Model de cerere de raport al donațiilor

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_ , domiciliat în_, în calitate de reclamant, chem în judecată pe [3]_, domiciliat în_, în calitate de pârât, pentru ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa să dispuneţi

Raportarea donaţiei

primite de pârât la data de_şi aducerea acesteia la masa partajabilă, în natură sau valoric. [4]

De asemenea, solicit obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele acţiunii sunt următoarele:

Motivele de fapt [5]: învederez instanţei că_

Temeiul de drept [6]: Invoc dispoziţiile art. 764 şi ale art. 772 C. civ., precum şi_

Probe [7]: Solicit să-mi încuviinţaţi următoarele mijloace de probaţiune_

Anexez: înscrisuri, respectiv_, chitanţa de plată a taxei

judiciare de timbru în cuantum de lei şi timbrul judiciar în valoare

de lei. [8]

Semnătura,

Domnului Preşedinte al Judecătoriei/Tribunalului [9]

Explicații teoretice

[ 1 ] Natura juridică. Este o acţiune în realizare, personală şi cu caracter patrimonial. Potrivit art. 751 C. civ. şi art. 3 din Legea nr. 319/1944 privind dreptul la moştenire al soţului supravieţuitor, raportul donaţiilor este obligaţia pe care o au, unii faţă de alţii, descendenţii şi soţul supravieţuitor ai defunctului, care vin împreună la moştenire şi care au acceptat succesiunea, de a readuce la moştenire (în natură sau prin echivalent bănesc) bunurile pe care le-au primit cu titlu de donaţie de la cel care lasă moştenirea, afară de cazul când donatorul a dispus scutirea de raport a donaţiei. Specific pentru această acţiune este faptul că are un caracter colectiv, în sensul că aducerea la masa succesorală a obiectului donaţiei profită tuturor moştenitorilor, deoarece se urmăreşte asigurarea cotelor legale ale succesorilor.

[2] Calitate procesuală activă (reclamanţi) au descendenţii defunctului şi soţul supravieţuitor, precum şi succesorii acestora, însă pot cere raportul şi creditorii personali ai moştenitorilor pe calea acţiunii oblice, precum şi creditorii defunctului care au devenit creditori ai moştenitorului prin acceptarea pură şi simplă a succesiunii de către acesta. Creditorii defunctului, în cazul acceptării moştenirii sub beneficiu de inventar, şi legatarii, indiferent de natura legatului, nu pot cere raportul (art. 763 C. civ.). Pentru a putea promova acţiunea, reclamantul trebuie să fi acceptat succesiunea.

[3] Calitate procesuală pasivă (pârât) are beneficiarul donaţiei făcute de autor, care, în acest caz, poate fi numai unul dintre descendenţi sau soţul supravieţuitor. Nu poate fi obligat Ia raport cel care nu are calitatea de donatar. Pârâtul trebuie să fi acceptat succesiunea, în caz contrar dispare obligaţia de raport, acesta putând păstra bunul, în limita cotităţii disponibile, potrivit dispoziţiilor art. 752. C. civ. în plus, pârâtul trebuie să fi primit donaţia fără a fi scutită de raport, potrivit dispoziţiilor art. 751 C. civ.

[4] Obiectul acţiunii. Reclamantul va solicita instanţei aducerea la masa succesorală a bunurilor donate de autor unuia dintre descendenţi sau soţului supravieţuitor, fie în natură, fie prin echivalent.

în principiu, sunt supuse raportului toate donaţiile, indiferent de forma de realizare (prin act autentic, dar manual, donaţii simulate), precum şi donaţiile cu sarcină din care se va scădea valoarea sarcinilor sau a serviciilor prestate. Potrivit dispoziţiilor art. 758 C. civ., sunt supuse raportului şi cheltuielile făcute de defunct pentru înzestrare cu ocazia căsătoriei, cele făcute pentru procurarea carierei, inclusiv cheltuielile făcute de defunct pentru asigurarea carierei soţului supravieţuitor, precum şi cele făcute pentru achitarea datoriilor personale ale moştenitorului obligat la raport.

Există însă şi anumite gratuităţi pe care legea le exceptează de la raport, respectiv cele enumerate în art. 759 şi în art. 762 C. civ. (cheltuielile de hrană, întreţinere, educaţie şi învăţătură, cheltuielile de nuntă şi darurile obişnuite, fructele culese şi veniturile scadente până în ziua deschiderii moştenirii, precum şi echivalentul bănesc al folosinţei exercitate de donatar asupra bunului donat).

[5] Motivele de fapt. Se va menţiona:

a) calitatea reclamantului de descendent sau de soţ supravieţuitor. Pentru a putea promova acţiunea, reclamantul trebuie să fi acceptat succesiunea, în caz contrar dispărând îndreptăţirea de a cere raportul. Se va arăta gradul de rudenie al reclamantului şi al pârâţilor cu autorul, pentru a justifica titlul de moştenitor;

b) calitatea pârâtului de descendent sau de soţ supravieţuitor, acceptant al succesiunii;

c) data efectuării donaţiei al cărei beneficiar este pârâtul şi forma donaţiei;

d) faptul că donaţia nu este scutită de rapor;

e) forma sub care donaţia urmează să fie adusă la masa partajabilă, respectiv în natură sau prin echivalent bănesc.

[6] Temeiul de drept. Raportul donaţiilor este reglementat de art. 751 şi următoarele C. civ., precum şi de art. 3 din Legea nr. 319/1944 privind dreptul la moştenire al soţului supravieţuitor.

[7] Probe. Reclamantul poate folosi orice mijloc de probă, întrucât este un terţ, faţă de contractul de donaţie. Astfel, se pot folosi:

a) înscrisuri – certificatul de moştenitor (dacă acesta s-a emis, în caz contrar vor fi depuse certificatul de deces al autorului şi acte de stare civilă, pentru a se dovedi că părţile au calitatea de descendenţi sau de soţ supravieţuitor), dovezi în ceea ce priveşte acceptarea succesiunii, o copie a contractului de donaţie (dacă donaţia s-a făcut prin act autentic);

b) interogatoriul pârâtului – pe aspectul recunoaşterii existenţei donaţiei şi a valorii acesteia, precum şi al primii darurilor manuale;

c) martori – pe aspectul primirii de către pârât de darurile manuale.

[8] Timbrajul. Fiind o acţiune cu caracter patrimonial, taxa judiciară de timbru se stabileşte la valoare, în conformitate cu dispoziţiile OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. De asemenea, timbrul judiciar se va stabili tot în funcţie de valoarea obiectului cererii, potrivit dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi (2) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

[9] Instanţa competentă:

a) teritorial – este competentă instanţa de la ultimul domiciliu al defunctului, potrivit art. 14 pct. 2 C. proc. civ.;

b) material – este competentă judecătoria sau tribunalul, după cum valoarea obiectului cererii este de până la 1 miliard lei sau peste această valoare, potrivit dispoziţiilor art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ. raportat la art. 1 pct. 1 C. proc. civ.

Această cerere poate fi formulată atât pe cale principală, cât şi pe cale incidentală, în cadrul partajului succesoral (de reclamant, ca un capăt de cerere distinct în cuprinsul cererii de partaj, sau de către pârât printr-o cerere reconvenţională), în acest caz fiind aplicabile dispoziţiile art. 17 C. proc. civ. (prorogarea de competenţă în favoarea instanţei învestite cu cererea principală).