MODEL DE CERERE DE SECHESTRU JUDICIAR

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_, domiciliat în_chem în judecată pe pârâtul [3]_, domiciliat în_, solicitându-vă ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa să dispuneţi

Instituirea unui sechestru judiciar

asupra_[4] şi încredinţarea pazei bunului/bunurilor puse sub sechestru către [5]

Motivele cererii sunt următoarele:

Motivele de fapt [6]:_

Temeiul de drept [7]: îmi întemeiez cererea pe dispoziţiile art. 598-600 C. proc. civ.

Probe [8]: în dovedirea cererii, solicit încuviinţarea probelor cu

Anexez alăturat copii certificate de pe următoarele înscrisuri_, precum şi taxa judiciară de timbru de 91.000 lei şi timbrul judiciar de 1.500 lei. [9]

Semnătura,

Domnului Preşedinte al Judecătoriei/Tribunalului [10]

Explicaţii teoretice

[1 ] Natura juridică. Sechestrul judiciar este un mijloc procedural pus la îndemâna creditorului pentru a împiedica înstrăinarea sau degradarea, în cursul judecăţii, a bunului cu privire la care poartă litigiul, în scopul asigurării executării hotărârii viitoare. Practic, sechestrul judiciar are natura unei măsuri asigurătorii, care constă în numirea de către instanţă a unei persoane căreia i se încredinţează, spre păstrare şi administrare, bunul în litigiu, pe timpul cât durează judecata de fond0.

[2] Calitate procesuală activă are, atunci când există proces de fond pe rol, partea din procesul principal interesată în conservarea bunului asupra căruia poartă litigiul, respectiv reclamantul, intervenientul principal sau chiar pârâtul, dacă litigiul are ca obiect un partaj, iar atunci când nu există proces de fond pe rol, creditorul interesat să conserve bunurile datorate de debitorul său.

[3] Calitate procesuală pasivă are debitorul titularului cererii de sechestru, indiferent dacă acesta l-a acţionat sau nu în judecată.

[4] în obiectul cererii de sechestru judiciar intră bunul sau bunurile mobile sau imobile a căror conservare se urmăreşte de creditorul obligaţiei de predare a acestora, bunuri care trebuie să fie nominalizeze în cererea de sechestru.

[5] O dată cu cererea de instituire a sechestrului, reclamantul trebuie să ceară şi desemnarea administratorului-sechestru, adică a persoanei însărcinate cu paza bunului sechestrat. Conform art. 600 alin. (2) C. proc. civ., paza bunului sechestrat va fi încredinţată persoanei desemnate de părţi de comun acord, iar în caz de neînţelegere, unei terţe persoane, desemnată de instanţă (desigur dintre cele propuse de părţi în acest scop), care va putea fi chiar deţinătorul bunului, dar care nu trebuie să fie interesată în cauză.

[6] Motivele de fapt. Se va menţiona dacă există pe rolul instanţei proces asupra proprietăţii sau a altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosinţei sau administrării unui bun proprietate comună, iar dacă un asemenea proces există trebuie justificată necesitatea instituirii sechestrului judiciar, căci simpla existenţă a procesului nu justifică, prin ea însăşi, luarea acestei măsuri. în acest sens se poate invoca, de exemplu, că există pericol de dispariţie, degradare, înstrăinare, risipire a bunurilor/bunurilor debitorului etc.2)

Dacă nu există proces pe rol, atunci se va releva existenţa uneia dintre situaţiile prevăzute de art. 599 C. proc. civ., în care legiuitorul permite, chiar şi în absenţa procesului, instituirea sechestrului, şi anume: faptul că există un bun pe care debitorul îl oferă pentru liberarea sa; că există motive temeinice de teamă pentru sustragerea, distrugerea ori alterarea bunului de către posesorul său actual; că debitorul este insolvabil sau că există motive temeinice de bănuială că acesta va fugi ori că sunt temeri de sustragere sau deteriorare a bunurilor mobile ce alcătuiesc garanţia creditorului.

[7] Temeiul de drept îl constituie dispoziţiile art. 598-600 C. proc. civ., la care se adaugă art. 601 C. proc. civ. atunci când se cere şi numirea unui administrator provizoriu până la soluţionarea cererii de sechestru judiciar.

[8] Probe. Se poate cere administrarea oricărui mijloc de probă, cu respectarea regulilor de drept comun în materie.

[9] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru este de 91.000 lei (la nivelul anului 2005), iar timbrul judiciar este de 1.500 Iei, fiind prevăzute de art. 3 lit. e) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv de art. 4 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

[10] Instanţa competentă diferă după cum există sau nu proces de fond pe rolul instanţei. Dacă există un asemenea proces, cererea de sechestru se judecă de instanţa competentă material şi teritorial să judece în primă instanţă cererea principală, indiferent dacă această cerere se mai află sau nu pe rolul respectivei instanţe [art. 598 alin. (1) C. proc. civ. ], iar dacă nu există proces competentă material şi teritorial este judecătoria în circumscripţia căreia se află bunul [ art. 599 alin. (2) C. proc. civ. raportat la art. 1 pct. 1 C. proc. civ. ]; în acest din urmă caz competenţa materială în primă instanţă revine întotdeauna judecătoriei, întrucât cererea de sechestru nu are un obiect evaluabil în bani, astfel încât, în raport de valoarea acestuia, competenţa să se împartă între judecătorie şi tribunal.