Model de cerere de revizuire – CAZUL DE REVIZUIRE PREVĂZUT DE ART. 322 PCT. 5 C. PROC. CIV.

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_, domiciliat în_, formulez în contradictoriu cu intimatul [3]_, domiciliat în_, în termen legal [4], prezenta cerere de

Revizuire

împotriva sentinţei/deciziei civile nr. [5]_ pronunţată de Judecătoria/Tribunalul/Curtea de Apel_/înalta Curte de Casaţie şi

Justiţie, solicitându-vă să dispuneţi_[6]

Motivele cererii sunt următoarele:

Motivele de fapt [7]:_

Temeiul de drept [8]: îmi întemeiez cererea pe dispoziţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ.

Pentru dovedirea depunerii în termen a cererii de revizuire şi a temeiniciei motivului de revizuire invocat solicit ataşarea la prezenta cauză a dosarului în care s-a pronunţat hotărârea atacată, precum şi proba cu înscrisuri. [9]

Anexez copia hotărârii atacate, înscrisurile noi pe care s-a motivat revizuirea, respectiv_, precum şi chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru de 91.000 lei şi timbrul judiciar de 1.500 lei. [10]

Semnătura,

Domnului Preşedinte al Judecătoriei/Tribunalului/Curţii de Apel/Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie [11]_

Explicaţii

1] Natura juridică. Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, comună şi nesuspensivă de executare, prin care se poate obţine, în cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 322 C. proc. civ., retractarea hotărârii definitive atacate.
[2] Calitate procesuală activă (revizuient) poate avea oricare dintre părţile interesate care au figurat în procesul în care s-a pronunţat hotărârea supusă revizuirii sau, după caz, succesorii lor în drepturi, precum şi procurorul, în temeiul art. 45 alin. (5) C. proc. civ., indiferent dacă acesta a participat sau nu la judecata finalizată cu hotărârea pe care doreşte să o atace.
[3] Calitate procesuală pasivă (intimat) au celelalte părţi din procesul finalizat cu hotărârea atacată, care nu au formulat cererea de revizuire sau, după caz, succesorii în drepturi ai acestora.

[4] Termenul de introducere. Pentru motivul prevăzut de art. 322 pct. 5 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună şi curge din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă ori, după caz, din ziua în care partea a luat cunoştinţă de hotărârea desfiinţată sau modificată pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere – art. 324 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ.

[5] Obiectul revizuirii. Idem, supra, nr. 31a – Cazul de revizuire prevăzut de art. 322pct. 1 C. proc. civ., pct. 5.

[6] Se va indica expres soluţia urmărită prin admiterea revizuirii întemeiată pe pct. 5 al art. 322, respectiv atât în varianta descoperirii de înscrisuri noi, cât şi în varianta desfiinţării hotărârii pe care s-a întemeiat hotărârea atacată se va solicita schimbarea în tot sau în parte a soluţiei din hotărârea atacată.

[7] Motivele de fapt. Se va arăta care din variantele motivului prevăzut de art. 322 pct. 5 C. proc. civ. este cea dedusă judecăţii şi se va argumenta îndeplinirea condiţiilor acesteia prin raportare la situaţia concretă din hotărârea atacată.

Punctul 5 al art. 322 deschide calea revizuirii când, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţii, ori când s-a desfiinţat sau s-a modificat hotărârea judecătorească pe care s-a întemeiat hotărârea supusă revizuirii.

7.1. în varianta descoperirii de înscrisuri noi, motivul presupune îndeplinirea următoarelor condiţii:

a) revizuientul să fie în posesia unui înscris doveditor nou, pe care el însuşi să îl prezinte instanţei de revizuire, înscris care nu a fost folosit în procesul în care s-a pronunţat hotărârea atacată. Sintagma de „înscris doveditor” desemnează o probă scrisă în sensul strict al cuvântului, respectiv de înscris constatator al manifestării de voinţă (instrumentum probationis), şi nu de act juridic {negotium juris), spre exemplu: înscrisurile autentice, înscrisurile sub semnătură privată, certificatele, adeverinţele etc., mai puţin declaraţiile de martori, chiar autentificate, rapoartele de expertiză, mărturisirile, întrucât acestea din urmă fac parte din categoria altor mijloace de probă decât înscrisurile, indiferent de forma în care sunt constatate;

b) înscrisul să fie opozabil părţii adverse, adică dacă aceasta nu a participat la operaţiunea constatată prin înscris, el trebuie să fi dobândit dată certă;

c) înscrisul să aibă forţă probantă prin el însuşi, adică să nu aibă nevoie de confirmare prin alte mijloace de probă sau să fie susceptibil de completare ulterioară prin alte acte sau mijloace de dovadă;
d) înscrisul să fi existat la data pronunţării hotărârii supuse revizuirii, cel constituit ulterior neputând servi ca temei al revizuirii;

e) neinvocarea sau neprezentarea înscrisului nou în faţa instanţei care a pronunţat hotărârea atacată să se datoreze unor motive mai presus de voinţa revizuien-tului, respectiv reţinerea lui – voluntară sau involuntară – de partea potrivnică ori un caz de forţă majoră, adică un fapt neobişnuit, care a putut împiedica partea să cunoască existenţa actului, în afara oricărei imputabilităţi, aprecierea unei astfel de situaţii fiind atributul exclusiv al instanţei;

0 înscrisul să fie determinant, adică dacă ar fi fost cunoscut de instanţă cu ocazia judecării fondului, soluţia ar fi fost alta decât cea pronunţată.

7.2. A doua variantă din art. 322 pct. 5 C. proc. civ. are în vedere situaţia în care hotărârea atacată pe calea revizuirii s-a întemeiat pe o hotărâre care a fost desfiinţată sau modificată, ceea ce implică cerinţa ca hotărârea care a stat la baza celei atacate cu revizuire să fi fost determinantă pentru soluţia pronunţată prin aceasta din urmă. în consecinţă, revizuientul trebuie să arate în cererea sa acele împrejurări care conturează condiţiile sus-menţionate.

[8] Temeiul de drept îl constituie dispoziţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., urmând a se indica şi teza din acest articol corespunzătoare variantei de revizuire la care s-a oprit partea, iar dacă s-a solicitat şi suspendarea executării hotărârii atacate, acest temei de drept se întregeşte cu dispoziţiile art. 325 C. proc. civ.

[9] Probele. Probaţiunea se structurează pe două aspecte: cel legat de formularea în termen a cererii de revizuire şi cel legat de motivul propriu-zis de revizuire.

Pe primul aspect se poate solicita orice mijloc de probă, deoarece data descoperirii înscrisurilor noi invocate în revizuire ori, după caz, data Ia care partea a luat cunoştinţă de hotărârea desfiinţată sau modificată pe care s-a întemeiat hotărârea supusă revizuirii, ca momente ale începerii curgerii termenului de revizuire, constituie fapte juridice, pentru care legea nu instituie limitări în privinţa mijloacelor de dovadă.

în ceea ce priveşte aspectul de fond, legat de verificarea motivului de revizuire invocat de parte, acesta impune necesitatea solicitării ataşării dosarului în care s-a pronunţat hotărârea atacată şi a înscrisurilor noi invocate în revizuire ori, după caz, a hotărârii desfiinţate sau modificate pe care s-a întemeiat hotărârea supusă revizuirii şi a celor prin care s-a dispus în mod irevocabil desfiinţarea sau modificarea hotărârii în discuţie.

[10] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru, în cuantum de 91.000 lei (la nivelul anului 2005), şi timbrul judiciar, în valoare de 1.500 lei, sunt cele prevăzute de art. 3 lit. h) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv de art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.
Dacă se solicită şi suspendarea executării hotărârii atacate, se datorează în plus o taxă judiciară de timbru de 91.000 lei şi un timbru judiciar de 3.000 lei, conform art. 3 lit. e) din Legea nr. 146/1997, respectiv, art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995.
[11] Instanţa competentă este cea care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere [art. 323 alin. (1) C. proc. civ.]