MODEL DE CERERE DE RENUNŢARE LA DREPTUL PRETINS

CERERE DE RENUNŢARE LA DREPTUL PRETINS

Instanţa_

Secţia_

Dosar nr. /

Termen la data de_

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_, în calitate de reclamant, în dosarul nr. / vă solicit să luaţi act ca înţeleg să

Renunţ la dreptul

ce face obiectul cererii de chemare în judecată privind _

Temeiul de drept [3]: îmi întemeiez cererea pe dispoziţiile art. 247 C. proc. civ.

Semnătura,

Domnului Preşedinte al Judecătoriei/Tribunalului/Curţii de Apel/Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie [4]_

Explicaţii

[1] Natura juridică. Renunţarea la drept este reglementată de art. 247 C. proc. civ., fiind, ca şi renunţarea la judecată, o manifestare unilaterală de voinţă, consecinţă a aplicării principiului disponibilităţii în procesul civil.

1.1. Termenul de introducere. Potrivit dispoziţiilor art. 247 alin. (2), renunţarea la drept se poate face şi fără învoirea celeilalte părţi, atât în primă instanţă, cât şi în apel.

în doctrină s-a statuat că este posibil să se renunţe la drept chiar în recurs sau în cadrul căilor extraordinare de atac. Un regim juridic similar se poate aplica şi în cazul renunţării la calea de atac a recursului sau al retragerii recursului introdus, deoarece efectele sunt aceleaşi ca şi în cazul renunţării la dreptul subiectiv.
[2] Titularul cererii. Numai reclamantul poate renunţa la dreptul subiectiv pretins, în calitate de titular al acestuia, pierzând astfel posibilitatea de a-1 mai valorifica ulterior prin introducerea unei noi cereri de chemare în judecată.

Fiind un act de dispoziţie, cel care-1 exercită trebuie să aibă capacitatea de a dispune. Dacă reclamantul este reprezentat convenţional, reprezentantul trebuie să aibă o procură specială autentică, iar reprezentantul legal sau ocrotitorul legal să fie autorizat de organul competent.

în mod similar, în cazul persoanei juridice, reprezentantul acesteia trebuie să aibă o împuternicire specială pentru a renunţa la drept.

[3] Temeiul de drept este dat de dispoziţiile art. 247 C. proc. civ.

[4] Instanţa competentă. Cererea se adresează instanţei la care procesul este pendinte şi care poate fi atât prima instanţă, cât şi cea sesizată cu judecarea unei căi de atac.

4.1. Efectele renunţării. Când renunţarea este făcută în faţa primei instanţe, cererea de chemare în judecată se respinge în fond, iar când renunţarea este făcută în instanţa de apel, hotărârea primei instanţe va fi anulată în totul sau în parte, în măsura renunţării [art. 247 alin. (5) C. proc. civ.], iar cererea respinsă în fond.

în cazul renunţării la drept nu mai este necesar acordul pârâtului, de vreme ce nu mai există posibilitatea de a mai fi chemat în judecată pentru valorificarea aceluiaşi drept subiectiv.

Timbrajul. Potrivit dispoziţiilor art. 13 din Ordinul nr. 760/C/1999, emis de Ministerul Justiţiei în aplicarea Legii nr. 146/1997, nu se timbrează cererile depuse în cursul judecăţii şi care nu modifică valoarea taxabilă sau caracterul cererii iniţiale, în consecinţă, cererea de renunţare la drept nu este supusă timbrării.