Model de cerere de încuviinţare a adopţiei internaţionale

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_, domiciliat în_, în calitate de petent, în contradictoriu cu [3]_şi cu_, cu sediul în_, în calitate de intimaţi, solicit să dispuneţi

Încuviinţarea adopţiei minorului_, domiciliat în România, născut la data de_, fiul lui___ şi al_

De asemenea, solicit să dispuneţi:

– ca minorul adoptat să poarte numele adoptatorului, respectiv

– întocmirea unui nou act de naştere pentru adoptat de către autoritatea administraţiei publice competente (cea de la domiciliul adoptatului sau, după caz, cea în a cărei rază teritorială se află sediul instituţiei de ocrotire în îngrijirea căreia se găseşte adoptatul), în care părinţi să fie trecuţi adoptatorii, iar ca loc al naşterii unitatea administrativ-teritorială unde îşi are sediul autoritatea administraţiei publice locale care întocmeşte actul.

Motivele cererii sunt următoarele:

Motivele de fapt [4]:_

Temeiul de drept [5]: îmi întemeiez cererea pe dispoziţiile art. 39-50, art. 61-64 din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei şi ale art. 26 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 94/2004.

Probe [6]: în dovedirea cererii, solicit încuviinţarea probelor cu _, pe aspectul_

Anexez, în copie legalizată sau, după caz, certificată, următoarele înscrisuri:_ [7]
Semnătura

Domnului Preşedinte al Tribunalului [8]

Explicații teoretice

[1] Natura juridică. Este o cerere necontencioasă, prin care se realizează operaţiunea juridică a adopţiei cu element de extraneitate (internaţional).

Cererea de adopţie internaţională a adoptatorilor se înregistrează iniţial la Oficiul pentru adopţii, organ de specialitate în materia adopţiilor, care, după verificările pe care legea i le dă în sarcină, o transmite instanţei judecătoreşti [art. 40 coroborat cu art. 43-45 din Legea nr. 273/2004],

[2] Calitate procesuală activă (petent) are adoptatorul sau familia adoptatoare cu domiciliul în străinătate, cu condiţia ca adoptatorul sau unul dintre soţii din familia adoptatoare să fie bunicul copilului ce urmează a fi adoptat şi pentru care a fost încuviinţată deschiderea procedurii adopţiei interne [art. 39 coroborat cu art. 63 alin. (4) din Legea nr. 273/2004],

[3] Calitate procesuală pasivă (intimaţi) au direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului în a cărei rază teritorială domiciliază copilul şi Oficiul pentru adopţii [art. 63 alin. (4) din Legea nr. 273/2004],

[4] Motivele de fapt. Se va menţiona:

a) calitatea adoptatorului sau cel puţin a unuia dintre soţii din familia adoptatoare de bunic al copilului ce urmează a fi adoptat şi faptul că pentru acest copil a fost încuviinţată deschiderea procedurii adopţiei interne’,

b) care este hotărârea judecătorească de încuviinţare a deschiderii procedurii adopţiei interne pentru copilul ce urmează a fi adoptat, urmând a se indica datele de identificare a acesteia – număr, dată de pronunţare, instanţa emitentă;

c) faptul că sunt îndeplinite condiţiile de fond ale adopţiei şi că nu există nici un impediment legal la adopţie, conform art. 5-18 din Legea nr. 273/2004;

d) numele pe care adoptatul urmează să-l poarte, aceasta în cazul în care adopţia se încuviinţează unor soţi care nu au nume de familie comun.

[5] Temeiul de drept îl constituie dispoziţiile art. 39-50, art. 61-64 din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei şi ale art. 26 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 94/2004.

[6] Probe:

a) înscrisuri – obligatoriu:

• atestatul autorităţii centrale competente din statul primitor (statul adoptatorului) sau ale organizaţiilor sale, acreditate şi autorizate în condiţiile legii, din care rezultă că: adoptatorul sau familia adoptatoare îndeplineşte condiţiile de eligibilitate pentru adopţie şi este apt să adopte în conformitate cu legislaţia aplicabilă în statul primitor, că adoptatorul sau familia adoptatoare a beneficiat de consilierea necesară în vederea adopţiei în statul primitor, că este asigurată urmărirea evoluţiei copilului după adopţie pe o perioadă de cel puţin 2 ani şi că sunt asigurate servicii postadopţie pentru copil şi familie în statul primitor;

• raportul întocmit de autorităţile competente din statul primitor, cuprinzând informaţii cu privire la identitatea persoanelor care doresc să adopte, capacitatea şi aptitudinea lor de a adopta, situaţia lor personală, familială, materială şi medicală, mediul social, motivele care îi determină să adopte un copil în România, precum şi cu privire la copiii pe care ar putea să îi primească spre adopţie, raport însoţit de documentele eliberate de autorităţile competente din statul primitor;

• certificatele de naştere şi căsătorie şi actele de identitate ale persoanelor care doresc să adopte, în copie legalizată şi însoţite de traducerea lor legalizată în limba română;

• cazierele judiciare ale persoanelor care doresc să adopte;

• raportul medical întocmit separat pentru fiecare adoptator;

• actul din care rezultă că există garanţia că adoptatul are posibilitatea să intre şi să locuiască permanent în statul primitor;

• hotărârea judecătorească de încuviinţare a deschiderii procedurii adopţiei interne, pronunţată în România cu privire la copilul ce urmează a fi adoptat;

• raportul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului de la domiciliul copilului referitor la inexistenţa altor solicitări similare din partea rudelor copilului până la gradul IV, cu domiciliul în România.

De asemenea, se vor depune orice alte înscrisuri de natură să dovedească îndeplinirea condiţiilor de fond ale adopţiei şi lipsa oricărui impediment legal la adopţie;

b) ascultarea copilului, dacă a împlinit vârsta de 10 ani – pentru a-şi da consimţământul la adopţie, care este obligatoriu în faza de încuviinţare a adopţiei, conform art. 17 din Legea nr. 273/2004.

[7] Timbrajul. Cererea este scutită de plata taxelor judiciare de timbru, potrivit art. 62 din Legea nr. 273/2004.

[8] Instanţa competentă:

a) teritorial – este competentă instanţa de la domiciliul adoptatului, conform art. 61 alin. (3) teza 1 din Legea nr. 273/2004.

b) material – este competent tribunalul, conform art. 61 alin. (3) teza I din Legea nr. 273/2004.

Conform art. 61 alin. (3) teza a Il-a din aceeaşi lege, cauzele pentru judecarea cărora nu se poate determina instanţa competentă se judecă de Tribunalul Bucureşti.

De menţionat că în materie de adopţie sunt competente, de la data înfiinţării lor, tribunalele specializate pentru minori şi familie, conform art. 41 pct. 1 coroborat cu art. 130 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.