Noul Cod de Procedură Fiscală impune băncilor să comunice zilnic ANAF lista persoanelor fizice și a firmelor care deschid ori închid conturi

Suntem cu totii constienti ca nu comunica doar inchiderea sau deschiderea ,ci si tranzactiile.

Astfel, băncile vor fi obligate să comunice zilnic, nu bilunar ca în prezent, lista persoanelor fizice și a firmelor care deschid ori închid conturi, cu datele de identificare ale persoanelor care dețin dreptul de semnătură, sau închiriază casete de valori, scriu jurnaliştii de la Profit.ro.

Noul Cod de Procedură Fiscală impune băncilor ca, începând cu anul viitor, să comunice zilnic organului fiscal central aceste informații.

În același timp, este menținută obligația băncilor ca, la solicitarea ANAF, să comunice, pentru fiecare titular care face subiectul solicitării, toate rulajele și/sau soldurile conturilor deschise la acestea, precum și informațiile și documentele privind operațiunile derulate prin respectivele conturi.

Noul Cod fiscal se va aplica de la 1 februarie 2013

Noul Cod fiscal, care prevede modificarea modalitatii de impozitare pentru persoanele fizice din agricultura, se va aplica dupa aprobare, respectiv de la 1 februarie 2013, a declarat, luni, ministrul Finantelor Publice, la finalul unei intalniri cu partenerii sociali, la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.


„Noua modalitate este o simplificare si o reducere a impozitarii persoanelor fizice din agricultura. Pe noul sistem se impoziteaza o norma de venit net anual, respectiv din venitul brut se scad cheltuielile, acestuia aplicandu-se un impozit de 15% si de 5,5 la suta pentru contributiile la Fondul de Sanatate. Noul Cod fiscal, care prevede aceasta modalitate de impozitare, se va aplica dupa aprobare, respectiv de la 1 februarie 2013″, a spus Chitoiu.
Acesta a precizat ca norma de venit este calculata pentru intreg venitul anual, stabilit pe baza datelor si cifrelor MADR, in functie de venitul mediu net realizat pe categorii de venituri agricole.
Ministrul Finantelor a subliniat ca suma totala obtinuta este sub 2%, procent perceput in prezent ca impozit pe cifra de afaceri, asa cum este impozitarea actuala pentru societatile comerciale sau cele care arendeaza terenul.
„Cred ca este o masura de declarare si de plata simplificata pentru cei 670.000 de agricultori, iar acestia vor deveni contribuabili la Fondul National de Sanatate. Acest sistem de impozitare are rolul de a reduce semnificativ evaziunea si frauda fiscala din domeniul productiei agricole, pentru ca am propus un sistem de impozitare redus la jumatate, iar modul de declarare si de plata se face de un agent fiscal, la sediul APIA, unde se si retine impozitul din veniturile incasate de acesti agricultori sub forma de subventie”, a mai adaugat Chitoiu.
La randul sau, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat ca schimbarea modalitatii de impozitare a persoanelor fizice garanteaza nu numai un impozit mai mic, ci si venituri mai mari la buget, prin cresterea bazei de impozitare.

Cea mai importanta modificare adusa Codului de procedura fiscala este cea legata de introducerea unei exceptii in ordinea de stingere a datoriilor contribuabilului

Art. 115 alin. (1) din Codul de procedura fiscala prevede ca daca un contribuabil datoreaza mai multe tipuri de impozite, taxe, contributii si alte sume reprezentand creante fiscale prevazute la art. 21 alin. (2) lit. a), iar suma platita nu este suficienta pentru a stinge toate datoriile, atunci se sting datoriile corelative acelui tip de creanta fiscala principala pe

care o stabileste contribuabilul sau care este distribuita, potrivit prevederilor art. 114, de catre organul fiscal competent, dupa caz, stingerea efectuandu-se, de drept, in urmatoarea ordine:
a) sumele datorate in contul ratei din luna curenta din graficul de plata a obligatiei fiscale pentru care s-a aprobat o esalonare la plata, precum si dobanda sau majorarea de intarziere, dupa caz, datorata in luna curenta din grafic sau suma amanata la plata, impreuna cu dobanda sau majorarea de intarziere, dupa caz, datorata pe perioada amanarii, in cazul in care termenul stabilit pentru plata sumelor respective se implineste in luna curenta, precum si obligatiile fiscale curente de a caror plata depinde mentinerea valabilitatii inlesnirii acordate;
b) toate obligatiile fiscale principale, in ordinea vechimii, si apoi obligatiile fiscale accesorii, in ordinea vechimii. In cazul stingerii creantelor fiscale prin dare in plata, se aplica prevederile art. 175 alin. (4¹);
c) sumele datorate in contul urmatoarelor rate din graficul de plata a obligatiei fiscale pentru care s-a aprobat esalonarea, pana la concurenta cu suma esalonata la plata sau pana la concurenta cu suma achitata, dupa caz, precum si suma amanata la plata impreuna cu dobanda sau majorarea de intarziere datorata pe perioada amanarii, dupa caz;
d) obligatiile cu scadente viitoare, la solicitarea contribuabilului.

OG 16/2012 introduce o exceptie de la aceasta regula. Astfel, la art. 115 se introduce un nou alineat, alin. (3²), prin care se dispune ca, prin exceptie de la prevederile alin. (1), in cazul obligatiilor fiscale de plata stabilite de organele de inspectie fiscala, precum si a amenzilor de orice fel, se stinge cu prioritate obligatia fiscala sau amenda pe care o alege contribuabilul.

Pe langa aceasta, OG 16/2012 a mai introdus o serie de noi prevederi si a mai adus modificari Codului de procedura fiscala.

Astfel, se modifica art. 48¹ (Prevederi aplicabile actelor de executare si altor acte emise de organele fiscale), prevazandu-se ca dispozitiile art. 43 alin. (3), art. 44, 45 si 48 se aplica in mod corespunzator si actelor de executare si altor acte emise de organele fiscale, cu exceptia cazului in care prin lege se prevede altfel.

Art. 83 alin. (3¹) se modifica, in sensul ca data depunerii declaratiei prin mijloace electronice de transmitere la distanta pe portalul e-Romania este data inregistrarii acesteia pe portal, astfel cum rezulta din mesajul electronic transmis de sistemul de tranzactionare a informatiilor, cu conditia validarii continutului declaratiei. In cazul in care declaratia nu este validata, data depunerii declaratiei este data validarii astfel cum rezulta din mesajul electronic.

De asemenea, s-a introdus un nou alineat la art. 83, alin. (3³), prin care se prevede ca, prin exceptie de la prevederile alin. (3¹), in situatia in care declaratia fiscala a fost depusa pana la termenul legal, iar din mesajul electronic transmis de sistemul de tranzactionare a informatiilor rezulta ca aceasta nu a fost validata ca urmare a detectarii unor erori in completarea declaratiei, data depunerii declaratiei este data din mesajul transmis initial in cazul in care contribuabilul depune o declaratie valida pana in ultima zi lucratoare a aceleiasi luni.

A mai suferit modificari si art. 114 alin. (26), noile dispozitii prevazand ca in situatia in care plata se efectueaza de catre o alta persoana decat debitorul, dispozitiile art. 1472 si 1474 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator.

O ultima modificare introdusa prin OG 16/2012 vizeaza reglementarea suspendarii executarii silite in cazul depunerii unei scrisori de garantie bancara, prin introducerea unui nou articol, art. 1481, cu urmatorul cuprins:
„(1) In cazul contestatiilor formulate impotriva actelor administrative fiscale prin care se stabilesc creante fiscale, executarea silita se suspenda sau nu incepe pentru obligatiile fiscale contestate daca contribuabilul depune la organul fiscal competent o garantie bancara la nivelul obligatiilor fiscale contestate. Valabilitatea scrisorii de garantie bancara trebuie sa fie de minimum 6 luni de la data emiterii.
(2) In situatia in care pe perioada de valabilitate a scrisorii de garantie bancara contestatia este respinsa, in totalitate sau in parte, organul fiscal executa garantia in ultima zi de valabilitate a acesteia daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) contribuabilul nu plateste obligatiile fiscale pentru care s-a respins contestatia;
b) contribuabilul nu depune o noua scrisoare de garantie bancara;
c) instanta judecatoreasca nu a dispus, prin hotarare executorie, suspendarea executarii actului administrativ fiscal potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Scrisoarea de garantie bancara ramane fara obiect in urmatoarele situatii:
a) contestatia a fost admisa, in totalitate;
b) instanta judecatoreasca admite, prin hotarare executorie, cererea contribuabilului de suspendare a executarii actului administrativ fiscal potrivit Legii nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.“

Cine va fi scutit de la plata impozitului pe venit potrivit noului cod fiscal

Codul fiscal prevede câteva zeci de exceptii de la plata impozitului pe venit. Dupa ce a eliminat câteva dintre ele în vara, Guvernul analizeaza ce ar mai putea taxa din 2011.

 

Codul fiscal este reexaminat înca de la începutul acestui an. Exceptiile si scutirile de la plata impozitului pe venit au fost periate în prima faza, în iulie, când o serie de scutiri au fost eliminate. Astfel, tichetele (de masa, cadou, de cresa), platile compensatorii, veniturile din dobânzi si din titluri de valoare tranzactionate pe piata de capital detinute mai putin de un an sunt acum impozitate cu 16%.

La aceeasi data a fost luata în discutie si propunerea de impozitare a veniturilor din salarii ale programatorilor IT si a pensiilor mai mari de 1.000 de lei.

Ambele variante au cazut în urma negocierilor din coalitia de guvernare. Discutia privind reanalizarea veniturilor scutite de la impozitare a ramas însa deschisa.

Exceptii si scutiri
– În lista veniturilor neimpozabile se afla printre altele: ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, cum ar fi: alocatia de stat pentru copii, indemnizatia lunara primita de persoanele cu handicap, ajutorul pentru încalzirea locuintei, indemnizatia de maternitate, indemnizatia de somaj;

– Alte tipuri de venituri neimpozitate sunt: bursele, sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire ori donatie, prima de stat acordata pentru economisirea si creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, premiile, primele si indemnizatiile sportive, sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare, indemnizatia pe perioada delegarii, indemnizatiile de instalare; veniturile din salarii ale programatorilor IT;

– Exceptii de la cota de 16% sunt în prezent: impozitul pentru vânzarea imobilelor de catre persoanele fizice (2% sau 3% în functie de perioada detinerii), impozitul de 2% pe vânzarea produselor agricole catre centre de colectare si cel de 10% pe veniturile nerezidentilor din dobânzi, redevente si dividende de la o persoana juridica româna.

Sursa: Capital

Cum vor primi romanii bani pentru bonurile fiscale va invata Casa de avocatura Coltuc

Codul Fiscal urmeaza sa fie modificat din toamna, astfel încât costurile cu reabilitarea locuintei sa fie deductibile fiscal, iar cumparatorii de bunuri si servicii sa beneficieze de o prima în schimbul bonurilor fiscale adunate.

 

 

Premierul Emil Boc si ministrul Economiei Adriean Videanu au anuntat o serie de masuri propuse spre aplicare din toamna pentru contracararea evaziunii fiscale. Masurile au fost anuntate la modul general, fara a se preciza un calcul estimat al sumelor ce urmeaza sa fie atrase la buget si fara precizari suplimentare privind metodele de aplicare. În limita unui plafon anual stabilit de Guvern, persoanele fizice care achizitioneaza bunuri si servicii vor primi de la stat, potrivit afirmatiilor primului ministru Boc, un procent, în functie de valoarea bonurilor fiscale adunate, ca o metoda de combatere a evaziunii fiscale. În urma cu o luna, ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu atentiona ca desi nu exista date statistice oficiale privind piata neagra, estimarile arata ca aceasta se situeaza în intervalul 20-40% din total.

„Vrem sa punem în practica, prin modificarile propuse la începutul toamnei la Codul Fiscal, astfel încât sa beneficieze de bonificatii cetatenii care îsi realizeaza amenajari ale casei, ale apartamentului, prin deduceri fiscale. Acele lucruri pe care ei le fac li se va scadea din impozitul pe care îl au de platit. De asemenea, o masura avuta în vedere este ca toti cei care vor avea bonuri fiscale adunate pâna la un anumit plafon sa beneficieze de o prima din acea suma de bani, pentru a-i încuraja sa ceara bonuri fiscale pentru produse care se cumpara în România, de la pâine pâna la lucruri foarte scumpe si de folosinta medie sau îndelungata ori de lucrari”, a declarat Emil Boc.

Referitor la recentele masuri anuntate de guvernanti, reprezentantii oamenilor de afaceri spun ca pentru aplicare e nevoie de o revizuire a sistemului de fiscalitate. Astfel de masuri pentru combaterea evaziunii fiscale dar si pentru relansare economica sunt aplicate deja în alte tari ale lumii, respectiv ale Uniunii Europene. Ar trebui sa existe o coordonare în aplicarea masurilor anuntate, sustine Cristian Pârvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), si nu sa fie doar declaratii propagandistice. „Vor trebui operate modificari la Codul Fiscal si stabilit clar cum se acorda bonificatiile în schimbul bonurilor fiscale de la magazin
. Ar trebui sa se precizeze cum se va face deductibilitatea în cazul amenajarii locuintelor. Se va face din salariu, din venit? Înca nu stie nimeni nimic, nu exista nimic scris. Este bine sa se tina seama ca aplicarea unor astfel de masuri se realkizeaza în unele tari, iar experinta de acolo ar trebui avuta în vedere. De exemplu, într-o tara precum Franta, salariile platite cu carte de munca pentru menajere, bone sau gradinari sunt deductibile”, a precizat Cristian Pârvan.

Masurile anuntate de guvernanti sunt considerate bune I de reprezentantul Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara, Dragos Frumosu care însa sustine ca nu vor avea eficienta scontata, în conditiile în care marea evaziune semnalata la nivelul economiei românesti apare pe lantul intermediarilor. „Aproape 80% din marfa se ruleaza prin lanturile mari si foarte mari de magazine. În aceste tipuri de magazine se dau bonuri fiscale, se lucreaza corect. Problema este doar în micile magazine, în magazinele de cartier nu se dau bonuri. În plus marea evaziune se deruleaza fie prin lantul de intermediari fie când se introduce marfa în tara. În domeniul alimentar
evaziunea este în medie de 40-50%, iar vârfurile sunt în sectorul legume-fructe, cu ponderi de 70-80% evaziune, la panificatie atinge 50% etc.”, ne-a declarat Dragos Frumosu.
Sursa: Romania Libera

Ce modificari sunt in noul Cod Fiscal 2010

Motivatia introducerii acestui sistem este aceea ca, în conditiile în care organele fiscale locale gestioneaza peste 12 milioane de contribua­bili, acest sistem permite o simplificare administrativa si o crestere a eficientei

organelor fiscale locale.

Pretul „neserios”

Companiile sau persoanele care preiau de la un debitor declarat insolvabil active vândute fictiv sau la un pret „neserios” fata de va­loarea de piata vor raspunde solidar cu acesta, mai prevede proiectul. Tot pentru debitorii declarati insolvabili, care nu îsi mai pot achita obligatiile de plata restante, vor raspunde solidar si administratorii de drept ori de fapt care în perioada exercitarii mandatului sau a controlului efectiv nu si-au îndeplinit obligatia legala de a cere instantei deschiderea procedurii insolventei, pentru obligatiile fiscale aferente perioadei respective si ramase neachitate la data declararii starii de insolvabilitate.

Sechestru pe „indicii”

Statul va avea totodata dreptul sa dispuna masuri asiguratorii sub forma popririi asiguratorii si sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor mobile si/sau imobile proprietate a debitorului, precum si asupra veniturilor acestuia nu numai când exista pericolul ca acesta sa se sustraga, sa îsi ascunda ori sa îsi risipeasca pa­trimoniul, ci si când exista indicii ca patrimoniul sau urmeaza sa fie înstrainat sau grevat de sarcini, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea.

Sursa: Romania Libera

Noul Cod fiscal 2010

Noile reglementari europene privind TVA-ul si anularea accizelor pe produsele de lux aduc statului o pierdere de 150 de milioane de lei, echivalentul sumei alocate în 2009 judetului Salaj.

Vistieria statului va pierde, anul viitor, circa 150 de milioane de lei – aproximativ suma alocata în 2009 judetului Salaj – din cauza scaderii încasarilor din taxa pe valoarea adaugata (TVA) si accize. Pe de-o parte, companiile straine care cumpara servicii din România nu vor mai plati, cu câteva exceptii, TVA de 19% la bugetul României, iar, pe de alta parte, accizele la produsele de lux vor fi eliminate, în afara de cafea. Aceste modificari sunt câteva dintre cele care vor fi aplicate începând cu 2010.

Este cu atât mai greu cu cât, în perioada de criza, când încasarile sunt în scadere, fiecare banut care vine la buget conteaza.

Finantele vad beneficiile scaderii încasarilor

TVA-ul colectat de la companiile nerezidente s-a cifrat, anul trecut, la 107,29 milioane de lei, iar în primele opt luni ale acestui an s-au depus cereri de decont pentru 153,18 milioane de lei, conform datelor transmise EVZ de Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF). Cifrele reprezinta cererile depuse atât în urma achizitiei de servicii, cât si a achizitiei de bunuri de pe teritoriul României.

Anul trecut, din accizele pentru produsele considerate de lux, cu exceptia cafelei, statul a încasat 60,8 milioane de lei, iar în perioada ianuarie-august 2009 – 25,76 milioane de lei, potrivit Fiscului.

Reprezentantii Deloitte spun ca impactul eliminarii acestor sume de la buget va fi mare si se asteapta ca autoritatile sa gaseasca modalitati noi de taxare a produselor de lux. Aceste scaderi de venituri la buget îi lasa însa reci pe reprezentantii Finantelor. „Desi regulile vor fi modificate, nu se prevad influente nefavorabile ale acestora asupra veniturilor bugetului de stat. Dimpotriva, este posibil ca sarcinile administrative impuse de noul pachet legislativ sa conduca la scaderea evaziunii fiscale”, ne-au declarat acestia.

Sursa: EvZ

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!