Model de cerere pentru revocarea donaţiei

Model de cerere pentru revocarea donaţiei

de

Model de cerere pentru revocarea donaţiei

Prezentăm un singur formular care poate fi adaptat la toate situaţiile de revocarea donaţiilor ce se pot ivi în practica judiciară.

DOMNULE PREŞEDINTE,

Subsemnatul(a)_, domiciliat(ă) în_, chem în judecată şi personal la interogatoriu pe pârătul(a) __, domiciliat(ă) în_, pentru

REVOCAREA CONTRACTULUI DE DONAŢIE autentificat sub nr._, din_, de notarul public_, pentru:

1) neîndeplinirea obligaţiilor pe care şi le-a asumat părătul(a);
2) ingratitudinea pârâtului(ei);
3) este făcută între soţi.

De asemenea, vă rog să obligaţi pe părăt(ă) să-mi restituie bunurile donate şi să-mi plătească contravaloarea bunurilor mobile pe care le-a înstrăinat, valoarea veniturilor realizate după data introducerii acţiunii şi cheltuieli de judecată.

Motivele acţiunii:

In fapt, fiind în vârstă de peste 80 de ani şi bolnav, am donat pârâtului(ei) toate bunurile mobile şi imobile, iar el (ea. şi-a luat obligaţia să-mi acorde îngrijire şi întreţinere pe tot restul vieţii mele. Nerespectarea obligaţiei asumată este prevăzută de art. 829 rap. la art. 1020 C. civ. cu sancţiunea desfiinţării donaţiei.
Pârâtul (a):

1) refuză să-şi îndeplinească obligaţia asumată şi acest lucru este prev. sub sancţiunea nulităţii donaţiei, de disp. art. 829-830 şi 1020 C. civ.

2) se face vinovat(ă) de ingratitudine pentru că:

– a atentat la viaţa mea;

– este culpabil(ă) de delicte, cruzimi şi injurii grave la adresa mea;

– fără cuvânt îmi refuză alimente, cazuri de revocare expres prevăzute de art. 831 C. civ.

3) pârătul(a) este soţul(ia) mea, caz de nulitate prev. de art. 937 alin. 1 C. civ.

De aceea, vă rog să admiteţi acţiunea, să revocaţi actul de donaţie citat şi să

obligaţi pe pârât(ă) să-mi restituie bunurile ce formează obiectul donaţiei şi în a cărui(ei) posesie se află sau dacă bunurile nu mai există să-mi plătească contravaloarea lor.

De asemenea, vă rog să fie obligat(ă) să-mi plătească veniturile pe care le-a realizat din folosinţa acestor bunuri după introducerea acţiunii şi până la executarea hotărârii, cât şi cheltuielile de judecată pe care le voi face.

în drept, îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 829-830, 831, 937 alin. 1 şi 1020 C. civ., după caz.

In dovedirea acţiunii înţeleg să mă folosesc de interogatoriul pârâtului(ei), de proba cu acte şi de declaraţiile martorilor:_.

Depun prezenta cerere în dublu exemplar şi copia contractului de donaţie, timbru fiscal în valoare de lei şi timbrul judiciar în valoare de lei.

Data depunerii__

Semnătura_

DOMNULUI PREŞEDINTE AL JUDECĂTORIEI_

Explicaţii teoretice

REVOCAREA CONTRACTELOR DE DONAŢIE

1. CONSIDERAŢII PREALABILE

Revocarea este un mod specific de desfiinţare a contractelor de donaţie, sediul materiei constituindu-1 dispoziţiile art. 829-840 şi 1020 C. civ.

în principiu, donaţia este irevocabilă.

Donatorul nu mai poate reveni asupra hotărârii sale.

De la principiul irevocabilităţii donaţiei, legea prevede, în mod expres, cazurile în care donaţia poate, totuşi, fi revocată, cazuri pe care le găsim examinate în cadrul acestei acţiuni.

Revocarea este un mod specific de desfiinţare a contractelor de donaţie, pentru motivele prevăzute de lege.

Potrivit art. 801 C. civ., donaţia este un contract prin care o parte numită donator transmite sau predă gratuit şi definitiv unei alte persoane numită donatar, proprietatea unui bun sau mai multor bunuri mobile sau imobile, bunuri care să existe sau să poată exista în viitor, să aparţină donatorului, să fie licite, determinabile sau determinate şi să se afle în circuitul civil.

Privind caracterul gratuit al donaţiei, în practică se obişnuieşte stabilirea unor obligaţii şi în sarcina donatarului şi în felul acesta caracterul gratuit este înlocuit cu cel oneros.
2. CARACTERISTICI

Contractul de donaţie se caracterizează prin solemnitate, gratuitate şi irevocabilitate.

1. SOLEMNITATEA. Legea obligă părţile să încheie contractul în formă autentică, donatarul fiind obligat să accepte donaţia tot în această formă (art. 813-814 alin 2. C. civ.).

în practică se obişnuieşte ca oferta şi acceptarea să se facă prin acelaşi act autentic, dar se pot face şi prin acte autentice separate, cu condiţia ca actul de acceptare să fie anterior morţii donatorului (art. 814 C. civ.).

Donaţia este admisă şi între absenţi, caz în care oferta şi acceptarea se fac prin acte autentice separate, iar donaţia devine irevocabilă în momentul acceptării. Până în acest moment donatorul poate revoca oferta.

Oferta de acceptare a donaţiei este interzisă minorilor şi celor puşi sub interdicţie.

2. GRATUITATEA. în principiu, contractul de donaţie trebuie să fie gratuit, adică donatorul să nu primească din partea donatarului nici nu contra echivalent material în schimbul bunurilor donate. Generalizarea practicii judiciare în această materie ne dovedeşte însă că această caracteristică este tot mai rar întâlnită, pentru că în majoritatea cazurilor se stabilesc anumite obligaţii în sarcina donatarului şi în felul acesta caracterul gratuit este înlocuit cu unul oneros. Consecinţa acestei practici curente conduce la posibilitatea revocării contractului în caz de neexecutare a sarcinilor impuse donatarului.

3. IREVOCABILITATEA. Contractul de donaţie gratuit nu poate fi revocat decât în cele trei cazuri expres prevăzute de dispoziţiile art. 829 C. civ. ai anume: pentru neîndeplinirea sarcinilor cu care s-a făcut, pentru ingratitudine şi în cazul în care donatorului i se naşte un copil ulterior donaţiei.

Potrivit art. 937 alin. 1 C. civ., donaţiile între soţi fac excepţie de la principiul irevo-cabilităţii, fiind prin esenţă revocabile. De asemenea, mai fac excepţie donaţiile între vii pentru lucruri viitoare (art. 821 C. civ.), ca şi donaţiile care cuprind cauze de revocare ivite ulterior încheierii lor (art. 825 C. civ.).
3. CAZURI DE REVOCARE

în practica judiciară, cele mai numeroase cazuri de revocare a contractelor de donaţie se datorează refuzului donatarului de a-şi executa obligaţiile asumate sau ingratitudinii lui.

Sediul materiei în constituie dispoziţiile art. 829 – 840 C. civ.

1. DONATARUL NU-ŞI ÎNDEPLINEŞTE OBLIGAŢIILE ASUMATE. în marea majoritate a cazurilor, donatarul se obligă prin contractul de donaţie să îndeplinească anumite sarcini în favoarea donatorului sau a unui terţ. în general, îşi ia obligaţia să acorde întreţinere şi îngrijire donatorului şi soţiei acestuia pe tot restul vieţii lor, iar în caz de nerespectare a acestei clauze se prevede dreptul donatorului, al moştenitorilor sau al creditorilor acestuia de a cere rezoluţiunea contractului. Este vorba de aplicarea dispoziţiilor art. 1020 – 1021 C. civ., privitoare la contracte sinalagmatice, cu titlu oneros, dispoziţii care în majoritatea cazurilor sunt prevăzute şi în contractul de donaţie.

Donaţia poate fi revocată în cazul în care donatarul nu-şi respectă obligaţiile pe care şi le-a asumat, caz în care donatorul poate cere, fie obligaţia donatarului să-şi îndeplinească obligaţia luată, fie rezoluţiunea contractului.

Revocarea donaţiei pentru această cauză nu este obligatorie, iar dreptul de a cere revocarea aparţine donatorului, moştenitorilor şi creditorilor acestuia. Terţa persoană în favoarea căreia exista sarcina pe care donatarul şi-a asumat-o nu poate cere revocarea, ci numai executarea obligaţiei.

Dacă acţiunea se admite, donaţia se desfiinţează retroactiv. Bunurile donate se reîntorc în patrimoniul donatorului, libere de orice sarcini sau ipoteci (art. 830 C. civ.). Dacă bunul sau bunurile donate au fost înstrăinate, donatorul are deschisă calea acţiunii în revendicare, împotriva terţilor dobânditori. Excepţie fac bunurile mobile care se prescriu prin faptul posesiunii lor (art. 1909 C. civ.).

Pentru donatari nu există obligaţia restituirii fructelor culese până în momentul chemării în judecată pentru revocarea donaţiei. Prin hotărâre va fi obligat să restituie fructele culese după ce a fost chemat în judecată.

2. INGRATITUDINEA DONATARULUI. Revocarea donaţiei pentru ingratitudine este expres prevăzută de dispoziţiile art. 829 şi 831 C. civ. şi este posibilă în următoarele cazuri:

a) Donatarul a atentat la viaţa donatorului Se cere stabilirea intenţiei donatarului de a ucide pe donator, cât şi tentativa de crimă. Dacă atentatul s-a săvârşit din imprudenţă nu poate fi vorba de ingratitudine. Existenţa acestei cauze nu este condiţionată de pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti de condamnare a donatarului, ci numai de constatare că el a avut intenţia de a ucide pe donator;

b) Săvârşirea de delicte, crime sau injurii grave. Este vorba de nerespecta-rea obligaţiei de recunoştinţă pe care donatarul o are faţă de donator. De aceea, faptele trebuie să fie comise de donatar împotriva donatorului, iar existenţa şi gravitatea lor se apreciază în concret de instanţele judecătoreşti prin hotărârea pronunţată. Asemenea fapte în majoritatea cazurilor constituie infracţiuni şi sunt sancţionate potrivit dispoziţiilor legii penale.

In practica judiciară se obişnuieşte ca la acţiunea civilă prin care se cere revocarea actului de donaţie, întemeiată pe această cauză, să se ataşeze hotărârea penală de condamnare a donatarului pentru faptele comise împotriva donatorului;

c) Refuzul de alimente. Sunt contracte de donaţie prin care donatarul nu şi-a asumat nici o obligaţie. Din această cauză el refuză să acorde donatorului, aflat în nevoie, sprijinul material care i se solicită şi se apără invocând lipsa din contract a unei asemenea obligaţii. Donatarul uită că are o îndatorire de recunoştinţă legală faţa de donator, care în mod gratuit i-a transferat dreptul de proprietate asupra unor bunuri, îndatorire care se transformă într-o obligaţie concretă de a acorda sprijin material donatorului din momentul în care acesta se află în nevoie. Refuzul nejustificat de a-şi îndeplini obligaţia legală, a acorda sprijinul material, dă dreptul donatorului să ceară revocarea contractului de donaţie pentru ingratitudine, în temeiul art. 829 rap. la art. 831 alin. 1 pct. 3 C. civ.

Revocarea donaţiei nu poate fi admisă în cazul în care instanţa reţine că donatorul a refuzat alimentele oferite de donatar.

Cererea de chemare în judecată trebuie făcută în termen de un an din ziua când s-a comis fapta sau din ziua în care donatorul a cunoscut faptul (art. 833 alin. 1 C. civ.).

Dreptul de a sesiza instanţa aparţine numai donatorului şi acţiunea poate fi continuată de moştenitorii săi. In mod excepţional moştenitorii au calitatea de a cere revocarea în cazul în care donatorul a decedat înainte de împlinirea termenului de un an, prevăzut de art. 833 alin. 2 C. civ.

Revocarea pentru ingratitudine produce efecte retroactiv, donatarul fiind obligat să restituie în natură bunurile primite şi să plătească despăgubiri civile pentru bunurile deteriorate sau avariate etc.

Spre deosebire de revocarea pentru neîndeplinirea sarcinilor impuse, revocarea pentru ingratitudine nu desfiinţează înstrăinările făcute de donatar, nici ipotecile sau alte sarcini reale, cu care el ar fi putut greva bunul primit, cu condiţia ca aceste operaţii să fi avut loc anterior cererii de chemare în judecată.

In caz de revocare, donatarul se obligă să restituie valoarea pe care bunurile înstrăinate o aveau în momentul introducerii acţiunii, cât şi veniturile obţinute de la data sesizării instanţei (art. 834 alin. 2 C. civ.).

3. PREDECESUL DONATARULUI. Art. 825 C. civ. prevede posibilitatea stipulării în contractul de donaţie a clauzei ca bunurile donate să revină donatorului în cazul în care donatarul ar muri înaintea lui, cât şi în cazul când donatarul şi descendenţii săi ar muri înaintea sa. O asemenea stipulaţie nu se poate face decât în favoarea donatorului.

4. Naşterea UNUI COPIL POSTERIOR DONAŢIEI. Orice contract de dotaţie -indiferent de părţi, formă şi valoare – este revocat de drept dacă donatorul, în urma încheierii contractului de donaţie, dobândeşte un copil legitim, din căsătorie sau din afara ei. Naşterea copilului conceput în timpul donaţiunii poate avea loc chiar după moartea donatorului (art. 837 C. civ.).

Pentru că revocarea operează de plin drept, în temeiul legii, nu este nevoie de o acţiune în revocare, ci de o acţiune în constatare, introdusă în baza art. 111 C. proc. civ., de partea care are un asemenea interes.

Orice clauză sau convenţie prin care donatorul ar renunţa la revocarea donaţiei pentru naştere de fiu este nulă şi fără nici un efect, pentru că revocarea operează în favoarea copilului (art. 839 C. civ.).

5. DONAŢIA ÎNTRE SOŢI. Orice donaţie făcută între soţi în timpul căsătoriei este revocabilă (art. 937 alin. 1 C civ.).

Donatorul, în lipsa unor dispoziţii contrare, poate cere revocarea oricând, atât împotriva soţului donator, cât şi împotriva succesorilor săi, în ultimul caz fiind condiţionată de existenţa ingratitudinii din partea donatarului.

Revocarea donaţiei este posibilă şi după încetarea căsătoriei, iar donatorul, spre deosebire de cazurile de revocare prevăzute de art. 829 C. civ., nu este obligat să motiveze revocarea, pentru că este expres prevăzută de lege.

Revocarea poate fi expresă, adică exprimată în mod neîndoielnic, dar este posibilă şi revocarea tacită, implicită, care poate rezulta din orice act ulterior al donatorului din care reiese voinţa sa de a revoca donaţia respectivă.

Donatorul nu poate renunţa la dreptul de a cere ca donaţia făcută în timpul căsătoriei să fie revocată, dar nici nu este obligat să exercite un asemenea drept.
4. SESIZAREA INSTANŢEI

Fiind vorba de o acţiune personală, punerea în mişcare a acţiunii civile în revocarea contractului de donaţie se face prin cererea de chemare în judecată, care trebuie să cuprindă elementele prevăzute de art. 112 C. proc. civ.

Calitatea de reclamant o are persoana care este îndreptăţită să ceară revocarea contractului de donaţie, care poate acţiona personal sau prin reprezentare. Donatarul are calitatea de pârât.

Obiectul cererii îl constituie revocarea contractului de donaţie şi reclamantul are obligaţia să indice motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea. Poate fi vorba de nerespectarea de către donatar a obligaţiei de întreţinere pe care şi-a asumat-o sau de o cauză de ingratitudine etc.

Precizarea obiectului şi arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea de revocare trebuie să se facă cât mai concis.

Dovada capetelor de cerere se poate face cu orice mijloc de probă admis de lege: interogatoriul pârâtului, martori, expertiză etc.

Cererea de chemare în judecată se timbrează la valoarea bunurilor donate, motiv pentru care reclamantul are obligaţia să indice valoarea bunurilor respective.

Cererea se depune în dublu exemplar şi trebuie însoţită de copia legalizată a contractului de donaţie şi de copiile eventualelor înscrisuri de care reclamantul înţelege să se servească.