Model de cerere de revizuire – CAZUL DE REVIZUIRE PREVĂZUT DE ART. 322 PCT. 4 C. PROC. CIV.

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_, domiciliat în_ contradictoriu cu intimatul [3]_, domiciliat în termen legal [4], prezenta cerere de

Revizuire

împotriva sentinţei/deciziei civile nr. [5] / pronunţată de Judecătoria/Tribunalul/Curtea de Apel_/înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, solicitându-vă să dispuneţi_[6]

Motivele cererii sunt următoarele:

Motivele de fapt [7]:_

Temeiul de drept [8]: îmi întemeiez cererea pe dispoziţiile art. 322 pct. 4 C. proc. civ.

Pentru dovedirea formulării în termen a cererii de revizuire şi a temeiniciei motivului de revizuire invocat solicit ataşarea la prezenta cauză a dosarului în care s-a pronunţat hotărârea atacată, precum şi încuviinţarea următoarelor probe_, pe aspectul_[9]

Anexez copia hotărârii atacate, copii certificate de pe alte înscrisuri, respectiv_, precum şi chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru de 91.000 lei şi timbrul judiciar de 1.500 lei. [10]

Semnătura,

Domnului Preşedinte al Judecătoriei/Tribunalului/Curţii de Apel/Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie [11]_

Explicaţii

[1] Natura juridică. Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, comună şi nesuspensivă de executare, prin care se poate obţine, în cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 322 C. proc. civ., retractarea hotărârii definitive atacate.
[2] Calitate procesuală activă (revizuient) poate avea oricare dintre părţile interesate care au figurat în procesul în care s-a pronunţat hotărârea supusă revizuirii sau, după caz, succesorii lor în drepturi, precum şi procurorul, în temeiul art. 45 alin. (5) C. proc. civ., indiferent dacă acesta a participat sau nu la judecata finalizată cu hotărârea pe care doreşte să o atace.
[3] Calitate procesuală pasivă (intimat) au celelalte părţi din procesul finalizat cu hotărârea atacată, care nu au formulat cererea de revizuire sau, după caz, succesorii în drepturi ai acestora.

[4] Termenul de introducere. Pentru cazul prevăzut de art. 322 pct. 4 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună şi curge din ziua în care partea a luat cunoştinţă de hotărârea instanţei penale de condamnare a judecătorului, martorului sau expertului ori de hotărârea care a declarat fals înscrisul. în lipsa unei astfel de hotărâri, termenul curge de la data când partea a luat cunoştinţă de împrejurările pentru care constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, dar nu mai târziu de trei ani de Ia data producerii acestora [art. 322 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ.]

[5] Obiectul revizuirii diferă în funcţie de varianta din art. 322 pct. 4 C. proc. civ. pe care revizuientul şi-a întemeiat cererea. Astfel:

5.1. Pentru varianta condamnării martorului sau expertului şi pentru cea privind declararea falsităţii înscrisului, obiectul revizuiri îl pot constitui numai hotărârile prin care s-a rezolvat fondul pretenţiei deduse judecăţii – hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare şi hotărâri ale instanţelor de recurs, cu excepţia celor cu privire la care legea interzice exercitarea acestei căi extraordinare de atac.

5.2. Pentru varianta condamnăriijudecătorului se admite că obiectul revizuirii îl pot constitui toate hotărârile pronunţate de instanţele de recurs, precum şi hotărârile primei instanţe sau ale instanţei de apel, chiar dacă prin ele nu se evocă fondul pretenţiei deduse judecăţii.

[6] Se va indica expres soluţia urmărită prin admiterea revizuirii întemeiată pe pct. 4 al art. 322, respectiv în varianta condamnării judecătorului se va solicita desfiinţarea hotărârii atacate şi rejudecarea procesului, iar în varianta pronunţării hotărârii pe baza unui material probator fals (variantă ce include atât declararea ca fals a unui înscris privitor la pricină, cât şi condamnarea martorului sau expertului) se va solicita ca, după admiterea în principiu a cererii de revizuire, să se procedeze la rejudecarea pricinii pe baza administrării de probe noi, cu consecinţa schimbării în tot sau în parte a soluţiei din hotărârea atacată.
[7] Motivele de fapt. Se va indica varianta din motivul prevăzut de art. 322 pct. 4 C. proc. civ. ce a fost dedusă judecăţii şi se va argumenta îndeplinirea condiţiilor acesteia prin raportare la situaţia concretă din hotărârea atacată.

Punctul 4 al art. 322 deschide calea revizuirii când un judecător, martor sau expert care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infracţiune privitoare la pricină sau când hotărârea atacată s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul ori în urma judecăţii.

în ambele variante, motivul presupune îndeplinirea următoarelor condiţii:

a) fapta infracţională sau falsitatea înscrisului să aibă implicaţii determinante asupra soluţiei date prin hotărârea atacată, în sensul că vor conduce la schimbarea acesteia;

b) revizuientul să nu fi cunoscut la epoca judecăţii existenţa vreuneia din aceste situaţii;

c) să fi intervenit o hotărâre penală definitivă de condamnare a judecătorului, martorului sau expertului care a participat la judecată sau, după caz, o hotărâre penală prin care s-a declarat fals un înscris privitor la pricină, afară de cazul în care cercetarea penală nu mai este posibilă din cauza unui impediment legal (amnistie, moartea făptuitorului, prescrierea răspunderii penale etc.), când stabilirea acestor situaţii, în vederea revizuirii, se face pe cale incidentală de instanţa civilă învestită cu cererea de revizuire, după citarea celui învinuit de săvârşirea infracţiunii. De menţionat că judecătorul căruia i se impută săvârşirea unei fapte penale nu poate fi citat în calitate de parte la soluţionarea cererii de revizuire, întrucât, de regulă, în căile de atac au calitatea de părţi persoanele care au participat la judecată în litigiul în care a fost pronunţată hotărârea atacată, dar cum în materie de revizuire legiuitorul a prevăzut expres citarea în proces a celui învinuit de săvârşirea infracţiunii – art. 322 pct. 4 teza finală C. proc. civ. – judecătorul va fi citat în proces ca intimat, fără însă a avea o poziţie similară cu cea a părţilor care nu au exercitat calea de atac.

Prin urmare, revizuientul va trebui să arate în cererea sa acele împrejurări care conturează condiţiile sus-menţionate.

[8] Temeiul de drept îl constituie dispoziţiile art. 322 pct. 4 C. proc. civ., urmând a se indica şi teza din acest articol corespunzătoare variantei de revizuire la care s-a oprit partea, iar dacă s-a solicitat şi suspendarea executării hotărârii atacate, acest temei de drept se întregeşte cu dispoziţiile art. 325 C. proc. civ.
[9] Probele. Probaţiunea se structurează pe două aspecte: cel legat de formularea în termen a cererii de revizuire şi cel legat de motivul propriu-zis de revizuire.

Pe primul aspect se poate solicita orice mijloc de probă, deoarece data la care partea a luat cunoştinţă de hotărârea penală folosită în revizuire (de condamnare ori de declarare a falsităţii înscrisului) sau de împrejurările pentru care constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, ca moment al începerii curgerii termenului de revizuire pentru motivul prevăzut de pct. 4 al art. 322, constituie un fapt juridic, pentru care legea nu instituie limitări în privinţa mijloacelor de dovadă.

în ceea ce priveşte aspectul de fond, legat de verificarea motivului de revizuire invocat de parte, acesta impune necesitatea solicitării de ataşare a dosarului în care s-a pronunţat hotărârea atacată şi, ca înscrisuri, a hotărârii penale de condamnare a judecătorului, martorului sau expertului ori, după caz, a hotărârii prin care s-a declarat fals un înscris privitor la pricină, iar dacă constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, pentru cercetarea incidentală a infracţiunii de către instanţa de revizuire se poate solicita orice mijloc de probă admis de lege, cu respectarea regulilor de drept comun în materie de probaţiune.

[10] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru, în cuantum de 91.000 lei (la nivelul anului 2005), şi timbrul judiciar, în valoare de 1.500 lei, sunt cele prevăzute de art. 3 lit. h) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv de art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.
Dacă se solicită şi suspendarea executării hotărârii atacate, se datorează în plus o taxă judiciară de timbru de 91.000 lei şi un timbru judiciar de 3.000 lei, conform art. 3 lit. e) din Legea nr. 146/1997, respectiv, art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995.
[11] Instanţa competentă este cea care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere [art. 323 alin. (1) C. proc. civ.]