modificari

Modificarile Codului Penal sunt neconstitutionale.Codul intra totusi in vigoare

de

Astfel, dispozitiile criticate excepteaza de la dispozitiile art. 147 din Codul penal, care definesc notiunile de „functionar public” si „functionar”, precum si de la dispozitiile art. 175 din noul Cod penal, care definesc notiunea de „functionar public”, o serie de categorii de persoane — „Presedintele Romaniei, deputatii si senatorii, precum si persoanele care isi desfasoara activitatea in cadrul unei profesii liberale, in baza unei legi speciale si care nu sunt finantati de la bugetul de stat”.

Instanta suprema arata ca celelalte dispozitiile restrang sfera de aplicare a normei de incriminare a conflictului de interese la persoanele care savarsesc fapta in exercitarea atributiilor de serviciu, excluzand incidenta normei de incriminare in cazul tuturor persoanelor care exercita functii alese sau numite, functii care nu implica incheierea unui contract de munca cu una dintre institutiile prevazute in art. 145 din Codul penal si nu presupun exercitarea atributiilor de serviciu pe baza unei fise a postului.

Potrivit ICCJ, Curtea Constitutionala a constatat in jurisprudenta sa, prin considerente cu valoare general obligatorie, ca „violarea principiului egalitatii si nediscriminarii exista atunci cand se aplica tratament diferentiat unor cazuri egale, fara sa existe o motivare obiectiva si rezonabila sau daca exista o disproportie intre scopul urmarit prin tratamentul inegal si mijloacele folosite”.

„Judecatorii considera ca diferenta de tratament juridic instituita prin modificarile aduse Codului penal nu are o justificare obiectiva si rezonabila, in conditiile in care conduce la excluderea incidentei unor norme de incriminare in cazul unor categorii de persoane aflate in aceeasi situatie cu persoanele carora normele de incriminare le sunt aplicabile”, puncteaza ICCJ.

 

 


Competenta DNA-2013IModificariIRestrangeri

de

Competenta DNA-2013IModificariIRestrangeri.Alineatul (12) al articolului 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobata cu modificari prin Legea nr. 503/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Directia National? Anticoruptie este competenta sa efectueze urmarirea penala, daca s-a cauzat o paguba materiala mai mare decat echivalentul in lei a 1.000.000 euro, in cazul infractiunilor prevazute la art. 246, 247, 248 si 2481 din Codul penal.

Cauzele inregistrate la Directia Nationala Anticoruptie anterior intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se solutioneaza de catre aceasta structura specializata.

Schimbari care vizeaza societatile comerciale in Noul Cod civil

de

Odata cu intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila, societatile inregistrate in registrul comertului care au in denumire sintagma ,,societate comerciala” sunt obligate sa o inlocuiasca cu termenul ,,societate”, conform art. 79 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a NCPC.

Intrare in vigoare noul cod de procedura civila

Potrivit noii prevederi, aceste firme au la dispozitie doi ani, incepand cu data de 15 februarie 2013, sa isi schimbe denumirea prin modificarea actului constitutiv. Prevederea nu se aplica tuturor societatilor care au forma juridica SC – societate comerciala, ci numai societatilor care au in denumire sintagma ,,societate comerciala”.

Un alt aspect il reprezinta taxa de inregistrare a actelor constitutive, astfel incat conform art. 79 din Legea nr. 76/2012, ,,…inregistrarea in registrul comertului a mentiunii privind modificarea actului constitutiv ca urmare a schimbarii denumirii societatii este scutita de taxa de inregistrare”. Redactarea actelor sub noua denumire este o atributie care va reveni societatii respective.

Schimbari care vizeaza societatile comerciale in Noul Cod civil

Potrivit art. 77 din Legea nr. 76/2012 de fiecare data cand prin acte normative sau legi se face trimitere la Legea 31/1990 privind societatile comerciale sau, dupa caz, la ,,societatea comerciala/societatile comerciale”, acea trimitere se va referi, mai simplu, la Legea societatilor nr. 31/1990 sau la ,,societatea/societatile reglementate de Legea nr. 31/1990”.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

 Intrarea in vigoare noul cod de procedura civila -15 februarie 2013

Avocat mediere – Modificari aduse legii medierii

de

Guvernul a aprobat, miercuri, OUG pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, precum si pentru modificarea art. II din Legea nr. 115/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator.

 

Modificarile aduse legii medierii sunt urmatoarele:

1). prorogarea pana la data de 1 februarie 2013 a termenului prevazut la art. 2 din Legea nr. 115/2012 privind medierea si organizarea profesiei de mediator;

2). incepand cu data de 1 februarie 2013, pentru litigiile prevazute la art. 601 lit. a) – f) din Legea nr. 192/2006, sanctiunea pentru introducerea cererii de chemare in judecata fara participarea anterioara la sedinta de informare privind avantajele medierii este inadmisibilitatea. Sub aspect tranzitoriu, in aceste conditii, pentru litigiile declansate anterior datei de 1 februarie 2013, precum si pentru celelalte categorii de litigii care pot face obiectul medierii, sanctiunea neprezentarii la sedinta de informare va fi amenda;

3). dovada participarii la sedinta de informare urmeaza a se realiza printr-un proces verbal eliberat de mediatorul care a realizat informarea;

4). au fost refacute normele de trimitere la prevederile Codului de procedura penala.

Neadoptarea in regim de urgenta a masurilor propuse poate genera blocaje in aplicarea legii de catre instante, cu consecinte negative de ordin procedural.

Regimul juridic al contraventiilor modificat

de

Conform normelor legale in vigoare in momentul de fata, in cazul in care amenda contraventionala nu a fost achitata in  termen de 30 zile de la data ramanerii definitive a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii

silite, contravenientul poate fi  obligat de o instanta judecatoreasca la efectuarea unei munci in folosul comunitatii. De asemenea, OG nr. 2/2001 prevede ca sanctiunea se aplica de catre instanta de judecata pe a carei raza teritoriala s-a savarsit contraventia, tinandu-se seama de partea din amenda care a fost achitata.

Totusi, proiectul de lege publicat de MT modifica aceasta reglementare, stabilind ca instanta de judecata care va aplica sanctiunea va fi cea pe a carei raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al contravenientului.

In plus, potrivit expunerii de motive a proiectului de act normativ, transformarea amenzii contraventionale in sanctiunea de munca in folosul comunitatii se poate face, in prezent, doar in cazul sanctiunilor contraventionale aplicate persoanelor fizice, conform OG nr.2/2001, la cererea organului din care face parte agentul constatator.

Proiectul de act normativ schimba aceasta prevedere, in sensul ca cererea de transformare a amenzii in munca in folosul comunitatii nu se va mai intocmi de agentul constatator, ci de administratia publica locala in a carei raza domiciliaza contravenientul.

Noi atributii ale grefierului de sedinta pentru procesele incepute dupa 1 septembrie 2012

de

Odata cu intrarea in vigoare a noului cod de procedura civila, si grefierul de sedinta va avea noi atributii. Astfel, atat in etapa premergatoare sedintei de judecata, cat  si in etapa cercetarii judecatoresti desfasurata in procesele incepute dupa intrarea in vigoare a Codului de procedura civila, grefierul de sedinta va:

a) intocmi, pe baza dispozitiilor date de complet, toate comunicarile prevazute de lege inainte de fixarea primului termen de judecata, pe care le preda persoanei desemnate cu atributii privind expedierea actelor de procedura;

b) completa borderourile, daca nu exista o persoana desemnata cu atributii privind expedierea actelor de procedura, si preda corespondenta la arhiva, in vederea expedierii;

c) redacta incheierile si toate actele de procedura prevazute de lege;

d) urmari termenele prevazute de lege pentru efectuarea modificarilor sau completarilor la cererea de chemare in judecata, pentru depunerea intampinarii si a raspunsului la intampinare, va tine evidenta acestora si va informa completul de judecata cu privire la implinirea acestora;

e) intocmi citatiile;

f) prelua din arhiva si pastra dosarele pe durata necesara efectuarii actelor de procedura si studiului dosarului de catre completul de judecata;

g) imediat dupa fixarea termenului de judecata, pentru cauzele urgente, sau in cel mult 5 zile lucratoare, pentru celelalte cauze, emite procedurile de citare pentru primul termen de judecata si duce la indeplinire celelalte masuri pentru pregatirea judecatii.

Actele de sesizare a instantei

Pana in prezent, regulamentul de ordine interioare a instantelor judecatoresti stabilea ca toate actele de sesizare a instantei, depuse personal sau prin reprezentant, vor fi depuse la registratura si vor primi, in aceeasi zi, data certa. Ulterior, acestea se vor preda presedintelui instantei sau, dupa caz, judecatorului de serviciu, avand atasate dovezile privind modul in care au fost transmise.

De la 1 septembrie, potrivit noilor prevederi legale, dupa depunerea sesizarilor la registratura, se va stabili obiectul cauzei si data certa si se va da un numar din aplicatia ECRIS. In cazul in care actele nu primesc numar in sistemul informatic ECRIS, atunci ele vor fi prelucrate cu prioritate a doua zi, cu aprobarea presedintelui instantei sau a persoanei desemnate de acesta.

„(…) actele de sesizare a instantei vor fi prelucrate cu prioritate a doua zi, cu aprobarea presedintelui instantei sau a persoanei desemnate de acesta, incheindu-se in acest sens un proces-verbal si mentionand ca data certa data depunerii actului de sesizare la registratura”, se mai arata in textul hotararii.

Informatii noi in registrul de evidenta a cailor de atac impotriva hotararilor civile si penale

In ceea ce priveste registrul de evidenta a cailor de atac impotriva hotararilor civile si penale, acesta va contine, pe langa informatiile necesare in prezent (adica numele si prenumele partii care a declarat apelul sau recursul; numarul dosarului, data declararii caii de atac si data inaintarii dosarului la instanta competenta), si alte date precum:

a) data comunicarii catre apelant/recurent a lipsurilor cererii;

b) data primirii completarii cererii;

c) data comunicarii cererii catre intimate;

d) data primirii intampinarii;

e) data comunicarii intampinarii catre apelant/recurrent;

f) data primirii raspunsului la intampinare

„Greul activitatii se muta din instanta, in birou”

de

,Am inceput sa mergem pe sistemul occidental in care probatiunea sa se faca inaintea procesului. In momentul in care te adresezi instantei toata probatiunea este facuta de catre parti, fie prin avocati, fie sub alta forma, prin

mediatori. Practic, judecatorul primind dosarul va da numai o hotarare. Adica, accentul nu va mai cadea pe faza contencioasa in fata judecatorului, ci se va desfasura pe parti. Cam asta se incearca, in principiu. In ce masura vom reusi, urmeaza sa o arate practica’’,  a mai aratat Stefan Herchi.

Solutii amiabile

Noul Cod de Procedura Civila va pune, de asemenea, accentul pe incercarea de a soutiona amiabil un eventual diferend, scopul fiind acela de a nu investi instanta de judecata cu o noua cauza. Numai in cazul in care nu se va putea ajunge la o asemenea solutie pe cale amiabila se ajunge in instanta.

,,La societatile comerciale problema e partial simpla. In mod normal, ei nu trebuie sa astepte solutii de la instanta. In momentul in care ei ajung la asemenea probleme litigioase, firmele au dreptul sa se adreseze unei instante arbitrare: fie unui arbitru pe care-l aleg ei, poate o persoana fizica, fie unui arbitraj institutionalizat, cum e cel de la Camera de Comert.

Acolo hotararea e rapida, se da fara probleme. In procedurile comerciale din fata instantelor de judecata, deja s-au accelerat multe procesele pentru ca s-au introdus procedurile noi, cum a fost cea cu Ordonanta 5 sau 119, prin care s-au accelerat aceste procese, dar si la ei va fi aceiasi solutie ca si in cazul persoanelor fizice, deci se va incerca accelerarea proceselor, tocmai pentru a nu astepta un an de zile pana obtii o hotarare pe care eventual sa o poti executa.

Problema nu este insa asta, ci ca, pana ajungi sa executi o hotarare, firma debitoare intra in insolventa si nu mai ai ce urmari sau executa. Asta e marea problema in Romania: nu obtinerea unei hotarari in favoarea celui care intr-adevar are dreptul la ea, ci executarea. In opinia mea, legea falimentului este facuta sa-i ajute pe debitori, nu pe creditori’’, este de parere profesorul Stefan Herchi.

Lacune

Avocatul crede ca, exact ca si Noul Cod Civil, si Noul Cod de Procedura Civila are multe lacune. ,,Deja se discuta de modificarea Noului Cod Civil. Necazul e ca va aparea legea de punere in aplicare a Noului Cod de Procedura Civila, iar legea de punere in aplicare a Noului Cod Civil deja a modificat Codul Civil’’, atrage atentia Herchi.

Avocatul sustine ca nu stie, insa, cum va putea judecatorul sa estimeze, inca de la primul termen de judecata, perioada cat va dura procesul. ,,Cum poti tu estima un proces? Va dau un exemplu: Legea 18 privind Codul Funciar a generat in Romania un milion de procese din cauza modului in care a fost conceputa legea (dovada ca a fost modificata de nu stiu cate ori) si a modului in care a fost pusa in aplicare aceasta lege. Nu oamenii au fost vinovati pentru aceste procese, ci sistemul, institutia’’, a mai spus Herchi.

,,Sa estimezi durata unui proces e ca si cum ai juca la loto. Nu stii ce intervine. E adevarat ca, potrivit Noului Cod de Procedura Civila, cand mergi la judecator cu dosarul gata facut nu vei mai putea modifica cum faci acum: schimbi obiectul cauzei prin actiuni sau prin cereri aditionale. Posibil ca asta s-a avut in vedere. Nemaiexistand aceste divagatii de la o linie de la care ai pornit se poate estima. Mie mi se pare absurd acest lucru. Si nu stiu ce eficenta si ce rost are o asemenea chestie’’, se intreaba avocatul.

Criza de magistrati

Stefan Herchi sustine ca tergiversarea cauzelor este un subiect de domeniul trecutului si ca acest fenomen nu reprezinta mai mult de unu-doi la suta din totalul cauzelor de pe rolul unei instante. ,,Sa recunoastem ca, uneori, si partile si avocatii au interesul sa traga de timp. Cifra este oricum nesemnificativa. Si atunci despre ce tergiversare vorbim, cand fiecare parte are interesul sa obtina cat mai repede o hotarare judecatoreasca pe care sa o poata pune in aplicare?! Daca exista o cauza complicata, nu judecatorii sunt de vina ca dureaza atata sau pentru ca se complica, ci faptului ca scoatem acte normative aiurea; scoatem tot felul de dispozitii care se bat cap in cap, nu se reglementeaza o treaba cum ar trebui’’, a mai aratat Stefan Herchi.

Referitor la Legea 18, avocatul Stefan Herchi vine si cu un exemplu. „S-a schimbat sistemul de evidenta cadastrala. Nimic din ce a existat pana acum nu mai este conform vechilor limite. Practic, printr-o operatiune administrativa am generat milioane de procese. Pentru ca oamenii care folosesc de 80 de ani un teren s-au trezit ca vechile limite nu mai corespund cu noile limite cadastrale. Si atunci, ii trimitem in instanta. Dar nu ei sunt de vina si nici instanta pentru aceste procese, ci pentru ca noi am hotarat ca nu e bine ce-au facut austriecii acum 300 de ani si hai sa le inventam noi din nou. O alta problema este ca, din pacate, nu exista un numar suficient de magistrati la volumul de cauze. Ar trebui adusi magistrati mai multi avand in vedere numarul imens de cauze cu care se intalnesc’’, propune Stefan Herchi.

Cat despre contestatia pentru tergiversarea procesului, Herchi spune ca si in aceasta procedura vor interveni o serie de elemente subiective. ,,Ce inseamna tergiversarea procesului? Cum faci dovada faptului ca se tergiverseaza? Simpla durata a procesului nu este o dovada, ar trebui sa faci dovada relei credinte a celui care face acest lucru. Ori, dovada elementului subiectiv ca el trage de timp numai din cauza asta este grea, in conditiile in care amana procesul invocand tot felul de proceduri legale sau probe legale si admisibile in proces’’, a punctat avocatul.

Incercari de amanare

Chiar daca, din punct de vedere organizatoric, instantele nu sunt inca pregatite, avocatul este convins ca intrarea in vigoare a Noului Cod de Procedura Civila nu va fi amanata.  ,,Cu ocazia reorganizarii constructive a cladirii Palatului de Justitie din Oradea, se pare ca salile de judecata nu vor mai avea o asa de mare importanta, cat camerele de consiliu ale judecatorului. Exact unde tu depunand dosarul, el va da direct hotararea. Organizatoric instantele nu sunt inca pregatite, dar se fac eforturi. Se pare ca din punct de vedere politic hotararea este definitiva, iar Codul va intra in vigoare, chiar daca nu sunt pregatiti. Magistratii incearca sa amane introducerea Codului de Procedura Civila. Noi am fost la Congresul avocatilor unde au fost participanti din partea magistratilor, care ne-au spus ca ei incearca sa mai prelungeasca data intrarii in vigoare a Noului Cod, dar nu se va amana. A fost si ministrul Justitiei acolo si, ca atare, aici nu se va face niciun rabat’’, este convins avocatul Herchi.

Profesorul Stefan Herchi sustine ca, dupa intrarea in vigoare a Noului Cod de Procedura Civila, activitatea avocatilor se va desfasura mai mult la birou decat in fata instantei. ,,Trebuie sa ne apucam de invatat din nou, pentru ca e o modificare revolutionara a procedurii si civile, si probabil si penale, cand va intra in vigoare, dar ne vom obisnui. Activitatea noastra se va desfasura mai mult la birou unde vom face aceste proceduri inaintea instantei si mult mai putin vom avea activitate in fata judecatorilor, unde vom depune numai dosarul gata pregatit. Greutatea activitatii se va muta de pe activitatea din instanta pe cea din birou, de consultanta, de pregatirea unui litigiu’’, a declarat avocatul Stefan Herchi.

Situatia economica afecteaza veniturile avocatilor

Intrebat daca exista vreun risc al scaderii veniturilor avocatilor, intrucat intervine procedura medierii, Herchi a declarat: ,,Veniturile la noi sunt oricum aleatorii, riscul exista, nu atat din cauza faptului ca vor fi mai putine procese. Pe noi ne afecteaza mult mai mult situatia economica. Noi simtim imediat cand firmele si persoanele fizice nu au venituri. Reactia este imediata pentru ca oamenii prefera sa amane cauzele fiindca au doua taxe: cea de timbru si onorariul avocatului. De regula, din aceasta cauza amana asemenea procese.

Creste si numarul avocatilor pentru ca intra mereu colegi noi in aceasta meserie. Pensionarile si caderile naturale sunt mai putine, pentru ca poti lucra pana cazi de pe picioare. Dar daca esti bun si-ti vezi de treaba ai clienti, daca nu, e mai greu’’.

Recursul in interesul legii in 2012

de

Conform modificarilor aduse Codului de procedura civila prin Legea privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor nr. 202/2010, se fac primii pasi spre transformarea recursului in interesul legii dintr-o cale

extraordinara de atac intr-o procedura de unificare a practicii judiciare, in acord cu natura acestei proceduri si cu dispozitiile exprese ale Noului Cod de procedura civila.

Prin modificarea art. 329 C.proc.civ. se extinde calitatea persoanelor care pot promova aceasta procedura la colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Avocatul Poporului (art. I pct. 32 din Lege).

Prin introducerea art. 3305–3307 dupa art. 3304 C.proc.civ. (art. I pct. 33 din Lege) se aduc multiple precizari cu privire la derularea procedurii recursului in interesul legii.

In special se remarca faptul ca, in scopul incurajarii acestei proceduri si a solutionarii cu celeritate, se modifica competenta de solutionare a recursului in interesul legii, Sectiile Unite fiind inlocuit de un complet condus de Presedintele I.C.C.J. si 20 de judecatori.

Legea notarilor publici a fost modificata

de

La propunerea Ministerului Justitiei, Guvernul a aprobat miercuri, 25 ianuarie, modificarea Legii 36/1995 a notarilor publici si a activitatii notariale.“Prin acest proiect de lege se elimina conditia cetateniei romane pentru

, putand accede in profesia de notar public persoanele care au cetatenie romana sau cetatenia unui alt stat membru al Uniunii Europene, al Spatiului Economic European sau al Confederatiei Elvetiene.

Modificarea legislativa operata este necesara pentru a se pune legislatia nationala in acord cu decizii ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene”, se arata intr-un comunicat.

Potrivit MJ, prin acest proiect de act normativ se urmareste si consolidarea integritatii profesiei prin modificarea dispozitiilor referitoare la incompatibilitatile stabilite pentru notarii publici si largirea sferei raspunderii disciplinare prin introducerea de noi abateri disciplinare referitoare la exercitiul functiei de notar public.

Proiectul introduce un caz de incetare a functiei de notar public – pierderea bunei reputatii – si instituie procedura de urmat in astfel de cazuri.

Sistemul de urgenţă este sau nu în pericol?Cum comentati dvs?

de

Modificările anunţate în ceea ce priveşte sistemul de urgenţă au atras primul scandal şi prima victimă – dr. Raed Arafat. Noutatea adusă de proiectul legii în sistemul de urgenţă o constituie iniţiativa de a lăsa asistenţa medicală nu doar

pe seama ambulanţei „de stat” şi a Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD), ci şi în sarcina altor furnizori, fie ei firme private. Aceştia din urmă trebuie însă omologaţi de Ministerul Sănătăţii.

Raed Arafat spune că ideea ar distruge sistemul integrat de urgenţă, iar dorinţa de profit va conta mai mult decât viaţa oamenilor.
La acuzaţiile sale răspunde unul dintre iniţiatorii legii din comisia prezidenţială de sănătate, prof. Cristian Vlădescu, directorul general al Şcolii Naţionale de Sănătate Publică şi Management Sanitar. Iată care sunt părerile celor doi, exprimate punctual, pe fiecare efect al legii.

1. Cu sau fără profit la Urgenţă?

Dr. Raed Arafat: „În viitor se va vorbi despre un sistem care nu mai poate fi integrat, pentru că nu-l poţi menţine cu elemente care urmăresc profitul şi mai mulţi bani”. Prof. Cristian Vlădescu: „Toate serviciile din sistemul sanitar produc profit pentru cineva. În cazul serviciilor de urgenţă din sistemul actual, profitul revine producătorilor de ambulanţe care sunt cumpărate cu bani publici, atât de către MS, cât şi de Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI). De asemenea, echipamentele, medicamentele, carburanţii produc profit pentru cei care le fabrică şi de la care se cumpără cu bani publici”.

2. Concurenţa neloială

Dr. Raed Arafat: „Noi avem fonduri foarte limitate. Acum, noua formă de lege permite o concurenţă între actualul sector public şi mai multe firme. Asta înseamnă că, venind alţi actori la concurenţă, va scădea sectorul public şi ca putere şi capacitate de intervenţie”.

Prof. Cristian Vlădescu: „MS este cel care decide câte ambulanţe noi acceptă în sistemul public integrat, cu ce dotare (le omologhează) şi în ce locuri. Tot MS stabileşte tarifele pentru serviciile pres­tate, aşa încât concurenţa nu poate fi neloială când regulile sunt făcute la fel pentru toţi participanţii.”

3. Înghesuiala ambulanţelor

Dr. Raed Arafat: „Doar la un accident, dacă o să apară dintr-odată trei furnizori concurenţi, fiecare cu ambulanţa lui, şi în final au de dus un singur bolnav pentru că doi răniţi nu vor să meargă la spital, firmele se bat între ele cine ia bolnavul. Pentru că va deconta numai cine va lua bolnavul”.

Prof. Cristian Vlădescu: „Nu există posibilitatea ca să «se înghesuie» ambulanţele private la acelaşi caz cu cele aparţinând statului, deoarece dispeceratul este cel care face trimiterile la caz, iar acesta este în continuare în coordonarea strictă a statului. Dacă există vreo asemenea «înghesuială», aceasta se poate produce exclusiv din cauza dispeceratului public, care este considerat astăzi exemplu de performanţă”.

4. Desfiinţarea SMURD

Dr. Raed Arafat: „Sunt mulţi dintre colegii mei care deduc că noua propunere de lege ne duce la desfiinţare. A menţiona, în noua lege, «echipe tip SMURD» înseamnă a deschide cuvântul SMURD pentru a fi folosit de orice formă de instituţie care are o ambulanţă”.
Prof. Cristian Vlădescu: „Afirmaţia că SMURD e în primejdie şi e nevoie de petiţie online spre a fi salvat nu are nicio bază în lege, respectivul serviciu ţinând preponderent de MAI, având finanţări multiple şi semnificative de altfel”.

5. Migrarea medicilor către privat

Dr. Raed Arafat: „Al doilea risc este împrăştierea personalului, aşa încât să nu mai avem servicii de calitate nici în public şi nici în privat, pentru că personalul este foarte puţin”.

Prof. Cristian Vlădescu: „Lucrul acesta se întâmplă şi astăzi, dacă medicii sunt plătiţi mai bine şi au condiţii mai bune, pleacă. Diferenţa ar fi că, în loc să plece din ţară, li se poate oferi posibilitatea să rămână în sistemul naţional, acolo unde au condiţii mai bune de muncă”.

6. Reacţia la calamităţi

Dr. Raed Arafat: „Reacţia la calamităţi va fi necontrolată, nestandardizată şi ineficientă”. Prof. Cristian Vlădescu: „În calamităţi există un plan naţional de urgenţă care comasează toate resursele disponibile, astfel încât dacă intră în sistemul public integrat mai multe ambulanţe, indiferent de provenienţă, vor fi obligate să participe conform planului”.

7. Sancţiuni pentru toţi

Dr. Raed Arafat: „Eu ştiu cum e să lucrezi cu firmele, am avut discuţii multe cu ei. Practic va fi imposibil să-i controlezi pe toţi mereu”.
Prof. Cristian Vlădescu: „Nu se poate, legal, ca un furnizor al MS să primească o sancţiune pentru o abatere, iar cel privat o alta, pentru aceeaşi culpă. Dacă sancţiunile actuale sunt bune, rămân”.

8. Distrugerea sistemului integrat

Dr. Raed Arafat: „Legea distruge actualul sistem integrat, pentru că va fi imposibil să coordonezi toţi furnizorii. Fiecare va avea propriul lui dispecerat”. Prof. Cristian Vlădescu: „Legea prevede explicit că este un singur dispecerat pentru cei care vor fi acceptaţi în sistem, 112, care va realiza în continuare gestionarea sistemului integrat de urgenţă”.

9. Medici fără experienţă

Dr. Raed Arafat: „Noile ambulanţe nu vor avea medici care să lucreze pe ele, iar daca au, ei nu vor avea experienţa celor de acum”.
Prof. Cristian Vlădescu: „Pentru a intra în sistem vor trebui să facă dovada existenţei acestui personal, dacă  nu-l au, nu vor fi omologate. Legislaţia este valabilă şi pentru ambulanţele de acum, şi pentru cele nou-intrate”.

10. Personal nepregătit

Dr. Raed Arafat: „Furnizorii nu vor plăti ore de pregătire a personalului şi vor încerca să îşi diminueze cheltuielile din orice”.
Prof. Cristian Vlădescu: „Pregătirea personalului medical va putea fi suportată de angajator, ca parte a pachetului de beneficii salariale”.

Modificari la legea concurentei in 2012

de

In Monitorul Oficial Partea I nr. 932/2011 a fost publicat Ordin Consiliului Concurentei nr. 897/2011 privind punerea in aplicare a Instructiunilor pentru modificarea Instructiunilor privind individualizarea sanctiunilor pentru contraventiile prevazute la art. 50 si 50^1 din Legea concurentei nr. 21/1996.

 

 

Astfel, in functie de gravitate, faptele se impart in 3 categorii:

  • incalcari de gravitate mica: cuantum de la 0,12% pana la 0,3% din cifra de afaceri totala, in cazul contraventiilor prevazute la art. 50, sau o suma cuprinsa intre 12.000 lei si 200.000 lei, in ipoteza prevazuta la art. 51^1 alin. (2) lit. a), ori o suma cuprinsa intre 1.500 lei si 5.000 lei, in cazul faptelor prevazute la art. 50^1 din lege, savarsite de autoritatile si institutiile administratiei publice centrale si locale;
  • incalcari de gravitate medie: cuantum de la 0,3% pana la 0,5% din cifra de afaceri totala, in cazul contraventiilor prevazute la art. 50, sau o suma cuprinsa intre 200.001 lei si 500.000 lei, in ipoteza prevazuta la art. 51^1 alin. (2) lit. a), ori o suma cuprinsa intre 5.001 lei si 9.000 lei, in cazul faptelor prevazute la art. 50^1 din lege, savarsite de autoritatile si institutiile administratiei publice centrale si locale;
  • incalcari de gravitate mare: cuantum de la 0,5 % pana la 0,9% din cifra de afaceri totala, in cazul contraventiilor prevazute la art. 50, sau o suma cuprinsa intre 500.001 lei si 800.000 lei, in ipoteza prevazuta la art. 51^1 alin. (2) lit. a), sau o suma cuprinsa intre 9.001 lei si 13.000 lei, in cazul faptelor prevazute la art. 50^1 din lege, savarsite de autoritatile si institutiile administratiei publice centrale si locale.”

 

Codului fiscal in anul 2010

de

OUG nr. 109/2009 prevede continuarea transpunerii in legislatia nationala a Directivei 90/434/CEE (privind impunerea fuziunilor, divizarilor si transferului activelor si schimburilor de valori mobiliare intre companii ale

statelor membre), amendata prin Directiva 2005/19/CE.

Astfel, actul normativ stabileste regimul fiscal aplicabil societatilor europene (SE) sau societatilor cooperative europene prin:
– includerea acestor tipuri de societati in categoria contribuabililor obligati la plata impozitului pe profit;
– stabilirea regulilor fiscale aplicabile in situatia transferului sediului social al unei „societati europene” (SE) sau al unei „societati cooperative europene” (SCE) din Romania in alte state membre ale Uniunii Europene ;
– stabilirea regimului fiscal al sediilor permanente apartinand societatilor cedente din Romania.

Totodata, se prevede includerea in categoria cheltuielilor sociale a costurilor sociale pe care societatile trebuie sa le suporte conform contractului colectiv la nivel national sau de ramura de activitate.

De asemenea, OUG stabileste deducerea la calculul profitului impozabil a dobanzilor, penalitatilor si majorarilor de intarziere datorate de persoanele juridice romane, in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente si/sau autoritati straine.

In categoria veniturilor neimpozabile vor fi incluse si veniturile din restituirea sau anularea unor dobanzi si/sau penalitati de intarziere pentru care nu s-a acordat deducere.

In plus, OUG vrea sa clarifice prevederilor referitoare la imprumuturile care se iau in calcul pentru determinarea gradului de indatorare. Astfel, in conditiile in care gradul de indatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar, aferente imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de indatorare, sunt nedeductibile.

Impozitul pe venit

Noile prevederi includ tichetele de vacanta la categoria veniturilor salariale neimpozabile si dau o o noua definitie veniturilor impozabile din cedarea folosintei bunurilor.

Astfel, potrivit OUG, veniturile din cedarea folosintei bunurilor sunt veniturile, in bani si/sau in natura, provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, obtinute de catre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal, altele decat veniturile din activitati independente.

Persoanele fizice care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor din derularea unui numar mai mare de 5 contracte de inchiriere la sfarsitul anului fiscal, incepand cu anul fiscal urmator califica aceste venituri in categoria venituri din activitati independente si le supun regulilor de stabilire a venitului net pentru aceasta categorie. In aplicarea acestei reglementari se va emite ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

De asemenea, OUG prevede descentralizarea competentelor, de la nivelul Ministerului Finantelor Publice la nivelul directiilor teritoriale, privind stabilirea activitatilor cuprinse in nomenclatorul activitatilor independentesi revizuirea sistemului declarativ actual in sensul simplificarii acestuia.

Totodata, se prevede reasezarea frecventei de actualizare a expertizelor privind valoarea de circulatie a bunurilor imobile efectuata de catre Camera Notarilor Publici pentru corelarea cu evolutia pietei imobiliare.

In plus, noile prevederi vor sa clarifice notiunile utilizate in capitolul privind impunerea veniturilor din salarii ca urmare a modificarilor din alte acte normative.

OUG nr. 109/2009 abroga prevederile cu caracter fiscal din alte acte normative si reglementeaza aspectele fiscale numai prin Codul Fiscal in vederea inlaturarii paralelismului legislativ.

Taxa pe Valoare Adaugata

Din punctul de vedere al TVA, OUG transpune in legislatia nationala toate Directivele europene pe care statele membre trebuie sa le aplice obligatoriu de la data de 1 ianuarie 2010:
– Directiva 2008/8/CE a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE in ceea ce priveste locul de prestare a serviciilor;
– Directiva 2008/9/CE a Consiliului de stabilire a normelor detaliate privind rambursarea taxei pe valoare adaugata, prevazuta in Directiva 2006/112/CE, catre persoane impozabile stabilite in alt stat membru decat statul membru de rambursare;
– Directiva 2008/117/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 de modificare a Directivei 2006/112/CE, in vederea combaterii fraudei fiscale legate de operatiunile intracomunitare.

Directiva 2008/8/CE
Conform noilor reglementari, atunci cand prestatorul si beneficiarul nu sunt stabiliti in acelasi stat se vor aplica urmatoarele reguli:
– serviciile prestate de o persoana impozabila catre o alta persoana impozabila vor avea locul, respectiv se vor impozita la locul unde este stabilit beneficiarul, indiferent ca este o persoana impozabila stabilita in interiorul Comunitatii sau in afara Comunitatii;
– serviciile prestate de o persoana impozabila catre o persoana neimpozabila vor avea locul, respectiv se vor impozita, acolo unde este stabilit prestatorul.

De la aceste reguli generale exista exceptii stabilite expres de directiva europeana, dintre care amintim: serviciile legate de bunuri imobile, care se vor impozita la locul unde se afla bunul imobil; serviciile de restaurant si catering care se vor impozita la locul prestarii efective.

Aceeasi directiva stabileste ca pentru serviciile prestate catre persoane impozabile stabilite in Comunitate se vor depune declaratii recapitulative, asemenea celor care se depun in prezent pentru livrari si achizitii intracomunitare de bunuri.

Directiva 2008/117/CE
Directiva 2008/117/CE de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata, in vederea combaterii fraudei fiscale legate de operatiunile intracomunitare care este transpusa in actul normativ, se refera la perioada de depunere a declaratiilor recapitulative.

Incepand cu anul 2010, declaratiile recapitulative se vor depune lunar atat pentru livrarile/achizitiile intracomunitare de bunuri, cat si pentru serviciile prestate intracomunitar.

Directiva 2008/9/CE
Directiva 2008/9/CE de stabilire a normelor detaliate privind rambursarea taxei pe valoarea adaugata, prevazuta in Directiva 2006/112/CE, catre persoane impozabile stabilite in alt stat membru decat statul membru de rambursare, inlocuieste Directiva 79/1072/EEC, in baza careia se efectueaza in prezent rambursarile de TVA catre persoane impozabile din alte state membre.

Potrivit noilor reguli, autoritatea fiscala din Romania va primi prin intermediul unui portal electronic cererile de rambursare a persoanelor impozabile din Romania si le va transmite electronic in fiecare stat membru din care operatorii economici romani solicita rambursarea taxei platite pentru diverse achizitii efectuate.

De asemenea, prin intermediul aceluiasi portal electronic vor fi primite cererile de rambursare transmise de autoritatile fiscale din alte state membre si care au fost depuse de operatorii economici stabiliti in Comunitate pentru achizitiile efectuate in Romania. Schimbul de informatii si documentele necesare in vederea rambursarii taxei pe valoarea adaugata se realizeaza, in principal, tot pe cale electronica. De asemenea, se stabilesc termene precise de solutionare a cererilor de rambursare si plata de dobanzi in situatia in care aceste termene nu sunt respectate.

Din punctul de vedere al TVA, OUG 109/2009 mai prevede adoptarea unor masuri pentru evitarea procedurii de infringement datorata existentei in cuprinsul Codului fiscal a unor prevederi ce reglementeaza inscrierea in facturi a unor informatii suplimentare fata de cele prevazute de legislatia europeana in domeniu.

Accizele

In domeniul accizelor, OUG nr. 109/2009 prevede:
A. Transpunerea prevederilor Directivei 2008/118/CE care va conduce la:
– modificarea si completarea unor definitii ale operatorilor economici ce efectueaza operatiuni cu produse accizabile (de exemplu destinatar inregistrat, expeditor inregistrat);
– redefinirea momentului de eliberare pentru consum a produselor supuse accizelor armonizate;
– definirea expresa a platitorilor de accize in cazul produselor supuse accizelor armonizate;
– crearea cadrului juridic necesar introducerii sistemului informatizat pentru facilitarea si monitorizarea circulatiei intracomunitare a produselor accizabile in regim suspensiv de accize (EMCS);
– stabilirea procedurilor care trebuie utilizate pentru aplicarea sistemului informatizat;
– introducerea posibilitatii de impartire a responsabilitatii de garantare a riscului de neplata a accizelor care ar putea deveni exigibile;
– stabilirea regimului accizelor pentru lipsurile si pierderile de produse accizabile in afara regimului suspensiv de accize (produse cu accize platite);
B. Eliminarea din sfera de aplicare a accizelor a produselor pentru care accizele sunt stabilite in cote procentuale;

C. Stabilirea unor dispozitii tranzitorii pentru deplasarile de produse accizabile in regim suspensiv de accize catre alte state membre care nu au adoptat sistemul informatizat.

OUG 109/2009  stabileste ca accizele devin exigibile in momentul eliberarii pentru consum si in statul membru in care se face eliberarea pentru consum.

Conditiile de exigibilitate si nivelul accizelor care urmeaza sa fie aplicate sunt cele in vigoare la data la care accizele devin exigibile in statul membru in care are loc eliberarea pentru consum.

Termenul de plata a accizelor este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care accizele devin exigibile, cu exceptia cazurilor pentru care prezentul capitol prevede in mod expres alt termen de plata.

Prin exceptie de la aceste prevederi , in cazul furnizorilor autorizati de energie electrica sau de gaz natural, termenul de plata a accizelor este data de 25 a lunii urmatoare celei in care a avut loc facturarea catre consumatorul final.

In cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat intr-un regim suspensiv, momentul platii accizelor este momentul inregistrarii declaratiei vamale de import.

Orice platitor de accize are obligatia de a depune lunar la autoritatea competenta o declaratie de accize, indiferent daca se datoreaza sau nu plata accizei pentru luna respectiva.

Prin exceptie, destinatarul inregistrat care primeste doar ocazional produse accizabile are obligatia de a depune declaratia de accize pentru fiecare operatiune in parte. Declaratiile de accize se depun la autoritatea competenta, de catre platitorii de accize, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei la care se refera declaratia. Intarzierea la plata accizelor cu mai mult de 5 zile de la termenul legal atrage suspendarea autorizatiei detinute de operatorul economic platitor de accize pana la plata sumelor restant

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!