national

Incepand de luni, 26 ianuarie a.c, rezervarea denumirii unei firme la Registrul Comertului se face la nivel national

de

Pana la aceasta data, rezervarea denumirilor de firme se efectua fie la nivel judetean, fie la nivel national. Intrucat rezervarea denumirii firmei la nivel national era un proces greoi si de durata, putand dura si 3-4 saptamani,

multi solicitanti alegeau calea cea mai rapida, respectiv efecturea rezervarii de denumire doar la nivel de judet.

Aceast aspect a generat si o serie de probleme, culminand cu litigii in fata instantelor judecatoresti, deoarece denumirea era protejata doar la nivel de judet, si nu la nivel de tara.

Daca pana acum rezervarea denumirii firmei se facea pe loc doar la nivel de judet, acum se face la nivel national, in aceeasi zi, iar pretul de 100 ron practicat pentru rezervarea denumirii la nivel national, s-a redus la jumatate.

Inca din prima zi, s-au rezervat 472 de denumiri la nivel national, dintre care 116 la nivelul Municipiului Bucuresti.
„Prin implementarea acestei noi aplicatii, asistam la doua premiere: una legata strict de activitatea comerciantilor, care pe viitor vor avea garantia ca denumirile sub care aleg sa-si desfasoare activitate de comert vor fi protejate la nivel national, neexistand riscul ca un alt comerciant sa aiba aceeasi denumire si a doua legata de activitatea registrului care, pentru prima data de la infiintare, va putea gestiona si efectua inregistrari in registrul central in timp real”, a declarat Calin Bogdan Gaurean, dir.gen adj.

Sursa: ONRC

Vom avea o iarna blanda, cu multa zapada

de

Meteorologii au facut publica prognoza pentru lunile decembrie, ianuarie si februarie, care arata ca vom avea o iarna blanda cu multe ninsori.

Cele mai coborate temperaturi pot atinge -25°C in depresiunile din nordul si centrul tarii, unde va ninge mai mult decat in restul regiunilor, relateaza Jurnalul National.

In luna decembrie temperaturile maxime pot depasi 10°C in sud. Va ninge peste valorile medii in jumatatea nordica a tarii. Ninsorile pot fi asociate temporar cu intensificari ale vantului mai ales in zona montana. Se va produce polei, iar in noptile reci va fi ceata cu depunere de chiciura.

In ianuarie, temperaturile medii lunare vor depasi valorile medii climatologice in cea mai mare parte a tarii. Vor alterna intervale calde, cand temperaturile maxime vor fi mai mari de 10°C in sudul tarii, cu raciri accentuate in care temperaturile minime pot cobori sub -25°C, in depresiunile din nordul si centrul tarii. Temporar ninsorile vor fi asociate cu intensificari ale vantului mai ales in regiunile extracarpatice. Vor fi conditii de ceata cu depunere de chiciura.

Temperaturile medii din februarie vor fi apropiate de valorile normale ale acestei luni, exceptand regiunile estice unde se pot inregistra depasiri ale normelor climatologice. Cantitatile de precipitatii vor avea o tendinta spre excedent in vestul, centrul si nordul tarii, iar in rest vor fi in general normale.

ANEIR: Criza financiara va reduce deficitul comercial

de

Consumul se va reduce drastic, ca urmare a crizei financiare, ceea ce va duce la scaderea volumului de importuri si implicit la o reducere a deficitului comercial, a declarat presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor, Mihai Ionescu.

„Pe fondul crizei economice vom observa in curand o diminuare puternica a importurilor, mai ales la bunurile care nu sunt de prima necesitate, cum ar fi materialele dee constructii. Se vor reduce, desigur, si exporturile, dar  acesta scadere nu va avea dinamica reducerii importurilor, astfel ca vom asista la o echilibrare a balantei comerciale”, a afirmat presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR), citat de NewsIn.

Potrivit Bancii Nationale a Romaniei, deficitul balantei comerciale a insumat in primele sapte luni ale anului 10.190 milioane euro, 9,3 la suta mai mult fata de perioada similara a anului 2007. De mentionat ca pe cumulat sapte luni din anul 2008, dinamica exporturilor a devansat cu 3,3 puncte procentuale pe cea a importurilor importurilor.

Isarescu: Nu va faceti griji la creditul in lei. Bancile trebuie sa faca ceva cu banii

de

Bancile comerciale vor continua sa acorde credite, indeosebi in moneda nationala, unele probleme fiind posibile doar la jucatorii care s-au concentrat in special pe imprumuturile in valuta, a declarat guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu.

„Nu va faceti griji la creditele in lei. Bancile trebuie sa faca ceva cu banii, retelele pe care le au trebuie sa lucreze”, a spus Isarescu, adaugand ca bancile orientate pe creditarea in valuta vor fi obligate sa apese pe frana, dar nu foarte puternic, „sa nu dea cu capul in parbriz”.

BNR va permite lichiditatii in lei din rezervele bancilor sa intre in piata atunci cand aceasta se va putea duce in creditul in lei si cand va observa o tendinta clara de diminuare a creditarii in valuta, a spus Mugur Isarescu.

„Vom lasa lichiditatea in lei sa intre in piata, vom decide acest lucru dupa o analiza a consiliului de administratie, in momentul in care se va potrivi si cu ideea strategica ca lichiditatea suplimentara din rezervele bancilor sa se poata duce in creditul in lei, respectiv cand creditul in valuta va avea o tendinta clara de diminuare”, a declarat Isarescu, argumentand ca astfel de masuri vor putea, la momentul respectiv, sa aiba un efect de diminuare a impactului crizei internationale asupra Romaniei.

Guvernatorul a motivat decizia de scadere a rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei ale bancilor comerciale prin faptul ca, in ultimele doua luni, s-a adeverit prognoza ca banca centrala trece de la pozitia de debitor la pozitia de creditor net al sistemului bancar.

„Am revenit, dupa 7-8 ani, la o situatie normala si este un semnal pe care il tragem de 5-6 luni. Va amintesc ca si aici exista o relativitate de ordin tehnic”, a mai spus Isarescu.

Joi, BNR a decis sa reduca rezervele minime obligatorii la pasivele in lei ale bancilor comerciale de la 20% la 18% si a mentinut nivelul la 40% din pasivele in valuta, decizia vizand, potrivit BNR, imbunatatirea gestiunii lichiditatii pe piata interbancara, in conditiile amplificarii turbulentelor de pe piata financiara internationala, pentru asigurarea unei finantari sustenabile a economiei.

Efectul concret al deciziei de joi ar fi, potrivit analistilor, eliberarea in piata a inca 2 miliarde lei, care ar putea contribui la reducerea tensiunii din piata monetara, dupa ce, in ultimele saptamani, dobanzile au ajuns si la 100%.

Guvernatorul a declarat ca in piata romaneasca nu exista, in prezent, o lipsa generala de lichiditate, iar dovada este faptul ca, pe 24 octombrie, toate bancile si-au constituit rezervele minime obligatorii (RMO).

„Cum sa fie lipsa de lichiditate, cand bancile au 20% (din pasivele in lei n.r.) tinute la BNR?”, a spus Isarescu, referindu-se la parerile care sugerau ca in piata romaneasca exista in prezent o lipsa de lichiditate, care ar fi determinat cresterile puternice ale dobanzile pe piata interbancara.

In prezent, BNR ia 20% din sursele de finantare in lei (pasive) ale bancilor si 40% din cele in valuta in asa numitele rezerve minime obligatorii, pe care fiecare banca comerciala trebuie sa le constituie pana in data de 23 ale fiecarei luni.

Joi, banca centrala a micsorat rezervele minime obligatorii pentru pasivele in lei la 18%, insa reducerea intra in vigoare incepand cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2008.

Mugur Isarescu a declarat ca economia romaneasca ar putea creste si cu 5-6% in 2009, daca investitiile vor fi dirijate spre zonele de blocaj din Romania, precum infrastructura sau agricultura.

„Cu o bruma de intelepciune, speram chiar la o crestere economica de 5 spre 6% pentru anul urmator, daca investitiile vor fi indreptate spre zone cu blocaj ca infrastructura sau agricultura, care au un potential imens”, a spus Isarescu, care a mentionat ca o temperare a cresterii economice pana sub potential „da inflatia jos”.

Atat guvernatorul BNR, cat si viceguvernatorul Cristian Popa au subliniat, insa, ca si scenariul unei cresteri economice de 4,5% are la fel de munte sanse ca si cel de 5-6%, in functie de cum vor fi indreptate investitiile.

In prima parte a conferintei de presa de luni, guvernatorul mentionase ca, fata de estimarile anterioare, de 5-6% pentru cresterea economica a Romaniei din 2009, BNR nu exclude in prezent o temperare mai puternica.

„Suntem tentati sa luam in considerare o crestere economica la un nivel mai scazut fata de 5-6%, cat aveam inainte”, a spus Isarescu.

In 28 octombrie, viceguvernatorul BNR Cristian Popa a declarat ca BNR estimeaza pentru 2009 o crestere economica a Romaniei de 4,6%, nivel semnificativ sub cel luat in calcul la elaborarea bugetului de stat, de 6%, si sub ultima prognoza a pentru acest an, de 9,1%.

Leul pierde 2%, până la 3,7650 lei/euro, reacţie brutală la scăderea ratingului de ţară de către S&P

de

Moneda naţională s-a depreciat cu peste şapte bani (2%) în mai puţin de jumătate de oră, până la 3,7650 lei/euro, după ce agenţia de rating Standard & Poor’s a anunţat că a coborât cu o treaptă ratingurile României.

„Mi se pare o decizie nejustificată, dacă ne uităm la Ungaria, o ţară cu un rating mai ridicat, dar cu o situaţie economică mult mai proastă. Oricum, impactul va fi extrem de negativ pentru România”, a declarat, pentru NewsIn, economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru.

El spune că presiunile asupra cursului de schimb vor fi extrem de puternice în perioada următoare, dar principala consecinţă a scăderii ratingului de ţară va fi scumpirea finanţării externe, „care într-un an se va vedea în creşterea economică”.

În mai puţin de o jumătate de oră, moneda naţională a pierdut peste şapte bani, iar la ora 17:15 leul ajunsese la un maxim al zilei, de 3,7677 lei/euro. Ulterior, leul a recuperat din terenul pierdut, iar la 17:35 cursul revenise la cotaţii de 3,7120 lei/euro.

Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor’s a anunţat, luni, că a coborât cu o treaptă ratingurile României pentru împrumuturile în valută, de la ‘BBB-/A-3’ la ‘BB+/B’, şi pentru creditele în lei pe termen lung, la ‘BBB-‘, toate cu perspectivă negativă, ca urmare a problemelor de finanţare.

„Retrogradarea reflectă riscurile din ce în ce mai mari cu care se confruntă economia reală, din cauza dependenţei sectorului privat de finanţarea externă, care devine, în contextul internaţional, tot mai nesigură. Autorităţile din România nu s-au ocupat de aceste probleme, iar atenţia s-a concentrat pe alegerile generale, ceea ce a tensionat şi mai mult mediul politic”, apreciază analistul Standard & Poor’s, Marko Mrsnik.

Sursa principala

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!