Monografia:drepturile din muzica in Romania

Introducere
Se pune intrebarea fireasca:c e ar putea sa faca un avocat in aceasta industrie?

In Romania nu exista avocati specializati in aceasta categorie-muzicala

Ce poate face un avocat specializat in drepturi muzica?
Consiliere juridică privind existenta si exploatarea drepturilor de autor, a drepturilor conexe ale artistilor interpreti, precum si a drepturilor producatorilor de fonograme/case de discuri, in toate fazele unui proiect muzical, cum ar fi de exemplu:
• Constituirea echipei de lucru a artistului: manager, impresar (agent de booking), PR, contabil, etc
• Producția Masterului/Videoclip-ului original, Remix-urilor
• Exploatarea Masterului la nivel internațional și național, precum și declararea interpretului la Organismul de Gestiune Colectiva a drepturilor cuvenite artiștilor interpreți
• Exploatarea Drepturilor de autor la nivel internațional și național, precum și declararea operei muzicale la Organismul de Gestiune Colectivă a drepturilor cuvenite autorilor de opere muzicale
• Exploatarea prestatiilor artistice live ale artistului, la nivel internațional și național
• Exploatarea brand-ului/imaginii artistului, la nivel internațional și național

Redactare si negociere de contracte, cum ar fi cu titlu de exemplu contracte de constituire a unui grup muzical (Band agreement), contractelor de productie a unei inregistrari demonstrative (Demo deal), contractelor de promovare artistica, contractelor de productie a unei inregistrari sonore (Master), contractelor de productie sau co-productie artistica, contractelor de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor, contractelor de editare (Publishing agreement), contractelor de comanda a unei opere viitoare, contractelor de colaborare la crearea unei opere, contractelor de licenta a Master-ului, contractelor de impresariat, contractelor de management, contractelor de cesiune a drepturilor conexe

Audit juridic privind drepturile de autor asupra unui proiect muzical

Reprezentare juridică pentru apărarea drepturilor de autor (plagiat/piraterie): notificări, sesizări, negocieri la încheierea unei tranzacții, cereri de chemare în judecată

Organul central pentru drepturile din muzica ORDA

OFICIUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR (ORDA)

SCURTĂ PREZENTARE

Oficiul Român pentru Drepturile de Autor a fost înfiinţat prin Legea 8/1996, art. 137, şi îşi desfăşoară activitatea în domeniul Proprietăţii Intelectuale, în materia drepturilor de autor şi drepturilor conexe, organ de specialitate al administraţiei publice centrale în subordinea Guvernului, cu personalitate juridică, fiind autoritate unică de reglementare, evidenţă prin registre naţionale, supraveghere, autorizare, arbitraj şi constatare tehnico-ştiinţifică în domeniul drepturilor de autor şi al drepturilor conexe.
Oficiul este coordonat de ministrul culturii şi cultelor.
În anul 2003, Guvernul României a adoptat Strategia Naţională în Domeniul Proprietăţii Intelectuale prin H.G. nr. 1424 din 14.12.2003, pentru aprobarea Strategiei naţionale în domeniul proprietăţii intelectuale 2003-2007, publicată în M. Of. nr. 905 din 18.12.2003. Aceasta a fost modificată şi completată prin H.G. nr. 1174 din 29.09.2005, privind modificarea şi completarea anexei la H.G. 1424/2003 pentru aprobarea Strategiei naţionale în domeniul proprietăţii intelectuale 2003-2007 şi privind aprobarea Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale în domeniul proprietăţii intelectuale 2005-2007, publicată în M.Of. nr. 927 din 18.10.2005.
În anul 2006 ORDA s-a preocupat de promovarea noii legislaţii în rândul autorităţilor cu atribuţii de control în domeniu (Jandarmerie, Poliţie, Garda Financiară), în rândul agenţilor economici şi al publicului în general (prin Camerele de Comerţ). În acelaşi an, 2006, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor a împlinit un deceniu de existenţă. Această aniversare a însemnat un prilej de satisfacţie pentru activitatea desfăşurată în această perioadă.
Care sunt drepturile in artist in muzica in Romania?
Drepturile patrimoniale ale artistului interpret se concretizeaza in dreptul de a autoriza sau de a interzice:

* fixarea interpretării sau a execuţiei sale;
* reproducerea interpretării sau a execuţiei fixate;
* distribuirea interpretării sau a execuţiei fixate;
* închirierea interpretării sau a execuţiei fixate;
* împrumutul interpretării sau al execuţiei fixate;
* importul în vederea comercializării pe piaţa internă a interpretării sau a execuţiei fixate;
* radiodifuzarea şi comunicarea publică a interpretării sau a execuţiei sale, în afara cazului în care interpretarea ori execuţia a fost deja fixată sau radiodifuzată ori realizată pe baza unei fixări, caz în care are dreptul numai la remuneraţie echitabilă;
* punerea la dispoziţia publicului a interpretării sau a execuţiei sale fixate, astfel încât să poată fi accesată, în orice loc şi în orice moment ales, în mod individual, de către public;
* retransmiterea prin cablu a interpretării sau a execuţiei fixate.

Drepturile morale ale artistului interpret sunt:

* dreptul de a pretinde recunoaşterea paternităţii propriei interpretări sau execuţii artistice;
* dreptul de a pretinde ca numele sau pseudonimul său să fie indicat ori comunicat la fiecare spectacol şi la fiecare utilizare a înregistrării prestatiilor sale artistice;
* dreptul de a pretinde respectarea calităţii prestaţiei sale şi de a se opune oricărei deformări, falsificări sau altei modificări substanţiale a interpretării ori execuţiei sale sau oricărei încălcări a drepturilor sale, care ar prejudicia grav onoarea ori reputaţia sa.

Drepturile morale nu pot face obiectul vreunei renunţări sau înstrăinări. După moartea artistului interpret sau executant, exerciţiul drepturilor morale se transmite prin moştenire (legala sau testamentara), pe durată nelimitată. Dacă nu există moştenitori, exerciţiul acestor drepturi revine organismului de gestiune colectivă care a administrat drepturile artistului interpret sau executant ori, după caz, organismului cu cel mai mare număr de membri, din domeniul respectiv.
Cuprins monografie
Care sunt litigiile Orda?
Intrebari frecvente drepturi de autor muzica
Organisme de gestiune colectivă
RETRANSMITEREA PRIN CABLU A MELODIILOR
DURATA DE PROTECŢIE
A DREPTULUI DE AUTOR ŞI DREPTURILOR CONEXE

Impozitare artisti

Cum este structurata industria muzicala?

Care sunt principalele surse de venit ale artistului interpret?

Care sunt principalele surse de venit ale compozitorului?
Ce trebuie sa fac pentru a-mi proteja numele de scena?
Ce trebuie sa faca un manager in industria muzicala?
Ce poate face un avocat specializat in industria muzicala?
Ce trebuie sa faca o casa de discuri si cum ajungi sa semnezi cu o casa de discuri?
Ce trebuie sa stiu inainte de a canta intr-un concert?
Ce trebuie sa faca un Editor (Publisher) si cum ajungi sa semnezi cu o casa de editura?
Ce trebuie sa faca un Impresar?
De ce cresc vanzarile de muzica pe internet?

Care sunt litigiile Orda?
Dati click si vedeti litigiile

Apeluri împotriva hotărârilor arbitrale

Litigii civile

Litigii contencios administrativ

Litigii contencios administrativ 2012-2013

Litigii contencios administrativ 2014

Litigii penale

Intrebari frecvente drepturi de autor muzica

Ce este dreptul de autor?

Dreptul de autor este un termen juridic care desemnează drepturile recunoscute creatorilor de opere literare, artistice sau ştiinţifice sau de orice alte opere de creaţie intelectuală.

Care este obiectul dreptului de autor?

Operele originale de creaţie intelectuală în domeniul literar, artistic sau ştiinţific, cum sunt:

► scrierile literare şi publicistice;
► programele pentru calculator;
► operele ştiinţifice scrise sau orale;
► compoziţiile muzicale;
► operele dramatice, dramatico-muzicale;
► operele coregrafice şi pantomimele;
► operele fotografice şi cinematografice;
► operele de artă grafică sau plastică şi operele de arhitectură;
► lucrările plastice, hărţile şi desenele din domeniul topografiei, geografiei, ştiinţei în general;
► operele derivate plecând de la una sau mai multe opere preexistente.
(art. 7– art.8 din Legea nr. 8/1996 cu modificările şi completările ulterioare)

Ce nu beneficiază de protecţia dreptului de autor?
Nu pot beneficia de protecţia legală a dreptului de autor următoarele:
► ideile, teoriile, conceptele, descoperirile ştiinţifice, procedeele, metodele de funcţionare sau conceptele matematice ca atare şi invenţiile, conţinute într-o operă, oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare;
► textele oficiale de natură politică, legislativă, administrativă, judiciară şi traducerile oficiale ale acestora;
►simbolurile oficiale ale statutului,ale autorităţilor publice şi ale organizaţiilor cum ar fi: stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul şi medalia;
► mijloacele de plată;
► ştirile şi informaţiile de presă;
► simplele fapte şi date.
(art. 9 din Legea nr. 8/1996 cu modificările şi completările ulterioare)

Care sunt drepturile conexe dreptului de autor?
Drepturile conexe au evoluat în jurul operelor protejate prin dreptul de autor, nu aduc atingere drepturilor autorilor si confera protectie pentru:
► artiştii interpreţi sau executanţi pentru propriile interpretări sau execuţii;
► producătorii de înregistrari sonore şi producătorii de înregistrări audiovizuale pentru propriile înregistrari;
► organismele de radiodifuziune şi de televiziune, pentru propriile emisiuni şi servicii de programe.
(art. 94 din Legea nr. 8/1996 cu modificările şi completările ulterioare)

Ce se înţelege prin artişti interpreţi sau executanţi?
În sensul legii, prin artişti interpreţi sau executanţi se înţelege: actorii, cântăreţii, muzicienii, dansatorii şi alte persoane care prezintă, cântă, dansează, recită, declamă, joacă, interpretează, regizează, dirijează ori execută în orice altă modalitate o operă literară sau artistică, un spectacol de orice fel, inclusiv folcloric, de varietăţi, de circ ori de marionete.
(art. 95 din Legea nr. 8/1996 cu modificările şi completările ulterioare)

Ce sunt organismele de gestiune colectivă?
Organismele de gestiune colectivă a dreptului de autor şi a drepturilor conexe sunt persoane juridice constituite prin libera asociere, având ca obiect principal de activitate colectarea şi repartizarea drepturilor a caror gestiune le este încredinţată de către titulari.
Acestea se constituie în condiţiile legii, cu avizul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor şi funcţionează potrivit reglementărilor privind asociatiile fără scop patrimonial şi potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996.

Activităţi care pot constitui obiect al dreptului de autor

1. Creaţie şi concepţie tehnică pentru producţii TV;
2. Grafică VIZ;
3. Producţie TV;
4. Producţie TV (emisie) programe;
5. Producţie promo;
6. Producţie radio (emisie);
7. Producţie programe radio;
8. Producţie audiovizuală;
9. Realizare grafică emisiuni informative (ştiri);
10. Realizare şi coordonare producţie TV;
11. Realizare şi suntitrare emisiuni şi seriale;
12. Cursuri exprimare (limbaj, dicţie) pentru prezentatori.

Activităţi care NU pot constitui obiect al dreptului de autor

1. Asigurare şi fixare pe suport adecvat a prestaţiei voiceover în scopul realizării prezentărilor audio care intră în conţinutul emisiunilor ;
2. Asistenţă IT programe;
3. editare crawl;
4. Echipamente audio video (mentenanţă);
5. Editare texte (monitorizare);
6. Editare materiale jurnalistice;
7. Editare video emisiuni pe teme informative şi economice;
8. Flux materiale informative;
9. Filmari producţii TV;
10. Materiale jurnalistice pentru emisiuni informative şi sportive;
11. Materiale jurnalistice pentru emisiuni informative şi de divertisment;
12. Operare cameră comunicaţii;
13. Operare emisie producţii audiovizuale;
14. Producţie TV (platou filmare);
15. Producţie TV (operare sunet);
16. Producţie TV (sisteme iluminare);
17. Producţie TV (echipamente);
18. Producţie TV (stilistică);
19. Producţie TV (operare prompter);
20. Producţie TV (ingestare);
21. Producţie TV (sistem video);
22. Producţie TV (asistenţă tehnică);
23. Producţie TV (activităţi specifice platou filmări);
24. Producţie jurnale şi emisiuni (operare VTR);
25. Realizare videotecă (baza de date emisiuni);
26. Realizare şi coordonare evenimente ref. Producţii TV;
27. Redactare materiale jurnalistice;
28. Consiliere tehnică pentru producţii TV locale;
29. Comentarii şi analize meteo;
30. Corespondenţe şi materiale filmate;
31. Corespondenţe, materiale jurnalistice informative;
32. Grafică prompter.

Organisme de gestiune colectivă

Organismele de gestiune colectivă a dreptului de autor şi a drepturilor conexe sunt persoane juridice constituite prin libera asociere, având ca obiect principal de activitate colectarea şi repartizarea drepturilor a caror gestiune le este încredinţată de către titulari.
Acestea se constituie în condiţiile legii, cu avizul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor şi funcţionează potrivit reglementărilor privind asociatiile fără scop patrimonial şi potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996.
(art. 124 şi 125 din Legea nr. 8/1996 cu modificările şi completările ulterioare)

În prezent, în România, sunt organizate si funcţionează cu avizul ORDA un număr de 16 organisme de gestiune colectivă.:

 în domeniul dreptului de autor:
1. APM gestionează drepturile autorilor de opere muzicale;
2. ARDAA gestionează drepturile patrimoniale de autor de opere audiovizuale si videograme;
3. COPYRO gestionează drepturile autorilor de opere scrise;
4. DACIN-SARA gestionează drepturile autorilor de opere cinematografice şi alte opere audiovizuale;
5. PERGAM gestionează drepturile autorilor de opere ştiinţifice;
6. OPERA SCRISĂ.RO gestionează drepturile autorilor de opere scrise;
7. UCMR-ADA gestionează drepturile autorilor de opere muzicale;
8. VISARTA gestionează drepturile autorilor din domeniul artelor vizuale;

 în domeniul drepturilor conexe:
9. ADPFR gestionează drepturile producătorilor de fonograme;
10. ARAIEX gestionează drepturile artiştilor interpreţi sau executanţi;
11. CREDIDAM gestionează drepturile artistilor interpreti sau executanţi;
12. UNART gestionează drepturile conexe ale artiştilor interpreţi sau executanţi;
13. UPFAR-ARGOA gestionează drepturile producătorilor de opere cinematografice şi alte opere audiovizuale;
14. UPFR gestionează drepturile producătorilor de fonograme.
15. UPIF gestionează drepturile producătorilor de fonograme.
16.UPVR gestionează drepturile patrimoniale conexe aparţinând producătorilor de videograme.

AGICOA ROMANIA -prin Decizia O.R.D.A. cu nr. 46/05.04.2012, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 258/19.04.2012,AGICOA işi incetează calitatea de organism de gestiune colectivă..
RETRANSMITEREA PRIN CABLU A MELODIILOR

Titularii de drepturi beneficiază de dreptul patrimonial distinct şi exclusiv de a autoriza sau interzice utilizarea prin retransmiterea prin cablu a operelor lor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe.
(art. 13 lit. h), art. 98 alin. (1) lit. i), art. 105 alin. (1) lit.h) şi art. 1063 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare)
Retransmiterea prin cablu presupune retransmiterea simultană, nealterată şi integrală, de către un operator, prin fir, prin cablu, prin fibră optică sau prin orice alt procedeu similar, cu excepţia reţelelor de calculatoare, sau printr-un sistem de difuzare prin unde ultrascurte, pentru recepţionarea de către public, a unei transmisii iniţiale, cu sau fără fir, inclusiv prin satelit, de servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune, destinate recepţionării de către public.
(art. 151 din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare)
Prin Hotărârea Arbitrală din 9 martie 2009 având ca obiect forma finală a Metodologiei privind stabilirea remuneraţiilor cuvenite titularilor de drepturi de autor şi titularilor de drepturi conexe pentru retransmiterea prin cablu (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 227/07.04.2009 prin Decizia Directorului General al ORDA nr. 44/26.03.2009 ) au fost stabilite următoarele remuneraţii:

Categoriile de titulari de drepturi Anul 2009 şi următorii
Remuneraţii
Autori de opere muzicale 2,05%
Autori de opere audiovizuale 2,20%
Autori de opere scrise 0,20%
Autori de opere din domeniul artelor vizuale 0,05%
Artişti – prestaţii artistice fixate pe fonograme 0,25%
Artişti – prestaţii artistice din domeniul audiovizual 0,50%
Producători de fonograme 0,25%
Producători de videograme 0,50%
Este utilizator, potrivit metodologiei privind retransmiterea prin cablu, persoana fizică sau persoana juridică care realizează activităţi de retransmitere prin cablu sau prin satelit, inclusiv prin sistem digital.
Remuneraţiile privind retransmiterea prin cablu sunt colectate de către organismul colector unic UCMR-ADA desemnat în baza Protocolui privind desemnarea colectorului unic al remuneraţiei cuvenite titularilor de drepturi de autor şi titularilor de drepturi conexe pentru retransmiterea prin cablu, repartizarea remuneraţiilor colectate către organismele de gestiune colectivă beneficiare şi modalitatea de evidenţiere şi justificare a cheltuielilor privind acoperirea reală a costurilor de colectare ale organismului de gestiune colectivă colector unic (publicat înMonitorul Oficial, Partea I nr. 346 / 25.05.2009 prin Decizia Directorului General al O.R.D.A. nr. 60/2009).
Prin Decizia Curții de Apel București nr. 263A/16.11.2010 publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 861/22.12.2010, prin decizia O.R.D.A. nr. 327/15.12.2010 a fost modificată în parte Hotărârea Arbitrală din 9 martie 2009 având ca obiect forma finală a Metodologiei privind stabilirea remuneraţiilor cuvenite titularilor de drepturi de autor şi titularilor de drepturi conexe pentru retransmiterea prin cablu.
Începând cu data de 15.12.2010 remunerațiile stabilite prin decizia Curții de Apel mai sus menționată sunt următoarele:
Categoriile de titulari de drepturi Anul 2009 şi următorii / Remuneraţii
Autori opere muzicale 1,35%
Autori opere audiovizuale 1,50%
Autori opere scrise 0,12%
Autori opere din domeniul artelor vizuale 0,03%
Artişti – prestaţii artistice fixate pe fonograme 0,25%
Artişti – prestaţii artistice din domeniul audiovizual 0,50%
Producători de fonograme 0,25%
Producători de videograme 0,50%
În conformitate cu decizia Curții de Apel mai sus menționată au fost desemnate prin decizia Directorului general al O.R.D.A. organismele de gestiune colectivă colectoare ale remunerațiilor pentru fiecare categorie de drepturi astfel:

• Decizia nr. 79/28.07.2014 privind desemnarea organismului de gestiune colectivă Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) drept colector al remuneraţiilor cuvenite producătorilor de fonograme pentru retransmiterea prin cablu.

• Decizia nr.120/20.09.2013 privind desemnarea organismului de gestiune colectivă Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi – CREDIDAM drept colector al remuneraţiilor cuvenite artiştilor interpreţi sau executanţi pentru retransmiterea prin cablu a prestaţiilor artistice fixate pe fonograme.
•
• Decizia nr.121/20.09.2013 privind desemnarea organismului de gestiune colectivă Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi – CREDIDAM drept colector al remuneraţiilor cuvenite artiştilor interpreţi sau executanţi pentru retransmiterea prin cablu a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual.

• Decizia nr. 334/23.12.2010 privind desemnarea organismului de gestiune colectivă DACIN SARA – Drepturi de Autor în Cinematografie – Audiovizual – Societatea Autorilor Români din Audiovizual drept colector al remuneraţiilor cuvenite autorilor de opere audiovizuale pentru retransmiterea prin cablu.

• Decizia nr. 335/23.12.2010 privind desemnarea organismului de gestiune colectivă Societatea Autorilor şi Editorilor Români de Opere Ştiinţifice – PERGAM drept colector al remuneraţiilor cuvenite autorilor de opere scrise pentru retransmiterea prin cablu.

• Decizia nr. 336/23.12.2010 privind desemnarea organismului de gestiune colectivă Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România – Asociaţia pentru Drepturile de Autor (UCMR-ADA) drept colector al remuneraţiilor cuvenite autorilor de opere muzicale pentru retransmiterea prin cablu.

• Decizia nr. 337/23.12.2010 privind desemnarea organismului de gestiune colectivă Uniunea Producătorilor de Film şi Audiovizual din România – Asociaţia Română de Gestiune a Operelor din Audiovizual (U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A.) drept colector al remuneraţiilor cuvenite producătorilor de videograme pentru retransmiterea prin cablu.

• Decizia nr. 339/23.12.2010 privind desemnarea organismului de gestiune colectivă Societatea de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor în Domeniul Artelor Vizuale – VISARTA drept colector al remuneraţiilor cuvenite autorilor de opere din domeniul artelor vizuale pentru retransmiterea prin cablu
Deciziile de mai sus au fost publicate în Monitorul Oficial, Partea I nr. 3 din 03.01.2011

DURATA DE PROTECŢIE
A DREPTULUI DE AUTOR ŞI DREPTURILOR CONEXE

DURATA DE PROTECŢIE A DREPTURILOR PATRIMONIALE DE AUTOR

(art. 25 – art. 30 din Legea nr. 8/1996)

– PE TOATĂ DURATA VIEŢII AUTORULUI, DUPĂ MOARTEA SA SE TRANSMIT PRIN MOŞTENIRE, PE O DURATA DE 70 DE ANI

– în cazul operelor apărute sub pseudonim sau fără indicarea autorului, durata de protecţie este de 70 de ani de la data aducerii la cunoştinţa publică

– în cazul operelor comune, 70 de ani de la data morţii ultimului coautor

– în cazul operelor colective, 70 de ani de la data aducerii la cunostiţa publică

– în cazul programelor pentru calculator, pe toată durata vieţii autorului, după moartea sa se transmit prin moştenire, pe o durată de 70 de ani

 DURATA DE PROTECŢIE A DREPTURILOR CONEXE (şi SUI GENERIS)

(art. 102, 106, 1064, 114, 1224 din Legea nr. 8/1996)

– artişti interpreţi sau executanţi: 50 de ani de la data interpretării/execuţiei;

– producători de fonograme: 50 de ani de la data primei fixări

– producători de videograme: 50 de ani de la data primei fixări

– org de radio şi TV: 50 de ani de la data primei radiodifuzări/tvdifuz.

– durata protecţiei bazelor de date: 15 ani de la definitivare.
Impozitare artisti
Impozitul pe venit si cel pe profit nu sunt lucruri chiar atat de simple cum par la prima vedere. Dimpotriva, in unele tari, ele pot pune contribuabilii in siituatii inedite si chiar bizare, demne sa figureze ca recorduri globale.

De exemplu, legislatia Romei antice era foarte aspra cu evazionistii fiscali, carora li se confiscau bunurile sustrase de la impunere, iar dupa confiscare, cei vinovati erau obligati sa mai plateasca si un impozit la fisc, egal cu un sfert din valoarea bunurilor confiscate.

Ciudatenii sunt multe, iar portalul Radioc citeza cateva din cele mai neasteptate.

* In Egiptul de astazi, dansatoarele din buric sunt atestate profesional si obligate sa plateasca un impozit pentru prestatia lor. La nivel national, impozitul dansatoarelor se ridica la 265 milioane dolari, constituind astfel a cincea sursa de venituri la trezoreria statului, dupa Canalul de Suez, turism, petrol si bmbac.

* Fotbalistii germani care pierd meciurile ar plati impozite grele daca ar ramane sa joace in tara lor. De aceea, unii pleaca adesea in Belgia sau California, zone mult mai permisive. Asa au procedat personalitati de marca, precum Boris Becker, Steffi Graf si Michael Schumacher.

* Bogatasul german Friedrich Karl Flick, care a vandut proprietatea mostenita de la tatal sau, pentru a se muta in Austria, a fost taxat de statul german cu 100 milioane marci anual incepand cu anul 1994.

* In trecut, regii Marii Britanii nu plateau impozite. Abia din anul 1992, Regina Elisabeta a II-la plateste la stat un impozit pe veniturile sale.
* Printre inculpatii italieni pentru probleme de evaziune fiscala, figureaza fostul prim ministru Silviu Berlusconi, si presedintele Grupului de automobile Fiat, Tesar Romiti.

* In anul 1996, cunoscutul tenor Italian Luciano Pavaotti a fost condamnat sa plateasca 33 mii de dolari, reprezentand contravaloarea evaziunii fisale.

* Designerul de moda Kaarl Lagerfeld, cetatean german, cu resedinta in statul Monaco, a fost obligat sa plateasca 3,1 milioane dolari aferenti impozitului pe venit in Franta. De fapt, Lagerfeld nu realizeaza venituri in Franta, dar poseda aici mai multe conturi bancare, detine un apartament inchiriat la Paris si o proprietatea in provincia Bretagne, pentru care autoritatile franceze i-au aplicat respectivul impozit pe venit.

* La mijlocul anilor ’70, autoritatile italiene au interzis accesul in Italia cunoscutei artiste Sophia Loren. Intrucat artista a nesocotit interdictia, a fost arestata imediat ce a aparut pe pamant italian si intemnitata laolalta cu prostituatele, pana a platit taxele ce-i reveneau.

* Celebrul bandit si criminal in serie Al Capone n-a fost condamnat pentru crimele savarsite de el cu banda sa – in total 915 victime – ci pentru evaziune fiscala.

* Cunoscutul grup muzical suedez ABBA din anii ’70-80, care avea incasari substantiale sin concerte si albume vanzute, n-a fost niciodata tentat sa feteze organele fiscale. Asa se face ca, la un moment dat, trezoreria suedeza incasa de pe urma actvitatii artistice a gupului ABBA mai mult decat de pe urma companiei de automobile Volvo.
Structura industriei muzicale

PRINCIPALII ACTORI DIN INDUSTRIA MUZICALA SUNT:

a. Compozitorul

b. Artistul

c. Ajutoarele artistului – asistent, stilist, coregraf, garda de corp etc.

d. Consultantii Artistului – A&R, agent de shopping, manager, avocat, contabil, PR, agentul de plugging, tour-manager, business manager, impresarul, agent de booking, etc.

e. Studioul de inregistrare

f. Casa de productie

g. Casa de discuri h. Casa de editura (Publisherul)
Surse de venit artist
PRINCIPALELE TALE VENITURI SE OBŢIN DIN:

a) Vanzarile de inregistrari audio/Internet

Pentru fiecare vanzare a unei inregistrari, indiferent de formatul acesteia (CD, caseta, disc, mp3, etc…), casa de discuri obtine un pret de la cumparator, direct sau prin intermediarii sai. O parte din acest pret se cuvine artistului a carui prestatie este fixata pe inregistrarea vanduta, cu titlu de drepturi conexe de interpret. Drepturile artistului rezultate din vanzarea de inregistrari se mai numesc si drepturi mecanice.
De regula, in Romania, casele de discuri incheie cu artistul interpret un contract de cesiune a drepturilor conexe in schimbul platii unei redevente. La cererea expresa a interpretului, CREDIDAM poate colecta si distribui drepturile mecanice cuvenite interpretului.

b) Prestatii (aparitii) publice

Pentru fiecare aparitie publica (concert), artistii interpreti au dreptul la o remuneratie, care variaza in functie de cotatia artistului pe piata.

c) Comunicare publica

Difuzarea sau radiodifuzarea unei inregistrari audio sau audio-video se face in schimbul unei remuneratii, reprezentand drepturi conexe, cuvenite artistilor interpreti. Pe teritoriul Romaniei, CREDIDAM este organismul imputernicit cu colectarea si repartizarea catre artisti a sumelor recoltate cu titlu de drepturi conexe de la radiouri, televiziuni, operatori de cablu, restaurante, baruri, discoteci, etc.
CREDIDAM mai colecteaza si repartizeaza drepturile cuvenite artistilor interpreti pentru copia privata audio si audiovizuala.

d) Vanzari de materiale promotionale

Veniturile din vanzare de materiale promotionale (tricouri, sepci, breloguri, postere, etc) pot fi o sursa buna de venit daca artistul este bine cotat.

e) Sponsorizari, endorsement si publicitate

De regula, astfel de venituri devin o sursa reala de castig dupa ce artistul este foarte popular, iar o mare companie doreste sa-si promoveze marca prin intermediul artistului.

PRINCIPALELE VENITURI ALE COMPOZITORULUI SUNT:

a) Inregistrarile audio

In schimbul dreptului de a reproduce o compozitie muzicala pe o inregistrare audio, casa de discuri datoreaza detinatorului dreptului de autor un procent din pretul de vanzare al inregistrarii, indiferent de formatul acesteia (CD, caseta, disc, mp3, etc.). Drepturile autorului rezultate din vanzarea de inregistrari se numesc drepturi mecanice.

De regula, aceste drepturi sunt colectate de catre organismul de gestiune colectiva mandatat de autor. In Romania, casele de discuri prefera insa sa incheie un contract de cesiune a drepturilor de autor direct cu compozitorul (sau cu Editorul acetuia, daca exista), urmand sa plateasca drepturile mecanice direct autorului.

In Romania, drepturile mecanice cuvenite autorului sunt fixate prin lege, la 10 % din pretul de vanzare la dealer al inregistrarii. Daca autorul are un contract de editura, acest procent urmeaza a fi impartit intre Autor si casa de editura potrivit clauzelor contractuale.

Traditional, drepturile mecanice sunt o importanta sursa de venit pentru drepturile de autor, astfel incat editorul va fi interesat sa autorizeze cat mai multe case de discuri sa realizeze inregistrari pe care este fixata o compozitia muzicala din patrimoniul sau.

In situatia in care o alta casa de discuri doreste sa reinregistreze aceeasi compozitie muzicala, dar in interpretarea unor alti artisti (cover), atunci noua casa de discuri va datora din nou autorului drepturi mecanice din vanzarea propriilor inregistrari.

b) Utilizarea unei opere muzicale pe Internet

Pentru utilizarea unei opere muzicale pe Internet, utilizatorul are nevoie de autorizarea detinatorului drepturilor de autor sau de autorizarea organismului de gestiune colectiva mandatat de autor, daca detinatorul drepturilor de autor nu a interzis in mod expres organismului de gestiune colectiva acordarea unor astfel de autorizatii.

c) Folosirea inregistrarii intr-un film sau intr-o reclama

In schimbul dreptului de a folosi compozitia muzicala intr-un film, reclama sau alta opera audio-vizuala, producatorul operei audio-vizuale va datora detinatorului dreptului de autor o suma de bani, de obicei in suma fixa. Suma difera in functie de caracterul operei audio-vizuale in care este inclusa (comercial, educativ, etc), de popularitatea compozitiei muzicale, de cat s-a folosit din compozitia muzicala, de cat reprezinta compozita muzicala din totalul inregistrarii audio-video, etc. Aceste drepturi ale autorului se numesc drepturi de sincronizare.

d) Comunicare publica

Orice comunicare publica a unei compozitii muzicale fie prin intermediul unei inregistrari, fie prin intermediul unei aparitii publice, inclusiv prin difuzare sau radiodifuzare, se poate face numai in baza unei autorizari din partea detinatorului drepturilor de autor sau a organismului de gestiune colectiva, de obicei in schimbul unei remuneratii.

Aceste autorizatii se obtin, de regula, de la organismele de gestiune colectiva a drepturilor de autor (cum ar fi UCMR-ADA), in schimbul unei taxe de folosire a intregului patrimoniu al organismului de gestiune colectiva. Cuantumul taxei este stabilit prin lege si difera in functie de utilizator: radio, Tv, operatori de cablu, restaurant, bar, discoteca, etc.

e) Descarcarea melodiei ca sunet de telefon

In Romania, utilizarea operelor muzicale ca tonuri de apel se poate face numai dupa obtinerea unei autorizatii neexclusive de la UCMR-ADA sau direct de la detinatorul drepturilor de autor.

Pentru utilizarea operelor muzicale ca tonuri de apel pentru telefoane mobile, UCMR-ADA percepe de la utilizatori, cu titlu de drepturi de autor, un cuantum lunar de 10% din totalitatea incasarile lunare brute, fara TVA, obtinute de utilizator din folosirea operei muzicale, dar nu mai putin de 0,3 lei.

Pentru tonurile de apel comunicate public cu titlu gratuit, utilizatorii vor plati o remuneratie de 0,3 lei pentru fiecare descarcare de ton de apel.
INREGISTRAREA NUMELUI DE SCENA CA MARCA

Numele de scena este o marca si poate fi protejat pe teritoriul Romaniei prin inregistrare la OSIM. Ca regula, prima persoana care inregistreaza marca la OSIM este titularul marcii si detine toate drepturile de folosinta asupra acesteia.
Managerul in muzica Romania
a) Personal Manager

Managerul personal este consilierul Artistului pe aspecte legate de carieră muzicală. Relatia dintre Artist şi Manager este bazată pe încredere.

Managerul personal il sfătuieste pe Artist în orice aspect legat de cariera muzicală:

* La începutul colaborarii dintre managerul personal şi Artist, managerul întocmeste, împreună cu Artistul, un plan de cariera;

* Managerul personal sfătuieste artistul asupra pieselor ce urmează a fi incluse pe Demo şi va recomanda artistului o casă de producţie;

* Managerul personal va prezenta Demo-ul la casele de discuri pentru a obţine un contract;

* Managerul personal va asigura comunicarea dintre avocatul artistului, casa de discuri, casa de editură si va facilita relatiile dintre artist si ceilalti actori din industria muzicală;

* Managerul personal va ţine evidenţa spectacolelor artistului şi va coordona campania de publicitate.

PROFILUL UNUI BUN MANAGER PERSONAL:

* Managerul personal trebuie să muncească pentru promovarea clientului său! Dacă managerul tău este o persoană comodă şi nu întreprinde nici o acţiune pentru promovarea ta, renunţă la el!

* Managerul personal trebuie să se regăsească în muzica Artistului! Dacă managerul tău nu înţelege muzica ta, atunci sfaturile sale îţi dăunează şi ar fi bine să renunţi la el. In acelasi timp, managerul trebuie să fie obiectiv! Aminteşte-ţi că plăteşti un manager, nu un fan!

* Managerul trebuie să acţioneze în interesul Artistului! Orice recomandare venită de la casa de discuri trebuie privită cu reţineri. Dacă ai îndoieli cu privire la sfaturile managerului tău e bine să consulţi o persoană independetă cum ar fi avocatul tău.

b) Business Manager

Business Managerul se ocupă de gestionarea veniturilor artistului. Prezenţa acestui profesionist în echipa artistului este necesară în momentul în care Artistul incepe sa castige sume importante.

Business Manager-ul se ocupă de plata taxelor şi a facturilor, stabileste suma lunară necesară Artistului pentru cheltuieli personale, face un plan de investitie pentru surplusul de venit, analizează documentele justificative pentru platile ce se cuvin Artistului, analizează daca este necesara auditarea casei de discuri sau a casei de editura, etc.

c) Tour Manager

Tour manager-ul este responsabil de toate detaliile legate de organizarea turneelor, cum ar fi transportul artistului, personalului necesar si a echipamentelor la locul unde va avea loc spectacolul, alegerea camerei de hotel, organizarea interviurilor si sesiunii de fotografiere cu ocazia spectacolului, inchiderea turneului in cele mai bune conditii.
Ce face casa de discuri in industria muzicala

Activitatea traditionala a unei Case de discuri consta, in principal, in realizarea si multiplicarea de inregistrari audio/audio-video, promovarea si distribuirea de albume/single-uri, precum si in sprijinirea Artistilor in dezvoltarea carierei artistice.
Daca Artistul nu are resursele necesare in vederea producerii unei inregistrari sau daca Artistul prefera ca o casa de discuri sa-si asume riscul productiei inregistrarii, Artistul va incheia cu respectiva casa de discuri un contract de productie discografica. Principala obligatie a Artistului in acest contract va fi obligatia de a efectua inregistrarile propriilor prestatii artistice, asa cum sunt cerute de catre casa de discuri.
Daca Artistul se prezinta la Casa de discuri cu inregistrarea Master realizata, partile vor semna, de regula, un contract de cesiune, in baza caruia casa de discuri se va ocupa numai de multiplicarea inregistrarii, promovare si distributie.

Cum ajungi sa semnezi cu o casa de discuri

De regula, Artistul este introdus la o casa de discuri de catre un A&R sau de catre manager. A&R-ul poate fi angajat al unei case de discuri sau poate fi independent. A&R-ul independent este un profesionist care cauta sa descopere noi talente pe care le introduce la case de discuri, in schimbul unui comision.
Pentru a putea fi introdus la o casa de discuri, ai nevoie, in primul rand, de o inregistrare Demo a prestatiilor tale. Demo-ul este cartea ta de vizita in fata caselor de discuri, prin urmare acesta trebuie sa fie de o foarte buna calitate. Daca Demo-ul va impresiona casa de discuri, vei primi o propunere de contract din partea acesteia.

Semnarea contractului de artist.Aspecte importante
Daca esti Artist, dar nu ai un manager/impresar care sa se ocupe de buna desfasurare a evenimentelor publice, atunci este imperios necesar ca, inainte de a te urca pe scena, sa semnezi un Contract de prestatii artistice cu organizatorul de spectacole. Altfel, rişti să susţii concertul, fără să fii plătit!
Nu pot lipsi dintr-un astfel de contract:
a) numele si adresa artistului, precum si numele si adresa organizatorului de evenimente
b) locul unde trebuie sa aiba loc prestatia artistica (recital, concert, etc.)
c) data, intervalul orar in care va avea loc prestatia artistica
d) cat timp dureaza prestatia artistica
e) onorariul artistului si metoda de plata. Se recomanda ca cel putin 50% din onorariu sa fie platit cu cateva zile in avans, iar restul de 50% la momentul in care artistul este gata sa urce pe scena sau cel mai tarziu, imediat dupa incheierea prestatiei
f) cine asigura sunetul si lumina, si la ce standarde
g) daca organizatorul suporta cheltuielile de transport, cazare si masa.

Definitia impresarului
Impresarul este intermediarul dintre artist si organizatorii de evenimente artistice.

Impresarul identifica evenimentele (concerte sau diferite tipuri de spectacole) in cadrul carora ar putea aparea Artistul, negociaza termenii contractuali cu organizatorii de evenimente si se asigura de executarea intocmai a obligatiilor contractuale de catre organizatorii de evenimente, inclusiv de incasarea remuneratiei de catre Artist. Pentru evenimentele intermediate, Impresarul primeste un procent din remuneratia incasata de Artist dindesfasurarea acestor evenimente.
Editorul de muzica (Publisher)
are rolul de a asigura o cat mai buna exploatare a drepturilor de autor asupra compozitiei si textului apartinand unei piese muzicale.
In schimbul unui procent din drepturile de autor, Editorul de muzica se obliga fata de Autor (compozitor/textier) sa autorizeze utilizarea creatiei (compozitie muzicala cu sau fara text) de catre terte persoane (cum ar fi: reproducerea compozitiei muzicale prin intermediul inregistrarilor sonore de catre o casa de discuri, includerea compozitiei muzicale ca fundal sonor in reclam sau ca si coloana sonora in filme, etc), sa asigure inregistrarea creatiei la toate organismele de gestiune colectiva din lume, sa colecteze veniturile rezultate din exploatare creatiei, sa actioneze in instanta pentru interzicerea utilizarilor neautorizate sau pentru recuperarea drepturilor de autor de la rau-platnici.
Daca un Autor nu este si Artist interpret pentru propria creatie, atunci Editorul va incerca sa gaseasca artisti interpreti care sa interpreteze creatia aflata in patrimoniul sau de exploatare.

Pentru ca Editorul sa desfasoare activitatile mai sus enumerate, intre Autor si Editor se va semna un Contract de editura prin care Autorul cedeaza Editorului drepturile de autor asupra unor creatii, de regula pe o baza exclusiva. Este de preferat ca Autorul sa semneze contractul de editare cu o casa mare de publishing care are capacitatea administrativa si financiara de a colecta veniturile din teritoriile pe care se intinde exploatarea drepturilor cesionate.

Daca Editorul acorda Autorului un avans, acesta urmeaza a fi recuperat din drepturile de autor datorate Autorului in viitor. In situatia in care, din exploatarea creatiei nu se vor obtine venituri, Autorul nu poate fi obligat la restituirea avansului.

Al vostru avocat COLTUC MARIUS VICENTIU

Monografia:drepturile din muzica in Romania