Model de cerere pentru efectuarea împărţelii voluntare LA NOTARUL PUBLIC

Model de cerere pentru efectuarea împărţelii voluntare LA NOTARUL PUBLIC

Model

DOMNULE notar PUBLIC,

Subsemnaţii:_, domiciliaţi în_, moştenitorii defunctului(ei)_, decedat (ă) la data de_, în_, cu ultimul domiciliu în_, succesiune ce formează

obiectul dosarului succesoral nr._, întrucât ne dovedim calitatea de moştenitori

şi am înţeles să ne împărţim prin bună învoială,

In temeiul art. 81 alin. 1 din Legea nr. 36/1995, vă rugăm

SĂ REDACTAŢI ACTUL DE ÎMPĂRŢEALĂ A AVERII SUCCESORALE,

potrivit învoielii pe care o anexăm_(urmează textul înţelegerii)

Data__

Semnăturile tuturor moştenitorilor_

DOMNULUI NOTAR PUBLIC

Explicaţii teoretice

DESCHIDEREA PROCEDURII SUCCESORALE NOTARIALE ŞI INVENTARIEREA BUNURILOR SUCCESORALE

După deschiderea succesiunii, în general începe procedura succesorală necontencioa-să care a fost dată prin Legea nr. 36/1995 în competenţa notarilor publici. Sesizarea notarului se face de către cei interesaţi, de către procuror sau de către secretarul consiliului local al localităţii în raza căreia defunctul şi-a avut ultimul domiciliu, atunci când are cunoştinţă că moştenirea cuprinde bunuri imobile (art. 68 alin. 1 din Legea nr. 36/1995). în temeiul sesizării, notarul public are obligaţia să constate care sunt moştenitorii, ce bunuri au rămas, şi să ia măsuri de conservare a bunurilor (art. 70 din Legea nr. 36/1995), iar dacă există pericol de înstrăinare, pierdere, înlocuire sau distrugere a bunurilor, notarul public va putea pune bunurile sub sigiliu sau le va preda unui custode (art. 72 alin. 1 din Legea nr. 36/1995).

Dacă între moştenitori există o deplină înţelegere asupra stabilirii masei succesorale şi a drepturilor ce li se cuvin, notarul public va întocmi încheierea finală (art. 81 din Legea 36/1995) şi apoi, în termen de 20 de zile, va redacta certificatul de moştenitor (art. 83 din Legea nr. 36/1995), care face dovadă atât a calităţii de moştenitor, cât şi a cotelor-părţi ce se cuvin fiecăruia.

în cadrul procedurii succesorale notariale se poate efectua şi partajul voluntar, prin stabilirea în concret a drepturilor fiecărui moştenitor. Dacă în cadrul acestei proceduri, moştenitorii îşi contestă calitatea sau nu se înţeleg asupra împărţelii bunurilor, notarul de stat are obligaţia să constate printr-o încheiere neînţelegerile ivite, să îndrume părţile să ceară soluţionarea lor pe cale judecătorească şi să suspende procedura succesorală (art. 78 din Legea nr. 36/1995).

Procedura succesorală notarială nu este obligatorie când de la început între părţi există neînţelegeri, cât şi în cauzele expres prevăzute de lege. în aceste situaţii, comoştenitorii se pot adresa direct instanţei judecătoreşti cu acţiune de partaj.

ÎMPĂRŢEALA VOLUNTARĂ

Notarul public, pe baza cererii de deschidere a procedurii succesorale, fixează termen pentru dezbaterea succesiunii şi citează pe toţi moştenitorii legali presupuşi şi pe legatari.

Dacă toţi moştenitorii se prezintă, îşi dovedesc calitatea şi se învoiesc asupra împărţelii, notarul public va redacta potrivit învoielii lor, actul de împărţeală voluntară, într-una din formele prevăzute de lege. Acest act poate fi cuprins şi în încheierea finală pe care o întocmeşte notarul public şi în baza căreia, în termen de 20 de zile, redactează certificatul de moştenitor (art. 81 alin. ultim şi 83 alin. 1 din Legea nr. 36/1995).

De asemenea, dacă a fost sesizată instanţa de judecată cu acţiune de partaj, părţile, în tot cursul procesului pot pune capăt stării de indiviziune, prezentând instanţei un înscris din care să rezulte modul cum înţeleg să-şi împartă bunurile, iar instanţa îl va consimţi printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Din acel moment intră în stăpânirea bunurilor prevăzute în actul de partaj voluntar fiind consideraţi că deţin bunurile direct de la defunct, conform art. 786 C. civ.

Proba partajului voluntar se face în condiţiile art. 1191 C. civ. (v. şi art. 729 şi 730 C. civ.).