ART. 76 Noul Cod Penal 2014 Efectele circumstanţelor atenuante Individualizarea pedepselor
(1) În cazul în care există circumstanţe atenuante, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită se reduc cu o treime.
NOUL COD PENAL 2014
ART. 75 Noul Cod Penal 2014 Circumstanţe atenuante Individualizarea pedepselor
ART. 75 Noul Cod Penal 2014 Circumstanţe atenuante Individualizarea pedepselor
(1) Următoarele împrejurări constituie circumstanţe atenuante legale:
a) săvârşirea infracţiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau printr-o altă acţiune ilicită gravă;
b) depăşirea limitelor legitimei apărări;
c) depăşirea limitelor stării de necesitate;
d) acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanţă într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei. Circumstanţa atenuantă nu se aplică în cazul săvârşirii următoarelor infracţiuni: contra persoanei, de furt calificat, tâlhărie, piraterie, fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice, ultraj, ultraj judiciar, purtare abuzivă, infracţiuni contra siguranţei publice, infracţiuni contra sănătăţii publice, infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate, contra securităţii naţionale, contra capacităţii de luptă a forţelor armate, infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de război, a infracţiunilor privind frontiera de stat a României, a infracţiunilor la legislaţia privind prevenirea şi combaterea terorismului, a infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, a celor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, a infracţiunilor privitoare la nerespectarea regimului materiilor explozive, materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, privind regimul juridic al drogurilor, privind regimul juridic al precursorilor de droguri, a celor privind spălarea banilor, privind activităţile aeronautice civile şi cele care pot pune în pericol siguranţa zborurilor şi securitatea aeronautică, privind protecţia martorilor, privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, a celor privind traficul de organe, ţesuturi sau celule de origine umană, privind prevenirea şi combaterea pornografiei şi a celor la regimul adopţiilor.
(2) Pot constitui circumstanţe atenuante judiciare:
a) eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii;
b) împrejurările legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracţiunii sau periculozitatea infractorului.
ART. 74 Noul Cod Penal 2014 Criteriile generale de individualizare a pedepsei Individualizarea pedepselor
ART. 74 Noul Cod Penal 2014 Criteriile generale de individualizare a pedepsei Individualizarea pedepselor
(1) Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:
a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite;
b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;
c) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii;
d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit;
e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;
f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal;
g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.
(2) Când pentru infracţiunea săvârşită legea prevede pedepse alternative, se ţine seama de criteriile prevăzute în alin. (1) şi pentru alegerea uneia dintre acestea.
ART. 73 Noul Cod Penal 2014 Computarea pedepselor şi măsurilor preventive executate în afara ţării Calculul duratei pedepselor
ART. 73 Noul Cod Penal 2014 Computarea pedepselor şi măsurilor preventive executate în afara ţării Calculul duratei pedepselor
(1) În cazul infracţiunilor săvârşite în condiţiile art. 8, art. 9, art. 10 sau art. 11, partea din pedeapsă, precum şi durata măsurilor preventive privative de libertate executate în afara teritoriului ţării se scad din durata pedepsei aplicate pentru aceeaşi infracţiune în România.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care pedeapsa executată în afara ţării este amenda.
ART. 72 Noul Cod Penal 2014 Computarea duratei măsurilor preventive privative de libertate Calculul duratei pedepselor
ART. 72 Noul Cod Penal 2014 Computarea duratei măsurilor preventive privative de libertate Calculul duratei pedepselor
(1) Perioada în care o persoană a fost supusă unei măsuri preventive privative de libertate se scade din durata pedepsei închisorii pronunţate. Scăderea se face şi atunci când condamnatul a fost urmărit sau judecat, în acelaşi timp ori în mod separat, pentru mai multe infracţiuni concurente, chiar dacă a fost condamnat pentru o altă faptă decât cea care a determinat dispunerea măsurii preventive.
(2) Perioada în care o persoană a fost supusă unei măsuri preventive privative de libertate se scade şi în caz de condamnare la pedeapsa amenzii, prin înlăturarea în tot sau în parte a zilelor-amendă.
(3) În cazul amenzii care însoţeşte pedeapsa închisorii, perioada în care o persoană a fost supusă unei măsuri preventive privative de libertate se scade din durata pedepsei închisorii.
ART. 71 Noul Cod Penal 2014 Durata executării Calculul duratei pedepselor
ART. 71 Noul Cod Penal 2014 Durata executării Calculul duratei pedepselor
(1) Durata executării pedepsei privative de libertate se socoteşte din ziua în care condamnatul a început executarea hotărârii definitive de condamnare.
(2) Ziua în care începe executarea pedepsei şi ziua în care încetează se socotesc în durata executării.
(3) Perioada în care condamnatul, în cursul executării pedepsei, se află bolnav în spital intră în durata executării, în afară de cazul în care şi-a provocat în mod voit boala, iar această împrejurare se constată în cursul executării pedepsei.
(4) Permisiunile de ieşire din penitenciar, acordate condamnatului conform legii de executare a pedepselor, intră în durata executării pedepsei.
ART. 70 Noul Cod Penal 2014 Publicarea hotărârii definitive de condamnare Pedeapsa accesorie şi pedepsele complementare
ART. 70 Noul Cod Penal 2014 Publicarea hotărârii definitive de condamnare Pedeapsa accesorie şi pedepsele complementare
(1) Publicarea hotărârii definitive de condamnare se poate dispune când, ţinând seama de natura şi gravitatea infracţiunii, împrejurările cauzei şi persoana condamnatului, instanţa apreciază că publicarea va contribui la prevenirea săvârşirii altor asemenea infracţiuni.
(2) Hotărârea de condamnare se publică în extras, în forma stabilită de instanţă, într-un cotidian local sau naţional, o singură dată.
(3) Publicarea hotărârii definitive de condamnare se face pe cheltuiala persoanei condamnate, fără a se dezvălui identitatea altor persoane.
ART. 69 Noul Cod Penal 2014 Degradarea militară Pedeapsa accesorie şi pedepsele complementare
ART. 69 Noul Cod Penal 2014 Degradarea militară Pedeapsa accesorie şi pedepsele complementare
(1) Pedeapsa complementară a degradării militare constă în pierderea gradului şi a dreptului de a purta uniformă de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
(2) Degradarea militară se aplică în mod obligatoriu condamnaţilor militari în activitate, în rezervă sau în retragere, dacă pedeapsa principală aplicată este închisoarea mai mare de 10 ani sau detenţiunea pe viaţă.
(3) Degradarea militară poate fi aplicată condamnaţilor militari în activitate, în rezervă sau în retragere pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă pedeapsa principală aplicată este închisoarea de cel puţin 5 ani şi de cel mult 10 ani.
ART. 68 Noul Cod Penal 2014 Executarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi Pedeapsa accesorie şi pedepsele complementare
ART. 68 Noul Cod Penal 2014 Executarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi Pedeapsa accesorie şi pedepsele complementare
(1) Executarea pedepsei interzicerii exercitării unor drepturi începe:
a) de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la pedeapsa amenzii;
b) de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere;
c) după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.
(2) În cazul în care s-a dispus liberarea condiţionată, interzicerea dreptului străinului de a se afla pe teritoriul României se execută la data liberării.
(3) Dacă se dispune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere sau înlocuirea pedepsei amenzii cu închisoarea, pentru alte motive decât săvârşirea unei noi infracţiuni, partea din durata pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi neexecutată la data revocării sau înlocuirii se va executa după executarea pedepsei închisorii.
ART. 67 Noul Cod Penal 2014 Aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi Pedeapsa accesorie şi pedepsele complementare
ART. 67 Noul Cod Penal 2014 Aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi Pedeapsa accesorie şi pedepsele complementare
(1) Pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea sau amenda şi instanţa constată că, faţă de natura şi gravitatea infracţiunii, împrejurările cauzei şi persoana infractorului, această pedeapsă este necesară.
(2) Aplicarea pedepsei interzicerii exercitării unor drepturi este obligatorie când legea prevede această pedeapsă pentru infracţiunea săvârşită.
(3) Interzicerea dreptului străinului de a se afla pe teritoriul României nu se aplică în cazul în care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
ART. 66 Noul Cod Penal 2014 Conţinutul pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi Pedeapsa accesorie şi pedepsele complementare
ART. 66 Noul Cod Penal 2014 Conţinutul pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi Pedeapsa accesorie şi pedepsele complementare
(1) Pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi constă în interzicerea exercitării, pe o perioadă de la unu la 5 ani, a unuia sau mai multora dintre următoarele drepturi:
a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice;
b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat;
c) dreptul străinului de a se afla pe teritoriul României;
d) dreptul de a alege;
e) drepturile părinteşti;
f) dreptul de a fi tutore sau curator;
g) dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii;
h) dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme;
i) dreptul de a conduce anumite categorii de vehicule stabilite de instanţă;
j) dreptul de a părăsi teritoriul României;
k) dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public;
l) dreptul de a se afla în anumite localităţi stabilite de instanţă;
m) dreptul de a se afla în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanţă;
n) dreptul de a comunica cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu persoanele cu care a comis infracţiunea sau cu alte persoane, stabilite de instanţă, ori de a se apropia de acestea;
o) dreptul de a se apropia de locuinţa, locul de muncă, şcoala sau alte locuri unde victima desfăşoară activităţi sociale, în condiţiile stabilite de instanţa de judecată.
(2) Când legea prevede interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică, instanţa dispune interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în alin. (1) lit. a) şi lit. b).
(3) Interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în alin. (1) lit. a) şi lit. b) se dispune cumulativ.
(4) Pedeapsa prevăzută în alin. (1) lit. c) nu se va dispune atunci când există motive întemeiate de a crede că viaţa persoanei expulzate este pusă în pericol ori că persoana va fi supusă la tortură sau alte tratamente inumane ori degradante în statul în care urmează a fi expulzată.
(5) Când dispune interzicerea unuia dintre drepturile prevăzute în alin. (1) lit. n) şi lit. o), instanţa individualizează în concret conţinutul acestei pedepse, ţinând seama de împrejurările cauzei.
ART. 65 Noul Cod Penal 2014 Conţinutul şi modul de executare a pedepsei accesorii a interzicerii exercitării unor drepturi Pedeapsa accesorie şi pedepsele complementare
ART. 65 Noul Cod Penal 2014 Conţinutul şi modul de executare a pedepsei accesorii a interzicerii exercitării unor drepturi Pedeapsa accesorie şi pedepsele complementare
(1) Pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi d) – o), a căror exercitare a fost interzisă de instanţă ca pedeapsă complementară.
(2) În cazul detenţiunii pe viaţă, pedeapsa accesorie constă în interzicerea de către instanţă a exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a) – o) sau a unora dintre acestea.
(3) Pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării unor drepturi se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
(4) În cazul detenţiunii pe viaţă, pedeapsa accesorie având conţinutul prevăzut la art. 66 alin. (1) lit. c) se pune în executare la data liberării condiţionate sau după ce pedeapsa a fost considerată ca executată.
ART. 64 Noul Cod Penal 2014 Executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii Pedepsele principale
ART. 64 Noul Cod Penal 2014 Executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii Pedepsele principale
(1) În cazul în care pedeapsa amenzii nu poate fi executată în tot sau în parte din motive neimputabile persoanei condamnate, cu consimţământul acesteia, instanţa înlocuieşte obligaţia de plată a amenzii neexecutate cu obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă. Unei zile-amendă îi corespunde o zi de muncă în folosul comunităţii.
(2) Dacă amenda înlocuită conform dispoziţiilor alin. (1) a însoţit pedeapsa închisorii, obligaţia de muncă în folosul comunităţii se execută după executarea pedepsei închisorii.
(3) Coordonarea executării obligaţiei de muncă în folosul comunităţii se face de serviciul de probaţiune.
(4) Executarea muncii în folosul comunităţii dispusă în condiţiile alin. (1) încetează prin plata amenzii corespunzătoare zilelor-amendă rămase neexecutate.
(5) Instanţa înlocuieşte zilele-amendă neexecutate prin muncă în folosul comunităţii cu un număr corespunzător de zile cu închisoare, dacă:
a) persoana condamnată nu execută obligaţia de muncă în folosul comunităţii în condiţiile stabilite de instanţă;
b) persoana condamnată săvârşeşte o nouă infracţiune descoperită înainte de executarea integrală a obligaţiei de muncă în folosul comunităţii. Zilele-amendă neexecutate prin muncă în folosul comunităţii la data condamnării definitive pentru noua infracţiune, înlocuite cu închisoarea, se adaugă la pedeapsa pentru noua infracţiune.
(6) Dacă persoana condamnată, aflată în situaţia prevăzută în alin. (1), nu îşi dă consimţământul la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii, amenda neexecutată se înlocuieşte cu pedeapsa închisorii conform art. 63.
ART. 63 Noul Cod Penal 2014 Înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii Pedepsele principale
ART. 63 Noul Cod Penal 2014 Înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii Pedepsele principale
(1) Dacă persoana condamnată, cu rea-credinţă, nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuieşte cu un număr corespunzător de zile cu închisoare.
(2) Dacă amenda neexecutată a însoţit pedeapsa închisorii, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuieşte cu un număr corespunzător de zile cu închisoare, care se adaugă la pedeapsa închisorii, pedeapsa astfel rezultată fiind considerată o singură pedeapsă.
(3) În cazul înlocuirii pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii, în condiţiile alin. (1) şi alin. (2), unei zile-amendă îi corespunde o zi de închisoare.
ART. 62 Noul Cod Penal 2014 Amenda care însoţeşte pedeapsa închisorii Pedepsele principale
ART. 62 Noul Cod Penal 2014 Amenda care însoţeşte pedeapsa închisorii Pedepsele principale
(1) Dacă prin infracţiunea săvârşită s-a urmărit obţinerea unui folos patrimonial, pe lângă pedeapsa închisorii, se poate aplica şi pedeapsa amenzii.
(2) Limitele speciale ale zilelor-amendă prevăzute în art. 61 alin. (4) lit. b) şi lit. c) se determină în raport de durata pedepsei închisorii stabilite de instanţă şi nu pot fi reduse sau majorate ca efect al cauzelor de atenuare ori agravare a pedepsei.
(3) La stabilirea cuantumului sumei corespunzătoare unei zile-amendă se va ţine seama de valoarea folosului patrimonial obţinut sau urmărit.
ART. 61 Noul Cod Penal 2014 Stabilirea amenzii Pedepsele principale
ART. 61 Noul Cod Penal 2014 Stabilirea amenzii Pedepsele principale
(1) Amenda constă în suma de bani pe care condamnatul este obligat să o plătească statului.
(2) Cuantumul amenzii se stabileşte prin sistemul zilelor-amendă. Suma corespunzătoare unei zile-amendă, cuprinsă între 10 lei şi 500 lei, se înmulţeşte cu numărul zilelor-amendă, care este cuprins între 30 de zile şi 400 de zile.
(3) Instanţa stabileşte numărul zilelor-amendă potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei. Cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă se stabileşte ţinând seama de situaţia materială a condamnatului şi de obligaţiile legale ale condamnatului faţă de persoanele aflate în întreţinerea sa.
(4) Limitele speciale ale zilelor-amendă sunt cuprinse între:
a) 60 şi 180 de zile-amendă, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită numai pedeapsa amenzii;
b) 120 şi 240 de zile-amendă, când legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii de cel mult doi ani;
c) 180 şi 300 de zile-amendă, când legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani.
(5) Dacă prin infracţiunea săvârşită s-a urmărit obţinerea unui folos patrimonial, iar pedeapsa prevăzută de lege este numai amenda ori instanţa optează pentru aplicarea acestei pedepse, limitele speciale ale zilelor-amendă se pot majora cu o treime.
(6) Fracţiile stabilite de lege pentru cauzele de atenuare sau agravare a pedepsei se aplică limitelor speciale ale zilelor-amendă prevăzute în alin. (4) şi alin. (5).
ART. 60 Noul Cod Penal 2014 Regimul inchisorii Pedepsele principale
ART. 60 Noul Cod Penal 2014 Regimul inchisorii Pedepsele principale
Închisoarea constă în privarea de libertate pe durată determinată, cuprinsă între 15 zile şi 30 de ani, şi se execută potrivit legii privind executarea pedepselor.
ART. 59 Noul Cod Penal 2014 Calculul pedepsei în cazul comutării sau înlocuirii pedepsei detenţiunii pe viaţă Pedepsele principale
ART. 59 Noul Cod Penal 2014 Calculul pedepsei în cazul comutării sau înlocuirii pedepsei detenţiunii pe viaţă Pedepsele principale
În cazul comutării sau înlocuirii pedepsei detenţiunii pe viaţă cu pedeapsa închisorii, perioada de detenţiune executată se consideră ca parte executată din pedeapsa închisorii.
ART. 58 Noul Cod Penal 2014 Înlocuirea detenţiunii pe viaţă Pedepsele principale
ART. 58 Noul Cod Penal 2014 Înlocuirea detenţiunii pe viaţă Pedepsele principale
În cazul în care cel condamnat la pedeapsa detenţiunii pe viaţă a împlinit vârsta de 65 de ani în timpul executării pedepsei, pedeapsa detenţiunii pe viaţă poate fi înlocuită cu pedeapsa închisorii pe timp de 30 de ani şi pedeapsa interzicerii exercitării unor drepturi pe durata ei maximă,
dacă a avut o bună conduită pe toată durata executării pedepsei, a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească, şi a făcut progrese constante şi evidente în vederea reintegrării sociale.
ART. 57 Noul Cod Penal 2014 Neaplicarea detenţiunii pe viaţă Pedepsele principale
ART. 57 Noul Cod Penal 2014 Neaplicarea detenţiunii pe viaţă Pedepsele principale
Dacă la data pronunţării hotărârii de condamnare inculpatul a împlinit vârsta de 65 de ani, în locul detenţiunii pe viaţă i se aplică pedeapsa închisorii pe timp de 30 de ani şi pedeapsa interzicerii exercitării unor drepturi pe durata ei maximă.
ART. 56 Noul Cod Penal 2014 Regimul detenţiunii pe viaţă Pedepsele principale
ART. 56 Noul Cod Penal 2014 Regimul detenţiunii pe viaţă Pedepsele principale
Detenţiunea pe viaţă constă în privarea de libertate pe durată nedeterminată şi se execută potrivit legii privind executarea pedepselor.
ART. 55 Noul Cod Penal 2014 Pedepsele complementare Categoriile pedepselor
ART. 55 Noul Cod Penal 2014 Pedepsele complementare Categoriile pedepselor
Pedepsele complementare sunt:
a) interzicerea exercitării unor drepturi;
b) degradarea militară;
c) publicarea hotărârii de condamnare.
ART. 54 Noul Cod Penal 2014 Pedeapsa accesorie Categoriile pedepselor
ART. 54 Noul Cod Penal 2014 Pedeapsa accesorie Categoriile pedepselor
Pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării unor drepturi, din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei privative de libertate.
ART. 53 Noul Cod Penal 2014 Pedepsele principale Categoriile pedepselor
ART. 53 Noul Cod Penal 2014 Pedepsele principale Categoriile pedepselor
Pedepsele principale sunt:
a) detenţiunea pe viaţă;
b) închisoarea;
c) amenda.
ART. 52 Noul Cod Penal 2014 Participaţia improprie Autorul şi participanţii
ART. 52 Noul Cod Penal 2014 Participaţia improprie Autorul şi participanţii
(1) Săvârşirea nemijlocită, cu intenţie, de către o persoană a unei fapte prevăzute de legea penală la care, din culpă sau fără vinovăţie, contribuie cu acte de executare o altă persoană se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta comisă cu intenţie.
(2) Determinarea, înlesnirea sau ajutarea în orice mod, cu intenţie, la săvârşirea din culpă de către o altă persoană a unei fapte prevăzute de legea penală se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta comisă cu intenţie.
(3) Determinarea, înlesnirea sau ajutarea în orice mod, cu intenţie, la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, de către o persoană care comite acea faptă fără vinovăţie, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune.
(4) Dispoziţiile art. 50 şi art. 51 se aplică în mod corespunzător.
ART. 51 Noul Cod Penal 2014 Împiedicarea săvârşirii infracţiunii Autorul şi participanţii
ART. 51 Noul Cod Penal 2014 Împiedicarea săvârşirii infracţiunii Autorul şi participanţii
(1) Participantul nu se pedepseşte dacă, înainte de descoperirea faptei, denunţă săvârşirea infracţiunii, astfel încât consumarea acesteia să poată fi împiedicată, sau dacă împiedică el însuşi consumarea infracţiunii.
(2) Dacă actele îndeplinite până în momentul denunţării sau împiedicării constituie o altă infracţiune, participantului i se aplică pedeapsa pentru această infracţiune.
ART. 50 Noul Cod Penal 2014 Circumstanţe personale şi reale Autorul şi participanţii
ART. 50 Noul Cod Penal 2014 Circumstanţe personale şi reale Autorul şi participanţii
(1) Circumstanţele privitoare la persoana autorului sau a unui participant nu se răsfrâng asupra celorlalţi.
(2) Circumstanţele privitoare la faptă se răsfrâng asupra autorului şi a participanţilor numai în măsura în care aceştia le-au cunoscut sau le-au prevăzut.
ART. 49 Noul Cod Penal 2014 Pedeapsa în cazul participanţilor Autorul şi participanţii
ART. 49 Noul Cod Penal 2014 Pedeapsa în cazul participanţilor Autorul şi participanţii
Coautorul, instigatorul şi complicele la o infracţiune săvârşită cu intenţie se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru autor.
La stabilirea pedepsei se ţine seama de contribuţia fiecăruia la săvârşirea infracţiunii, precum şi de dispoziţiile art. 74.
ART. 48 Noul Cod Penal 2014 Complicele Autorul şi participanţii
ART. 48 Noul Cod Penal 2014 Complicele Autorul şi participanţii
(1) Complice este persoana care, cu intenţie, înlesneşte sau ajută în orice mod la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală.
(2) Este de asemenea complice persoana care promite, înainte sau în timpul săvârşirii faptei, că va tăinui bunurile provenite din aceasta sau că va favoriza pe făptuitor, chiar dacă după săvârşirea faptei promisiunea nu este îndeplinită.
ART. 47 Noul Cod Penal 2014 Instigatorul Autorul şi participanţii
ART. 47 Noul Cod Penal 2014 Instigatorul Autorul şi participanţii
Instigator este persoana care, cu intenţie, determină o altă persoană să săvârşească o faptă prevăzută de legea penală.
ART. 46 Noul Cod Penal 2014 Autorul si coautorii Autorul şi participanţii
ART. 46 Noul Cod Penal 2014 Autorul si coautorii Autorul şi participanţii
(1) Autor este persoana care săvârşeşte în mod nemijlocit o faptă prevăzută de legea penală.
(2) Coautori sunt persoanele care săvârşesc nemijlocit aceeaşi faptă prevăzută de legea penală.
ART. 45 Noul Cod Penal 2014 Pedepsele complementare, pedepsele accesorii şi măsurile de siguranţă în caz de pluralitate de infracţiuni Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni
ART. 45 Noul Cod Penal 2014 Pedepsele complementare, pedepsele accesorii şi măsurile de siguranţă în caz de pluralitate de infracţiuni Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni
(1) Dacă pentru una dintre infracţiunile săvârşite s-a stabilit şi o pedeapsă complementară, aceasta se aplică alături de pedeapsa principală.
(2) Când s-au stabilit mai multe pedepse complementare de natură diferită sau chiar de aceeaşi natură, dar cu un conţinut diferit, acestea se aplică alături de pedeapsa principală.
(3) Dacă s-au stabilit mai multe pedepse complementare de aceeaşi natură şi cu acelaşi conţinut:
a) în caz de concurs de infracţiuni sau de pluralitate intermediară se aplică cea mai grea dintre acestea;
b) în caz de recidivă, partea neexecutată din pedeapsa complementară anterioară se adaugă la pedeapsa stabilită pentru noua infracţiune.
(4) În cazul condamnărilor succesive pentru infracţiuni concurente, partea din pedeapsa complementară executată până la data contopirii pedepselor principale se scade din durata pedepsei complementare aplicate pe lângă pedeapsa rezultată.
(5) Dacă pe lângă pedepsele principale au fost stabilite una sau mai multe pedepse accesorii, se aplică dispoziţiile alin. (1) – (3), pedeapsa accesorie rezultată executându-se până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
(6) Măsurile de siguranţă de natură diferită sau chiar de aceeaşi natură, dar cu un conţinut diferit, luate în cazul infracţiunilor săvârşite, se cumulează.
(7) Dacă s-au luat mai multe măsuri de siguranţă de aceeaşi natură şi cu acelaşi conţinut, dar pe durate diferite, se aplică măsura de siguranţă cu durata cea mai mare. Măsurile de siguranţă luate conform art. 112 se cumulează.
ART. 44 Noul Cod Penal 2014 Pluralitatea intermediară Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni
ART. 44 Noul Cod Penal 2014 Pluralitatea intermediară Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni
(1) Există pluralitate intermediară de infracţiuni când, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare şi până la data la care pedeapsa este executată sau considerată ca executată, condamnatul săvârşeşte din nou o infracţiune şi nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru starea de recidivă.
(2) În caz de pluralitate intermediară, pedeapsa pentru noua infracţiune şi pedeapsa anterioară se contopesc potrivit dispoziţiilor de la concursul de infracţiuni.
ART. 43 Noul Cod Penal 2014 Pedeapsa în caz de recidivă Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni
ART. 43 Noul Cod Penal 2014 Pedeapsa în caz de recidivă Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni
(1) Dacă înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată se săvârşeşte o nouă infracţiune în stare de recidivă, pedeapsa stabilită pentru aceasta se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat din aceasta.
(2) Când înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată sunt săvârşite mai multe infracţiuni concurente, dintre care cel puţin una se află în stare de recidivă, pedepsele stabilite se contopesc potrivit dispoziţiilor referitoare la concursul de infracţiuni, iar pedeapsa rezultată se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat din aceasta.
(3) Dacă prin însumarea pedepselor în condiţiile alin. (1) şi alin. (2) s-ar depăşi cu mai mult de 10 ani maximul general al pedepsei închisorii, iar pentru cel puţin una dintre infracţiunile săvârşite pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 20 de ani sau mai mare, în locul pedepselor cu închisoarea se poate aplica pedeapsa detenţiunii pe viaţă.
(4) Când pedeapsa anterioară sau pedeapsa stabilită pentru infracţiunea săvârşită în stare de recidivă este detenţiunea pe viaţă, se va executa pedeapsa detenţiunii pe viaţă.
(5) Dacă după ce pedeapsa anterioară a fost executată sau considerată ca executată se săvârşeşte o nouă infracţiune în stare de recidivă, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru noua infracţiune se majorează cu jumătate.
(6) Dacă după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare pentru noua infracţiune şi mai înainte ca pedeapsa să fi fost executată sau considerată ca executată se descoperă că cel condamnat se află în stare de recidivă, instanţa aplică dispoziţiile alin. (1) – (5).
(7) Dispoziţiile alin. (6) se aplică şi în cazul în care condamnarea la pedeapsa detenţiunii pe viaţă a fost comutată sau înlocuită cu pedeapsa închisorii.
ART. 42 Noul Cod Penal 2014 Condamnări care nu atrag starea de recidivă Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni
ART. 42 Noul Cod Penal 2014 Condamnări care nu atrag starea de recidivă Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni
La stabilirea stării de recidivă nu se ţine seama de hotărârile de condamnare privitoare la:
a) faptele care nu mai sunt prevăzute de legea penală;
b) infracţiunile amnistiate;
c) infracţiunile săvârşite din culpă.
ART. 41 Noul Cod Penal 2014 Recidiva Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni
ART. 41 Noul Cod Penal 2014 Recidiva Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni
(1) Există recidivă când, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de un an şi până la reabilitare sau împlinirea termenului de reabilitare, condamnatul săvârşeşte din nou o infracţiune cu intenţie sau cu intenţie depăşită, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de un an sau mai mare.
(2) Există recidivă şi în cazul în care una dintre pedepsele prevăzute în alin. (1) este detenţiunea pe viaţă.
(3) Pentru stabilirea stării de recidivă se ţine seama şi de hotărârea de condamnare pronunţată în străinătate, pentru o faptă prevăzută şi de legea penală română, dacă hotărârea de condamnare a fost recunoscută potrivit legii.
ART. 40 Noul Cod Penal 2014 Contopirea pedepselor pentru infracţiuni concurente Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni
ART. 40 Noul Cod Penal 2014 Contopirea pedepselor pentru infracţiuni concurente Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni
(1) Dacă infractorul condamnat definitiv este judecat ulterior pentru o infracţiune concurentă, se aplică dispoziţiile art. 39.
(2) Dispoziţiile art. 39 se aplică şi în cazul în care, după ce o hotărâre de condamnare a rămas definitivă, se constată că cel condamnat mai suferise o condamnare definitivă pentru o infracţiune concurentă.
(3) Dacă infractorul a executat integral sau parţial pedeapsa aplicată prin hotărârea anterioară, ceea ce s-a executat se scade din durata pedepsei aplicate pentru infracţiunile concurente.
(4) Dispoziţiile privitoare la aplicarea pedepsei în caz de concurs de infracţiuni se aplică şi în cazul în care condamnarea la pedeapsa detenţiunii pe viaţă a fost comutată sau înlocuită cu pedeapsa închisorii.
(5) În cazul contopirii pedepselor conform alin. (1) – (4) se ţine seama şi de pedeapsa aplicată printr-o hotărâre de condamnare pronunţată în străinătate, pentru o infracţiune concurentă, dacă hotărârea de condamnare a fost recunoscută potrivit legii.
ART. 39 Noul Cod Penal 2014 Pedeapsa principală în caz de concurs de infracţiuni Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni
ART. 39 Noul Cod Penal 2014 Pedeapsa principală în caz de concurs de infracţiuni Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni
(1) În caz de concurs de infracţiuni, se stabileşte pedeapsa pentru fiecare infracţiune în parte şi se aplică pedeapsa, după cum urmează:
a) când s-au stabilit o pedeapsă cu detenţiune pe viaţă şi una sau mai multe pedepse cu închisoare ori cu amendă, se aplică pedeapsa detenţiunii pe viaţă;
b) când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite;
c) când s-au stabilit numai pedepse cu amendă, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite;
d) când s-au stabilit o pedeapsă cu închisoare şi o pedeapsă cu amendă, se aplică pedeapsa închisorii, la care se adaugă în întregime pedeapsa amenzii;
e) când s-au stabilit mai multe pedepse cu închisoare şi mai multe pedepse cu amendă se aplică pedeapsa închisorii conform lit. b), la care se adaugă în întregime pedeapsa amenzii conform lit. c).
(2) Atunci când s-au stabilit mai multe pedepse cu închisoarea, dacă prin adăugare la pedeapsa cea mai mare a sporului de o treime din totalul celorlalte pedepse cu închisoarea stabilite s-ar depăşi cu 10 ani sau mai mult maximul general al pedepsei închisorii, iar pentru cel puţin una dintre infracţiunile concurente pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 20 de ani sau mai mare, se poate aplica pedeapsa detenţiunii pe viaţă.
ART. 38 Noul Cod Penal 2014 Concursul de infracţiuni Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni
ART. 38 Noul Cod Penal 2014 Concursul de infracţiuni Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni
(1) Există concurs real de infracţiuni când două sau mai multe infracţiuni au fost săvârşite de aceeaşi persoană, prin acţiuni sau inacţiuni distincte, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna din ele. Există concurs real de infracţiuni şi atunci când una dintre infracţiuni a fost comisă pentru săvârşirea sau ascunderea altei infracţiuni.
(2) Există concurs formal de infracţiuni când o acţiune sau o inacţiune săvârşită de o persoană, din cauza împrejurărilor în care a avut loc sau a urmărilor pe care le-a produs, realizează conţinutul mai multor infracţiuni.
ART. 37 Noul Cod Penal 2014 Recalcularea pedepsei pentru infracţiunea continuată sau complexă Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni
ART. 37 Noul Cod Penal 2014 Recalcularea pedepsei pentru infracţiunea continuată sau complexă Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni
Dacă cel condamnat definitiv pentru o infracţiune continuată sau complexă este judecat ulterior şi pentru alte acţiuni sau inacţiuni care intră în conţinutul aceleiaşi infracţiuni, ţinându-se seama de infracţiunea săvârşită în întregul ei, se stabileşte o pedeapsă corespunzătoare, care nu poate fi mai uşoară decât cea pronunţată anterior.
ART. 36 Noul Cod Penal 2014 Pedeapsa pentru infracţiunea continuată şi infracţiunea complexă Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni
ART. 36 Noul Cod Penal 2014 Pedeapsa pentru infracţiunea continuată şi infracţiunea complexă Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni
(1) Infracţiunea continuată se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, al cărei maxim se poate majora cu cel mult 3 ani în cazul pedepsei închisorii, respectiv cu cel mult o treime în cazul pedepsei amenzii.
(2) Infracţiunea complexă se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune.
(3) Infracţiunea complexă săvârşită cu intenţie depăşită, dacă s-a produs numai rezultatul mai grav al acţiunii secundare, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea complexă consumată.
ART. 35 Noul Cod Penal 2014 Unitatea infracţiunii continuate şi a celei complexe Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni
ART. 35 Noul Cod Penal 2014 Unitatea infracţiunii continuate şi a celei complexe Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni
(1) Infracţiunea este continuată când o persoană săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni.
(2) Infracţiunea este complexă când în conţinutul său intră, ca element constitutiv sau ca element circumstanţial agravant, o acţiune sau o inacţiune care constituie prin ea însăşi o faptă prevăzută de legea penală.
ART. 34 Noul Cod Penal 2014 Desistarea şi împiedicarea producerii rezultatului Tentativa
ART. 34 Noul Cod Penal 2014 Desistarea şi împiedicarea producerii rezultatului Tentativa
(1) Nu se pedepseşte autorul care, înainte de descoperirea faptei, s-a desistat ori a încunoştinţat autorităţile de comiterea acesteia, astfel încât consumarea să poată fi împiedicată, sau a împiedicat el însuşi consumarea infracţiunii.
(2) Dacă actele îndeplinite până în momentul desistării sau împiedicării producerii rezultatului constituie o altă infracţiune, se aplică pedeapsa pentru această infracţiune.
ART. 33 Noul Cod Penal 2014 Pedepsirea tentativei Tentativa
ART. 33 Noul Cod Penal 2014 Pedepsirea tentativei Tentativa
(1) Tentativa se pedepseşte numai când legea prevede în mod expres aceasta.
(2) Tentativa se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea consumată, ale cărei limite se reduc la jumătate. Când pentru infracţiunea consumată legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă, iar instanţa s-ar orienta spre aceasta, tentativa se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani.
ART. 32 Noul Cod Penal 2014 Tentativa Tentativa
ART. 32 Noul Cod Penal 2014 Tentativa Tentativa
(1) Tentativa constă în punerea în executare a intenţiei de a săvârşi infracţiunea, executare care a fost însă întreruptă sau nu şi-a produs efectul.
(2) Nu există tentativă atunci când imposibilitatea de consumare a infracţiunii este consecinţa modului cum a fost concepută executarea.
ART. 31 Noul Cod Penal 2014 Cazul fortuit Cauzele de neimputabilitate
ART. 31 Noul Cod Penal 2014 Cazul fortuit Cauzele de neimputabilitate
Nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală al cărei rezultat e consecinţa unei împrejurări care nu putea fi prevăzută.
ART. 30 Noul Cod Penal 2014 Eroarea Cauzele de neimputabilitate
ART. 30 Noul Cod Penal 2014 Eroarea Cauzele de neimputabilitate
(1) Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală săvârşită de persoana care, în momentul comiterii acesteia, nu cunoştea existenţa unei stări, situaţii ori împrejurări de care depinde caracterul penal al faptei.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi faptelor săvârşite din culpă pe care legea penală le pedepseşte, numai dacă necunoaşterea stării, situaţiei ori împrejurării respective nu este ea însăşi rezultatul culpei.
(3) Nu constituie circumstanţă agravantă sau element circumstanţial agravant starea, situaţia ori împrejurarea pe care infractorul nu a cunoscut-o în momentul săvârşirii infracţiunii.
(4) Prevederile alin. (1) – (3) se aplică în mod corespunzător şi în cazul necunoaşterii unei dispoziţii legale extrapenale.
(5) Nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârşită ca urmare a necunoaşterii sau cunoaşterii greşite a caracterului ilicit al acesteia din cauza unei împrejurări care nu putea fi în niciun fel evitată.
ART. 29 Noul Cod Penal 2014 Intoxicatia Cauzele de neimputabilitate
ART. 29 Noul Cod Penal 2014 Intoxicatia Cauzele de neimputabilitate
Nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârşită de persoana care, în momentul comiterii acesteia, nu putea să-şi dea seama de acţiunile sau inacţiunile sale ori nu putea să le controleze, din cauza intoxicării involuntare cu alcool sau cu alte substanţe psihoactive.
ART. 28 Noul Cod Penal 2014 Iresponsabilitatea Cauzele de neimputabilitate
ART. 28 Noul Cod Penal 2014 Iresponsabilitatea Cauzele de neimputabilitate
Nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârşită de persoana care, în momentul comiterii acesteia, nu putea să-şi dea seama de acţiunile sau inacţiunile sale ori nu putea să le controleze, fie din cauza unei boli psihice, fie din alte cauze.
ART. 27 Noul Cod Penal 2014 Minoritatea făptuitorului Cauzele de neimputabilitate
ART. 27 Noul Cod Penal 2014 Minoritatea făptuitorului Cauzele de neimputabilitate
Nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârşită de un minor, care la data comiterii acesteia nu îndeplinea condiţiile legale pentru a răspunde penal.
ART. 26 Noul Cod Penal 2014 Excesul neimputabil Cauzele de neimputabilitate
ART. 26 Noul Cod Penal 2014 Excesul neimputabil Cauzele de neimputabilitate
(1) Nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârşită de persoana aflată în stare de legitimă apărare, care a depăşit, din cauza tulburării sau temerii, limitele unei apărări proporţionale cu gravitatea atacului.
(2) Nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârşită de persoana aflată în stare de necesitate, care nu şi-a dat seama, în momentul comiterii faptei, că pricinuieşte urmări vădit mai grave decât cele care s-ar fi putut produce dacă pericolul nu era înlăturat.
ART. 25 Noul Cod Penal 2014 Constrângerea morală Cauzele de neimputabilitate
ART. 25 Noul Cod Penal 2014 Constrângerea morală Cauzele de neimputabilitate
Nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârşită din cauza unei constrângeri morale, exercitată prin ameninţare cu un pericol grav pentru persoana făptuitorului ori a altuia şi care nu putea fi înlăturat în alt mod.
ART. 24 Noul Cod Penal 2014 Constrângerea fizică Cauzele de neimputabilitate
ART. 24 Noul Cod Penal 2014 Constrângerea fizică Cauzele de neimputabilitate
Nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârşită din cauza unei constrângeri fizice căreia făptuitorul nu i-a putut rezista.
ART. 23 Noul Cod Penal 2014 Dispoziţii generale Cauzele de neimputabilitate
ART. 23 Noul Cod Penal 2014 Dispoziţii generale Cauzele de neimputabilitate
(1) Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală, dacă a fost comisă în condiţiile vreuneia dintre cauzele de neimputabilitate.
(2) Efectul cauzelor de neimputabilitate nu se extinde asupra participanţilor, cu excepţia cazului fortuit.
ART. 22 Noul Cod Penal 2014 Consimţământul persoanei vătămate Cauzele justificative
ART. 22 Noul Cod Penal 2014 Consimţământul persoanei vătămate Cauzele justificative
(1) Este justificată fapta prevăzută de legea penală săvârşită cu consimţământul persoanei vătămate, dacă aceasta putea să dispună în mod legal de valoarea socială lezată sau pusă în pericol.
(2) Consimţământul persoanei vătămate nu produce efecte în cazul infracţiunilor contra vieţii, precum şi atunci când legea exclude efectul justificativ al acestuia.
ART. 21 Noul Cod Penal 2014 Exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligaţii Cauzele justificative
ART. 21 Noul Cod Penal 2014 Exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligaţii Cauzele justificative
(1) Este justificată fapta prevăzută de legea penală constând în exercitarea unui drept recunoscut de lege sau în îndeplinirea unei obligaţii impuse de lege, cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de aceasta.
(2) Este de asemenea justificată fapta prevăzută de legea penală constând în îndeplinirea unei obligaţii impuse de autoritatea competentă, în forma prevăzută de lege, dacă aceasta nu este în mod vădit ilegală.
ART. 20 Noul Cod Penal 2014 Starea de necesitate Cauzele justificative
ART. 20 Noul Cod Penal 2014 Starea de necesitate Cauzele justificative
(1) Este justificată fapta prevăzută de legea penală săvârşită în stare de necesitate.
(2) Este în stare de necesitate persoana care săvârşeşte fapta pentru a salva de la un pericol imediat şi care nu putea fi înlăturat altfel viaţa, integritatea corporală sau sănătatea sa ori a altei persoane sau un bun important al său ori al altei persoane sau un interes general, dacă urmările faptei nu sunt vădit mai grave decât cele care s-ar fi putut produce în cazul în care pericolul nu era înlăturat.
ART. 19 Noul Cod Penal 2014 Legitima apărare Cauzele justificative
ART. 19 Noul Cod Penal 2014 Legitima apărare Cauzele justificative
(1) Este justificată fapta prevăzută de legea penală săvârşită în legitimă apărare.
(2) Este în legitimă apărare persoana care săvârşeşte fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat şi injust, care pune în pericol persoana sa, a altuia, drepturile acestora sau un interes general, dacă apărarea este proporţională cu gravitatea atacului.
(3) Se prezumă a fi în legitimă apărare, în condiţiile alin. (2), acela care comite fapta pentru a respinge pătrunderea unei persoane într-o locuinţă, încăpere, dependinţă sau loc împrejmuit ţinând de aceasta, fără drept, prin violenţă, viclenie, efracţie sau alte asemenea modalităţi nelegale ori în timpul nopţii.
ART.18 Noul Cod Penal 2014 Dispoziţii generale Cauzele justificative
ART.18 Noul Cod Penal 2014 Dispoziţii generale Cauzele justificative
(1) Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală, dacă există vreuna dintre cauzele justificative prevăzute de lege.
(2) Efectul cauzelor justificative se extinde şi asupra participanţilor.
ART. 17 Noul Cod Penal 2014 Săvârşirea infracţiunii comisive prin omisiune Dispozitii generale
ART. 17 Noul Cod Penal 2014 Săvârşirea infracţiunii comisive prin omisiune Dispozitii generale
Infracţiunea comisivă care presupune producerea unui rezultat se consideră săvârşită şi prin omisiune, când:
a) există o obligaţie legală sau contractuală de a acţiona;
b) autorul omisiunii, printr-o acţiune sau inacţiune anterioară, a creat pentru valoarea socială protejată o stare de pericol care a înlesnit producerea rezultatului.
ART. 16 Noul Cod Penal 2014 Vinovăţia Dispozitii generale
ART. 16 Noul Cod Penal 2014 Vinovăţia Dispozitii generale
(1) Fapta constituie infracţiune numai dacă a fost săvârşită cu forma de vinovăţie cerută de legea penală.
(2) Vinovăţie există când fapta este comisă cu intenţie, din culpă sau cu intenţie depăşită.
(3) Fapta este săvârşită cu intenţie când făptuitorul:
a) prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte;
b) prevede rezultatul faptei sale şi, deşi nu-l urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui.
(4) Fapta este săvârşită din culpă, când făptuitorul:
a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce;
b) nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să îl prevadă.
(5) Există intenţie depăşită când fapta constând într-o acţiune sau inacţiune intenţionată produce un rezultat mai grav, care se datorează culpei făptuitorului.
(6) Fapta constând într-o acţiune sau inacţiune constituie infracţiune când este săvârşită cu intenţie. Fapta comisă din culpă constituie infracţiune numai când legea o prevede în mod expres.
ART. 15 Noul Cod Penal 2014 Trăsăturile esenţiale ale infracţiunii Dispoziţii generale
ART. 15 Noul Cod Penal 2014 Trăsăturile esenţiale ale infracţiunii Dispoziţii generale
(1) Infracţiunea este fapta prevăzută de legea penală, săvârşită cu vinovăţie, nejustificată şi imputabilă persoanei care a săvârşit-o.
(2) Infracţiunea este singurul temei al răspunderii penale.
ART. 14 Noul Cod Penal 2014 Extradarea Aplicarea legii penale
ART. 14 Noul Cod Penal 2014 Extradarea Aplicarea legii penale
(1) Extrădarea poate fi acordată sau solicitată în temeiul unui tratat internaţional la care România este parte ori pe bază de reciprocitate, în condiţiile legii.
(2) Predarea sau extrădarea unei persoane în relaţia cu statele membre ale Uniunii Europene se acordă sau se solicită în condiţiile legii.
(3) Predarea unei persoane către un tribunal penal internaţional se acordă în condiţiile legii.
ART. 13 Noul Cod Penal 2014 Imunitatea de jurisdictie Aplicarea legii penale
ART. 13 Noul Cod Penal 2014 Imunitatea de jurisdictie Aplicarea legii penale
Legea penală nu se aplică infracţiunilor săvârşite de către reprezentanţii diplomatici ai statelor străine sau de către alte persoane care, în conformitate cu tratatele internaţionale, nu sunt supuse jurisdicţiei penale a statului român.
ART. 12 Noul Cod Penal 2014 Legea penală şi tratatele internaţionale Aplicarea legii penale
ART. 12 Noul Cod Penal 2014 Legea penală şi tratatele internaţionale Aplicarea legii penale
Dispoziţiile art. 8 – 11 se aplică dacă nu se dispune altfel printr-un tratat internaţional la care România este parte.
ART. 11 Noul Cod Penal 2014 Universalitatea legii penale Aplicarea legii penale
ART. 11 Noul Cod Penal 2014 Universalitatea legii penale Aplicarea legii penale
(1) Legea penală română se aplică şi altor infracţiuni decât celor prevăzute în art. 10, săvârşite în afara teritoriului ţării de un cetăţean străin sau o persoană fără cetăţenie, care se află de bunăvoie pe teritoriul României, în următoarele cazuri:
a) s-a săvârşit o infracţiune pe care statul român şi-a asumat obligaţia să o reprime în temeiul unui tratat internaţional, indiferent dacă este prevăzută sau nu de legea penală a statului pe al cărui teritoriu a fost comisă;
b) s-a cerut extrădarea sau predarea infractorului şi aceasta a fost refuzată.
(2) Dispoziţiile alin. (1) lit. b) nu se aplică atunci când, potrivit legii statului în care s-a săvârşit infracţiunea, există o cauză care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale sau continuarea procesului penal ori executarea pedepsei sau când pedeapsa a fost executată ori este considerată ca executată.
(3) Când pedeapsa nu a fost executată sau a fost executată numai în parte, se procedează potrivit dispoziţiilor legale privitoare la recunoaşterea hotărârilor străine.
ART. 10 Noul Cod Penal 2014 Realitatea legii penale Aplicarea legii penale
ART. 10 Noul Cod Penal 2014 Realitatea legii penale Aplicarea legii penale
(1) Legea penală română se aplică infracţiunilor săvârşite în afara teritoriului ţării de către un cetăţean străin sau o persoană fără cetăţenie, contra statului român, contra unui cetăţean român ori a unei persoane juridice române.
(2) Punerea în mişcare a acţiunii penale se face cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi numai dacă fapta nu face obiectul unei proceduri judiciare în statul pe teritoriul căruia s-a comis.
ART. 9 Noul Cod Penal 2014 Personalitatea legii penale Aplicarea legii penale
ART. 9 Noul Cod Penal 2014 Personalitatea legii penale Aplicarea legii penale
(1) Legea penală română se aplică infracţiunilor săvârşite în afara teritoriului ţării de către un cetăţean român sau de o persoană juridică română, dacă pedeapsa prevăzută de legea română este detenţiunea pe viaţă ori închisoarea mai mare de 10 ani.
(2) În celelalte cazuri, legea penală română se aplică infracţiunilor săvârşite în afara teritoriului ţării de către un cetăţean român sau de o persoană juridică română, dacă fapta este prevăzută ca infracţiune şi de legea penală a ţării unde a fost săvârşită ori dacă a fost comisă într-un loc care nu este supus jurisdicţiei niciunui stat.
(3) Punerea în mişcarea a acţiunii penale se face cu autorizarea prealabilă a procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărei rază teritorială se află parchetul mai întâi sesizat sau, după caz, a procurorului general al parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Termenul în care procurorul poate emite autorizarea este de până la 30 de zile de la data solicitării autorizării şi poate fi prelungit, în condiţiile legii, fără ca durata totală să depăşească 180 de zile.
ART. 8 Noul Cod Penal 2014 Teritorialitatea legii penale Aplicarea legii penale
ART. 8 Noul Cod Penal 2014 Teritorialitatea legii penale Aplicarea legii penale
(1) Legea penală română se aplică infracţiunilor săvârşite pe teritoriul României.
(2) Prin teritoriul României se înţelege întinderea de pământ, marea teritorială şi apele cu solul, subsolul şi spaţiul aerian, cuprinse între frontierele de stat.
(3) Prin infracţiune săvârşită pe teritoriul României se înţelege orice infracţiune comisă pe teritoriul arătat în alin. (2) sau pe o navă sub pavilion românesc ori pe o aeronavă înmatriculată în România.
(4) Infracţiunea se consideră săvârşită pe teritoriul României şi atunci când pe acest teritoriu ori pe o navă sub pavilion românesc sau pe o aeronavă înmatriculată în România s-a efectuat un act de executare, de instigare sau de complicitate ori s-a produs, chiar în parte, rezultatul infracţiunii.
ART. 7 Noul Cod Penal 2014 Aplicarea legii penale temporare Aplicarea legii penale
ART. 7 Noul Cod Penal 2014 Aplicarea legii penale temporare Aplicarea legii penale
(1) Legea penală temporară se aplică infracţiunii săvârşite în timpul când era în vigoare, chiar dacă fapta nu a fost urmărită sau judecată în acel interval de timp.
(2) Legea penală temporară este legea penală care prevede data ieşirii ei din vigoare sau a cărei aplicare este limitată prin natura temporară a situaţiei care a impus adoptarea sa.
ART. 6 Noul Cod Penal 2014 Aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei Aplicarea legii penale
ART. 6 Noul Cod Penal 2014 Aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei Aplicarea legii penale
(1) Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai uşoară, sancţiunea aplicată, dacă depăşeşte maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită, se reduce la acest maxim.
(2) Dacă după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la detenţiune pe viaţă şi până la executarea ei a intervenit o lege care prevede pentru aceeaşi faptă numai pedeapsa închisorii, pedeapsa detenţiunii pe viaţă se înlocuieşte cu maximul închisorii prevăzut pentru acea infracţiune.
(3) Dacă legea nouă prevede în locul pedepsei închisorii numai amenda, pedeapsa aplicată se înlocuieşte cu amenda, fără a se putea depăşi maximul special prevăzut în legea nouă. Ţinându-se seama de partea executată din pedeapsa închisorii, se poate înlătura în totul sau în parte executarea amenzii.
(4) Măsurile educative neexecutate şi neprevăzute în legea nouă nu se mai execută, iar cele care au corespondent în legea nouă se execută în conţinutul şi limitele prevăzute de aceasta, dacă este mai favorabilă.
(5) Când legea nouă este mai favorabilă în condiţiile alin. (1) – (4), pedepsele complementare şi măsurile de siguranţă neexecutate şi neprevăzute în legea nouă nu se mai execută, iar cele care au corespondent în legea nouă se execută în conţinutul şi limitele prevăzute de aceasta.
(6) Dacă legea nouă este mai favorabilă numai sub aspectul pedepselor complementare sau măsurilor de siguranţă, acestea se execută în conţinutul şi limitele prevăzute de legea nouă.
(7) Când o dispoziţie din legea nouă se referă la pedepse definitiv aplicate, se ţine seama, în cazul pedepselor executate până la data intrării în vigoare a acesteia, de pedeapsa redusă sau înlocuită potrivit dispoziţiilor alin. (1) – (6).
ART. 5 Noul Cod Penal 2014 Aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei Aplicarea legii penale
ART. 5 Noul Cod Penal 2014 Aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei Aplicarea legii penale
(1) În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituţionale, precum şi ordonanţelor de urgenţă aprobate de Parlament cu modificări sau completări ori respinse, dacă în timpul când acestea s-au aflat în vigoare au cuprins dispoziţii penale mai favorabile.
ART. 4 Noul Cod Penal 2014 Aplicarea legii penale
ART. 4 Noul Cod Penal 2014 Aplicarea legii penale
Legea penală se aplică infracţiunilor săvârşite în timpul cât ea se află în vigoare. Legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă.
În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de siguranţă, pronunţate în baza legii vechi, precum şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi.
ART. 3 Noul Cod Penal 2014 Activitatea legii penale Aplicarea legii penale
ART. 3 Noul Cod Penal 2014 Activitatea legii penale Aplicarea legii penale
Legea penală se aplică infracţiunilor săvârşite în timpul cât ea se află în vigoare.
ART. 2 Noul Cod Penal 2014 Legalitatea sancţiunilor de drept penal Principii generale
ART. 2 Noul Cod Penal 2014 Legalitatea sancţiunilor de drept penal Principii generale
(1) Legea penală prevede pedepsele aplicabile şi măsurile educative ce se pot lua faţă de persoanele care au săvârşit infracţiuni, precum şi măsurile de siguranţă ce se pot lua faţă de persoanele care au comis fapte prevăzute de legea penală.
(2) Nu se poate aplica o pedeapsă ori nu se poate lua o măsură educativă sau o măsură de siguranţă dacă aceasta nu era prevăzută de legea penală la data când fapta a fost săvârşită.
(3) Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită şi aplicată în afara limitelor generale ale acesteia.
ART. 1 Noul Cod Penal 2014 Legalitatea incriminării Principii generale
ART. 1 Noul Cod Penal 2014 Legalitatea incriminării Principii generale
(1) Legea penală prevede faptele care constituie infracţiuni.
(2) Nicio persoană nu poate fi sancţionată penal pentru o faptă care nu era prevăzută de legea penală la data când a fost săvârşită.
Art. 1238 Noul cod civil 2014 Sancţiune Încheierea contractului Contractul
Art. 1238 Noul cod civil 2014 Sancţiune Încheierea contractului Contractul
Contractul
SECŢIUNEA a 3-a
Încheierea contractului
Art. 1238
Sancţiune
(1) Lipsa cauzei atrage anulabilitatea contractului, cu excepţia cazului în care contractul a fost greşit calificat şi poate produce alte efecte juridice.
(2) Cauza ilicită sau imorală atrage nulitatea absolută a contractului dacă este comună ori, în caz contrar, dacă cealaltă parte a cunoscut-o sau, după împrejurări, trebuia s-o cunoască.
Legea nr. 254 din 2013 privind executarea pedepselor privative de libertate
Legea nr. 254 din 2013 privind executarea pedepselor privative de libertatea
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 514 din 14 august 2013
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Aplicarea în timp a legii penale în condiţiile intrării în vigoare a Noului Cod Penal
Aplicarea în timp a legii penale în condiţiile intrării în vigoare a Noului Cod Penal
Art. 3. – (1) Dispozitiile art. 4 din Codul penal privind legea penala de dezincriminare sunt aplicabile si in situatiile in care o fapta determinata, comisa sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infractiune potrivit legii noi datorita modificarii elementelor constitutive ale infractiunii, inclusiv a formei de vinovatie, ceruta de legea noua pentru existenta infractiunii.
(2) Dispozitiile art. 4 din Codul penal nu se aplica in situatia in care fapta este incriminata de legea noua sau de o alta lege in vigoare, chiar sub o alta denumire.
Art. 4. – Pedeapsa aplicata pentru o infractiune printr-o hotarare ce a ramas definitiva sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depaseste maximul special prevazut de Codul penal, nu poate fi redusa in urma intrarii in vigoare a acestei legi.
Art. 5. – (1) Atunci cand o norma penala face trimitere la o alta norma determinata, de la care imprumuta unul sau mai multe elemente, modificarea normei completatoare atrage si modificarea normei incomplete.
(2) In cazul abrogarii normei completatoare, norma incompleta va pastra elementele preluate de la aceasta, inclusiv limitele de pedeapsa, in forma existenta la data abrogarii, afara de cazul in care legea dispune altfel.
Art. 6. – Decaderile, interdictiile si incapacitatile decurgand din condamnari pronuntate in baza legii vechi isi produc efectele pana la intervenirea reabilitarii de drept sau dispunerea reabilitarii judecatoresti, in masura in care fapta pentru care s-a pronuntat condamnarea este prevazuta si de legea penala noua si daca decaderile, interdictiile si incapacitatile sunt prevazute de lege.
Art. 7. – Ori de cate ori o norma in vigoare face trimitere la una sau mai multe infractiuni prevazute de Codul penal din 1969 sau de o lege speciala modificata prin dispozitiile prezentei legi, trimiterea se considera facuta la infractiunea sau infractiunile prevazute de legea noua, avand aceleasi elemente constitutive.
Art. 8. – Dispozitiile art. 4 se aplica in mod corespunzator si pedepselor aplicate prin hotarari care au ramas definitive anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, pentru fapte incriminate de actele normative prevazute in titlul II.
CAPITOLUL III
Dispozitii privind aplicarea si executarea sanctiunilor penale
Dispozitii privind aplicarea si executarea sanctiunilor penale
Art. 9. – (1) Pedepsele cu inchisoarea aplicate in baza dispozitiilor Codului penal din 1969 pentru infractiuni comise in timpul minoritatii nu vor fi luate in considerare la stabilirea starii de recidiva potrivit dispozitiilor Codului penal.
(2) Infractiunile comise in timpul minoritatii, pentru care s-au aplicat pedepse in baza dispozitiilor Codului penal din 1969, nu constituie impedimente pentru dispunerea renuntarii la aplicarea pedepsei, amanarii aplicarii pedepsei sau suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere pentru o infractiune comisa ulterior condamnarii definitive.
Art. 10. – Tratamentul sanctionator al pluralitatii de infractiuni se aplica potrivit legii noi atunci cand cel putin una dintre infractiunile din structura pluralitatii a fost comisa sub legea noua, chiar daca pentru celelalte infractiuni pedeapsa a fost stabilita potrivit legii vechi, mai favorabila.
Art. 11. – Dispozitiile art. 62 din Codul penal privind amenda care insoteste pedeapsa inchisorii nu se aplica in cazul infractiunilor savarsite anterior intrarii in vigoare a acestuia si nu vor fi avute in vedere pentru determinarea legii penale mai favorabile.
Art. 12. – (1) In cazul succesiunii de legi penale intervenite pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, pedepsele accesorii si complementare se aplica potrivit legii care a fost identificata ca lege mai favorabila in raport cu infractiunea comisa.
(2) Pedeapsa complementara prevazuta la art. 55 lit. c) din Codul penal nu se aplica in cazul infractiunilor comise anterior intrarii in vigoare a acestuia.
Art. 13. – (1) In cazul amenzilor stabilite definitiv sub imperiul Codului penal din 1969, aplicarea obligatorie a legii penale mai favorabile se face prin compararea amenzii aplicate cu suma ce rezulta din prevederile art. 61 alin. (2) si (4) din Codul penal, prin utilizarea unui cuantum de referinta pentru o zi-amenda in suma de 150 lei.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si amenzilor definitive stabilite pentru persoane juridice, in acest caz cuantumul de referinta pentru o zi-amenda, utilizat pentru aplicarea prevederilor art. 137 alin. (2) si (4) din Codul penal, fiind de 2.000 lei.
Art. 14. – (1) Inlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii se face dupa cum urmeaza:
a) daca amenda a fost definitiv aplicata anterior intrarii in vigoare a Codului penal, inlocuirea se face in baza art. 631 din Codul penal din 1969, fara ca durata pedepsei inchisorii sa poata depasi maximul zilelor-amenda determinat potrivit art. 61 alin. (4) din Codul penal pentru fapta care a atras condamnarea;
b) daca amenda a fost aplicata dupa data intrarii in vigoare a Codului penal pentru infractiuni comise anterior acestei date, inlocuirea se va face potrivit dispozitiilor din legea in baza careia s-a aplicat amenda.
(2) Dispozitiile art. 64 din Codul penal nu se aplica in cazul infractiunilor savarsite anterior intrarii sale in vigoare, chiar daca amenda a fost aplicata in baza art. 61 din Codul penal.
Art. 15. – (1) Masura suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicata in baza Codului penal din 1969 se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului penal.
(2) Regimul suspendarii conditionate a executarii pedepsei prevazute la alin. (1), inclusiv sub aspectul revocarii sau anularii acesteia, este cel prevazut de Codul penal din 1969.
Art. 16. – (1) Masura suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei aplicata in baza Codului penal din 1969 se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului penal, pana la implinirea termenului de incercare stabilit prin hotararea de condamnare.
(2) Pentru determinarea legii penale mai favorabile cu privire la suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei conform art. 5 din Codul penal, instanta va avea in vedere sfera obligatiilor impuse condamnatului si efectele suspendarii potrivit legilor succesive, cu prioritate fata de durata termenului de incercare sau supraveghere.
CAPITOLUL IV
Dispozitii speciale privind regimul sanctionator aplicabil minorilor
Dispozitii speciale privind regimul sanctionator aplicabil minorilor
Art. 17. – In aplicarea dispozitiilor referitoare la legea penala mai favorabila intervenita in cursul procesului, o pedeapsa cu suspendarea executarii, aplicabila potrivit Codului penal din 1969, este considerata mai favorabila decat o masura educativa privativa de libertate prevazuta de Codul penal.
Art. 18. – (1) Masura educativa a libertatii supravegheate pronuntata in baza Codului penal din 1969 se executa potrivit dispozitiilor acestuia.
(2) Daca masura prevazuta la alin. (1) se revoca dupa intrarea in vigoare a Codului penal din alta cauza decat comiterea unei infractiuni, libertatea supravegheata se inlocuieste cu internarea intr-un centru educativ pe o perioada de un an.
(3) In cazul revocarii libertatii supravegheate datorita savarsirii unei noi infractiuni, instanta va dispune, tinand seama de gravitatea infractiunii comise, o masura educativa privativa de libertate prevazuta de Codul penal.
Art. 19. – (1) Masura educativa a internarii intr-un centru de reeducare dispusa in baza Codului penal din 1969 se inlocuieste cu masura educativa a internarii intr-un centru educativ pe o durata egala cu timpul ramas din momentul ramanerii definitiva a hotararii prin care s-a luat masura internarii in centrul de reeducare si pana la majoratul celui in cauza, dar nu mai mult de 3 ani.
(2) Perioada executata din masura educativa a internarii in centrul de reeducare, precum si durata retinerii si arestarii preventive se considera ca parte executata din durata masurii educative a internarii in centrul educativ.
(3) In cazul in care, potrivit Codului penal din 1969, s-a dispus prelungirea duratei masurii educative a internarii intr-un centru de reeducare, masura se va executa intr-un centru educativ.
Art. 20. – Pedeapsa amenzii executabila, aplicata pentru infractiuni comise in timpul minoritatii in baza Codului penal din 1969 si neexecutata in tot sau in parte pana la intrarea in vigoare a Codului penal, se inlocuieste cu masura educativa a consemnarii la sfarsit de saptamana, tinand seama si de partea care a fost executata din amenda.
Art. 21. – (1) Pedeapsa inchisorii executabila, aplicata in baza Codului penal din 1969 pentru infractiuni comise in timpul minoritatii, se inlocuieste cu masura educativa a internarii intr-un centru de detentie pe o perioada egala cu durata pedepsei inchisorii.
(2) Pedeapsa inchisorii care depaseste 20 de ani, aplicata pentru infractiuni comise in timpul minoritatii, se va inlocui cu internarea intr-un centru de detentie pe o perioada de 15 ani.
(3) In cazul pluralitatii de infractiuni, inlocuirea prevazuta la alin. (1) si (2) se face cu privire la pedeapsa rezultanta.
(4) Partea executata din pedeapsa inchisorii, precum si durata retinerii si arestarii preventive se considera ca parte executata din durata masurii educative a internarii in centrul de detentie.
Art. 22. – (1) Masura suspendarii executarii pedepselor aplicate in baza Codului penal din 1969 pentru infractiuni comise in timpul minoritatii se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului penal.
(2) In cazul in care suspendarea executarii unei pedepse cu inchisoarea prevazute la alin. (1) se revoca din alte cauze decat comiterea unei noi infractiuni, pedeapsa inchisorii se inlocuieste cu masura educativa a internarii intr-un centru educativ pe o perioada egala cu durata pedepsei suspendate, dar nu mai mult de 3 ani.
(3) In situatia prevazuta la alin. (2), pedeapsa amenzii a carei executare a fost suspendata se inlocuieste cu masura educativa a consemnarii la sfarsit de saptamana pe o durata de 6 saptamani.
(4) Daca in termenul de incercare al suspendarii executarii unei pedepse pentru infractiuni comise in timpul minoritatii condamnatul a savarsit din nou o infractiune, instanta revoca suspendarea si inlocuieste pedeapsa potrivit alin. (2) sau (3), dupa care:
a) daca noua infractiune a fost comisa in timpul minoritatii, se stabileste si pentru aceasta o masura educativa, iar apoi se aplica masura educativa cea mai grea;
b) daca noua infractiune a fost comisa dupa majorat, se aplica o sanctiune rezultanta stabilita potrivit art. 129 alin. (2) din Codul penal.
TITLUL II
Dispozitii privind modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii penale
Dispozitii privind modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii penale
Art. 23. – Legea nr. 59/1934 asupra cecului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 100 din 1 mai 1934, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
1. Articolul 84 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 84. – Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni pana la un an sau cu amenda, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava, savarsirea uneia dintre urmatoarele fapte:
1. emiterea unui cec fara a fi avut autorizarea trasului;
2. emiterea unui cec fara a avea la tras disponibil suficient sau dispunerea in tot ori in parte de disponibilul avut mai inainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare;
3. emiterea unui cec cu data falsa sau caruia ii lipseste unul dintre urmatoarele elemente esentiale:
a) denumirea de cec;
b) suma de bani ce trebuie platita;
c) numele trasului;
d) data emiterii cecului;
e) semnatura prevazuta la art. 11;
4. emiterea unui cec cu incalcarea prevederilor art. 6 alin. 3.”
2. Articolul 85 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 85. – Emiterea fara drept de cecuri circulare constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 30.000 lei la 100.000 lei.
Constatarea si sanctionarea contraventiei prevazute la alin. 1 se fac de catre organele de politie.
Contraventiei prevazute la alin. 1 ii sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.”
Art. 24. – Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor agentilor economici, autoritatilor sau institutiilor publice, publicata in Buletinul Oficial nr. 132 din 18 noiembrie 1969, cu modificarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
1. La articolul 1, alineatul 1 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 1. – Gestionar, in intelesul prezentei legi, este acel angajat al unei persoane juridice prevazute la art. 176 din Codul penal care are ca atributii principale de serviciu primirea, pastrarea si eliberarea de bunuri aflate in administrarea, folosinta sau detinerea, chiar temporara, a acesteia.”
2. Articolul 4 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 4. – Nu poate fi gestionar cel condamnat pentru savarsirea vreuneia dintre urmatoarele infractiuni:
a) infractiuni intentionate contra patrimoniului;
b) infractiuni de coruptie si de serviciu;
c) infractiuni de fals;
d) infractiunile prevazute de Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
e) infractiunile prevazute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, republicata;
f) infractiunile prevazute de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificarile ulterioare;
g) infractiunile prevazute de prezenta lege.
Nu poate fi angajat sau trecut in functia de gestionar cel impotriva caruia a fost pusa in miscare actiunea penala pentru savarsirea vreuneia dintre infractiunile prevazute la alin. 1.
Punerea in miscare a actiunii penale pentru una dintre infractiunile prevazute la alin. 1 atrage suspendarea calitatii de gestionar.”
3. Articolul 35 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 35. – Crearea de plusuri in gestiune prin mijloace frauduloase constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda. Daca mijlocul fraudulos constituie prin el insusi o infractiune, se aplica regulile privind concursul de infractiuni.”
4. Articolul 37 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 37. – Instrainarea bunurilor mobile constituite garantie potrivit art. 10, fara acordul prealabil al persoanei juridice prevazute la art. 176 din Codul penal, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda.”
5. Anexa se abroga.
Art. 25. – Articolul 11 din Decretul nr. 588/1973 privind valorificarea florilor de mina care nu contin aur nativ, republicat in Buletinul Oficial nr. 195 din 8 decembrie 1973, cu modificarile ulterioare, se abroga.
Art. 26. – Articolul 6 din Decretul nr. 340/1981 privind regimul emitatoarelor radioelectrice, publicat in Buletinul Oficial nr. 92 din 27 noiembrie 1981, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 6. – Detinerea, construirea, instalarea, experimentarea sau folosirea, fara drept, de emitatoare radioelectrice, precum si modificarea, fara drept, a caracteristicilor de lucru ale acestora constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda.”
Art. 27. – Decretul-lege nr. 15/1990 privind urmarirea, judecarea si pedepsirea unor infractiuni de specula, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 7 din 12 ianuarie 1990, se abroga.
Art. 28. – Decretul-lege nr. 24/1990 privind sanctionarea ocuparii abuzive a locuintelor din fondul locativ de stat, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 10 din 15 ianuarie 1990, se abroga.
Art. 29. – Decretul-lege nr. 41/1990 privind asigurarea unui climat de ordine si legalitate, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 16 din 27 ianuarie 1990, se abroga.
Lista de acte necesare obtinerii despagubirilor in baza Legii 290/2003 (Basarabia, Bucovina, Herta)
Acte necesare Legea 290/2003
Acte necesare Legea 290/2003:
1. Acte necesare Legea 290/2003 in original:
– hotararea Comisiei judetene (semnaturile si stampila sa fie cu albastru)
– procura autentificata la notar (daca benenficiarul nu poate veni personal sau daca sunt mai multi beneficiari, va rog sa ma contacati prin email pentru a va pune la dispozitie modeul de procura care trebuie folosit.
– extras de cont bancar al beneficiarului/mandatarului care va incasa banii, din care sa rezulte codul IBAN, semnat si stampilat de banca (acolo se vor vira banii)
2. Acte necesare Legea 290/2003 in copie:
– CI/BI beneficiari si mandatar
– copie dosar de despagubire (nu este necesar doar daca aveti de la ANRP o instiintare ca dosarul este complet)
– partaj pe cote (daca fiecare beneficiar doreste sa primeasca banii in contul sau personal)
– cererea de plata cu confirmare de primire (sau bon de depunere la ANRP)
– in ipoteza ca unul dintre beneficiarii trecuti pe hotarare este decedat: certificat deces si certificat de mostenitor.
Daca aveti o xerocopie, va trebui neaparat sa intrati in posesia originalul hotararii de la Prefectura care stabileste cuantumul despagubirilor
O copie legalizata nu va este de niciun folos
noulcodpenal.com lansat de Cabinet de avocat Coltuc
Potrivit Legii nr 187/2012 pentru punerea în aplicare a Codului Penal din 2009 (publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 757, din 12 noiembrie 2012) și a Legii nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală din 2010 (publicată săptămâna trecută în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013), noile coduri vor intra în vigoare la data de 1 februarie 2014.
De aceea puteti citi noutatile AICI
Astfel, potrivit art. 246 din Legea nr. 187/2012, „Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificarile si completarile ulterioare, intra in vigoare la data de 1 februarie 2014”. Precizez că Noul Cod penal a fost modificat până în prezent prin Legea nr. 27/2012, Legea nr. 63/2012, Legea nr. 187/2012 și Legea nr. 255/2013.
Iar potrivit art. 103 din Legea nr. 255/2013 „Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, intra in vigoare la data de 1 februarie 2014.” Precizez că prin această lege se modifică mai multe dispoziții din Noul Cod de procedură penală
Infractiunile contra securitatii nationale in Noul Cod Penal
Art. 391 Tradarea
Fapta cetateanului roman de a intra in legatura cu o putere sau cu o organizatie straina ori cu agenti ai acestora, in scopul de a suprima sau stirbi unitatea si indivizibilitatea, suveranitatea sau independenta statului, prin:
a) provocare de razboi contra tarii sau de inlesnire a ocupatiei militare straine;
b) subminare economica, politica sau a capacitatii de aparare a statului;
c) aservire fata de o putere sau organizatie straina;
d) ajutarea unei puteri sau organizatii straine pentru desfasurarea unei activitati ostile impotriva securitatii nationale,
se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
Art. 392 Tradarea prin transmitere de informatii secrete de stat
Transmiterea de informatii secrete de stat unei puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora, precum si procurarea ori detinerea de documente sau date ce constituie informatii secrete de stat de catre cei care nu au calitatea de a le cunoaste, in scopul transmiterii lor unei puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora, savarsite de un cetatean roman, se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
Art. 393 Tradarea prin ajutarea inamicului
Fapta cetateanului roman care, in timp de razboi:
a) preda teritorii, orase, pozitii de aparare, depozite ori instalatii ale fortelor armate romane sau care servesc apararii;
b) preda nave, aeronave, masini, aparate, armament sau orice alte materiale care pot servi purtarii razboiului;
c) procura inamicului oameni, valori sau materiale de orice fel;
d) trece de partea inamicului sau efectueaza alte actiuni care sunt de natura sa favorizeze activitatea inamicului ori sa slabeasca puterea de lupta a fortelor armate romane sau a armatelor aliate;
e) lupta sau face parte din formatii de lupta impotriva statului roman sau a aliatilor sai,
se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
Art. 394 Actiunile ostile contra statului
Faptele prevazute in art. 391 si in art. 393, savarsite de un cetatean strain sau apatrid, se pedepsesc cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
Art. 395 Spionajul
Faptele prevazute in art. 392, savarsite de un cetatean strain sau apatrid, se pedepsesc cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
Art. 396 Atentatul care pune in pericol securitatea nationala
Atentatul contra vietii savarsit impotriva unei persoane care detine o functie de demnitate publica, daca fapta pune in pericol securitatea nationala, se pedepseste cu detentiune pe viata sau inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
Art. 397 Atentatul contra unei colectivitati
Atentatul savarsit contra unei colectivitati prin otraviri in masa, provocare de epidemii sau prin orice alt mijloc, in scopul ingreunarii sau impiedicarii exercitarii puterii de stat, se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
Art. 398 Actele de diversiune
Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare, in intregime sau in parte, prin explozii, incendii sau in orice alt mod, a instalatiilor industriale, cailor de comunicatie, mijloacelor de transport, mijloacelor de telecomunicatie, constructiilor, produselor industriale sau agricole, ori a altor bunuri, daca fapta pune in pericol securitatea nationala, se pedepsesc cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
Art. 399 Actiuni impotriva ordinii constitutionale
(1) Actiunea armata intreprinsa in scopul schimbarii ordinii constitutionale ori al ingreunarii sau impiedicarii exercitarii puterii de stat, se pedepseste cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
(2) Intreprinderea de actiuni violente impotriva persoanelor sau bunurilor savarsite de mai multe persoane impreuna, in scopul schimbarii ordinii constitutionale ori al ingreunarii sau impiedicarii exercitarii puterii de stat, daca se pune in pericol securitatea nationala, se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
Art. 400 Comunicarea de informatii false
Comunicarea sau raspandirea, prin orice mijloace, de stiri, date sau informatii false ori de documente falsificate, daca prin aceasta se pune in pericol securitatea nationala, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.
Art. 401 Propaganda pentru razboi
(1) Propaganda pentru razboi de agresiune, precum si raspandirea de stiri tendentioase sau inventate, in scopul provocarii unui razboi de agresiune, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza faptele prevazute in alin. (1), savarsite in scopul provocarii unui razboi de agresiune impotriva Romaniei.
Art. 402 Compromiterea unor interese de stat
Distrugerea, alterarea ori ascunderea unui document sau inscris in care sunt stabilite drepturi ale statului roman in raport cu o putere straina, daca prin aceasta sunt puse in pericol sau vatamate interesele de stat, se pedepsesc cu inchisoare de la 7 la 15 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
Art. 403 Divulgarea secretului care pericliteaza securitatea nationala
(1) Divulgarea unor documente sau a unor date care constituie informatii secrete de stat, de catre cel care le cunoaste datorita atributiilor de serviciu, daca fapta pune in pericol securitatea nationala, se pedepseste cu inchisoare de la 7 la 15 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
(2) Detinerea in afara indatoririlor de serviciu a unui document ce contine informatii secrete de stat, daca fapta pune in pericol securitatea nationala, se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 10 ani.
(3) Daca faptele prevazute in alineatele precedente sunt savarsite de orice alta persoana, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 5 ani.
Art. 404 Infractiuni contra persoanelor care se bucura de protectie internationala
(1) Atentatul contra vietii savarsit impotriva reprezentantului unui stat strain sau a altei persoane care se bucura de protectie in conformitate cu conventiile internationale, aflata in misiune oficiala in Romania, se pedepseste cu detentiune pe viata sau inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
(2) Infractiunile intentionate contra integritatii corporale, sanatatii sau libertatii, savarsite impotriva unei persoane dintre cele mentionate in alin. (1), se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta savarsita, ale carei limite speciale se majoreaza cu jumatate.
Art. 405 Constituirea de structuri informative ilegale
Initierea, organizarea sau constituirea pe teritoriul Romaniei a unor structuri informative in scopul culegerii de informatii secrete de stat, ori desfasurarea de catre acestea a unei activitati de culegere sau prelucrare de asemenea informatii, in afara cadrului legal, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 de ani si interzicerea unor drepturi .
Art. 406 Nedenuntarea unor infractiuni contra securitatii nationale
(1) Fapta persoanei care, luand cunostinta despre pregatirea sau comiterea vreuneia dintre infractiunile prevazute in art. 391 – 399, art. 402 – 405, nu instiinteaza de indata autoritatile se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Nedenuntarea savarsita de un membru de familie, nu se pedepseste.
(3) Nu se pedepseste persoana care, inainte de punerea in miscare a actiunii penale impotriva unei persoane pentru savarsirea faptei nedenuntate, incunostinteaza autoritatile competente despre aceasta sau care, chiar dupa punerea in miscare a actiunii penale, a inlesnit tragerea la raspundere penala a autorului si a participantilor.
Art. 407 Cauze de reducere a pedepsei
Daca persoana care a savarsit una dintre infractiunile prevazute in prezentul titlu inlesneste, in cursul urmaririi penale, aflarea adevarului si tragerea la raspundere penala a autorului sau participantilor, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.
Art. 408 Sanctionarea tentativei
(1) Tentativa la infractiunile prevazute in prezentul titlu se pedepseste.
(2) Se considera tentativa si producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum si luarea de masuri in vederea comiterii infractiunilor prevazute in art. 392, art. 393, art. 395 – 399 si art. 404 si art. 394 raportat la infractiunea de tradare prin ajutarea inamicului
Privitor la modificarile de ordin terminologic, s-a renuntat la expresia „siguranta nationala” in favoarea celei de „securitate nationala”, aceasta din urma fiind consacrata expres in diferite texte constitutionale [art. 31 alin.(3) si art. 119].
Intre elementele de noutate aduse in aceasta materie se afla modificarea continutului infractiunii de atentat care pune in pericol securitatea nationala (art. 396), textul propus sanctionand numai atentatul contra vietii unei persoane care detine o functie de demnitate publica cu pedeapsa detentiunii pe viata sau cu inchisoarea de la 15 la 25 de ani.
De asemenea, infractiunea de actiuni impotriva ordinii constitutionale a fost regandita astfel incat noul sau continut reuneste atat infractiunea de subminare a puterii de stat cat si pe cea de actiuni impotriva ordinii constitutionale din actuala reglementare care, luate separat, in anumite cazuri creeaza paralelisme nedorite iar in alte cazuri cele doua texte apar ca fiind incomplete. Astfel, o actiune armata cu manifestari de violenta prin care se urmareste schimbarea ordinii constitutionale dar care, prin durata, este si de natura sa slabeasca puterea de stat, va face discutabila incadrarea acesteia in oricare dintre cele doua texte in cauza avand in vedere ca realizeaza deopotriva conditiile ambelor infractiuni .
Pe de alta parte, o actiune armata fara manifestari de violenta prin care se urmareste schimbarea ordinii constitutionale, dar prin care nu este slabita puterea de stat, nu constituie infractiunea de subminare a puterii de stat intrucat lipseste urmarea ceruta de norma de incriminare dar nici infractiunea de actiuni impotriva ordinii constitutionale pentru ca fapta nu a fost comisa prin violenta . Prin noua reglementare aceste neajunsuri sunt evitate.
Un alt element de noutate priveste introducerea infractiunii de propaganda pentru razboi (art. 401) in cadrul infractiunilor contra securitatii nationale, renuntandu-se la mentinerea acesteia in randul infractiunilor contra pacii si omenirii din actuala reglementare, intrucat acestea din urma au fost modificate substantial prin punerea de acord cu Statutul Curtii Penale Internationale (CPI), ratificat de catre Romania prin Legea nr. 111/2002, in cuprinsul caruia nu este reglementata infractiunea de propaganda pentru razboi.
In fine, a fost adusa in codul penal, ca infractiune contra securitatii nationale, infractiunea de constituire de structuri informative ilegale, reglementata in prezent in Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei, pentru a asigura un cadru unitar reglementarilor in aceasta materie tinand seama de legatura evidenta a acestei incriminari cu anumite infractiuni reglementate in prezentul titlu .
Infractiunile electorale din Noul Cod Penal
Art. 382 Impiedicarea exercitarii drepturilor electorale
(1) Impiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercitiu al dreptului de a alege sau de a fi ales, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.
(2) Atacul, prin orice mijloace, asupra localului sectiei de votare, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
Art. 383 Coruperea alegatorilor
(1) Oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase in scopul determinarii alegatorului sa voteze sau sa nu voteze o anumita lista de candidati ori un anumit candidat, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
(2) Nu intra in categoria bunurilor prevazute in alin. (1) bunurile cu valoare simbolica, inscriptionate cu insemnele unei formatiuni politice.
Art. 384 Frauda la vot
(1) Fapta persoanei care voteaza:
a) fara a avea acest drept;
b) de doua sau mai multe ori;
c) prin introducerea in urna a mai multor buletine de vot decat are dreptul un alegator, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda si interzicerea exercitarii unor drepturi .
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza utilizarea unei carti de alegator sau a unui act de identitate nul ori fals, sau a unui buletin de vot fals .
Art. 385 Frauda la votul electronic
Tiparirea si utilizarea de date de acces false, accesarea frauduloasa a sistemului de vor electronic sau falsificarea prin orice mijloace a buletinelor de vot in format electronic se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.
Art. 386 Violarea confidentialitatii votului
(1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepseste cu amenda.
(2) Daca fapta a fost comisa de un membru al biroului electoral al sectiei de votare, pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda si interzicerea exercitarii unor drepturi .
Art. 387 Nerespectarea regimului urnei de vot
(1) Deschiderea urnelor, inainte de ora stabilita pentru inchiderea votarii, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 3 ani sau cu amenda si interzicerea exercitarii unor drepturi .
(2) Incredintarea urnei speciale altor persoane decat membrilor biroului electoral al sectiei de votare, ori transportarea acesteia de catre alte persoane sau in alte conditii decat cele prevazute de lege, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda si interzicerea exercitarii unor drepturi .
Art. 388 Falsificarea documentelor si evidentelor electorale
(1) Falsificarea, prin orice mijloace a inscrisurilor de la birourile electorale se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si inscrierea in copia de pe lista electorala permanenta a unor persoane care nu figureaza in aceasta lista .
(3) Introducerea in uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care altereaza inregistrarea ori insumarea rezultatelor obtinute in sectiile de votare sau determina repartizarea mandatelor in afara prevederilor legii, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
(4) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza introducerea de date, informatii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informational national necesar stabilirii rezultatelor alegerilor.
Art. 389 Fapte savarsite in legatura cu un referendum
(1) Dispozitiile art. 382 – 388 se aplica in mod corespunzator si in cazul faptelor savarsite cu prilejul unui referendum.
Art. 390 Sanctionarea tentativei
Tentativa la infractiunile prevazute in art. 382 si art. 384 – 388 se pedepseste.
Infractiuni electorale se regaseau in Legea nr. 3/2000 privind organizarea referendumului, in Legea nr. 67/2004 privind alegerea autoritatilor publice locale si in Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei deputatilor si Senatului.
La randul sau, art. 27 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei face trimitere la textele de incriminare din Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si Senatului.
In aceste conditii, s-a considerat preferabila regruparea infractiunilor electorale intr-un titlu distinct al Codului penal, pentru a asigura o mai mare stabilitate acestor texte dar si pentru a elimina paralelismele existente in prezent in reglementare.
In legislatia in vigoare, desi faptele incriminate de diferitele legi sunt in mare masura similare, s-au strecurat si necorelari sau diferente in reglementare, care nu isi gasesc ratiunea de a exista. Asa de pilda, infractiunea de impiedicare a liberului exercitiu al drepturilor electorale are, potrivit art. 103 din Legea nr. 67/2004 si o forma agravata, dar in art. 100 din Legea nr. 373/2004 aceasta nu se mai regaseste.
Textele aduc si o mai buna sistematizare a incriminarilor in aceasta materie, avand in vedere obiectul juridic al acestora. In acelasi timp, au fost restructurate unele dintre incriminari, in scopul unei mai corecte individualizari legale.
Astfel, in cazul infractiunii de violare a confidentialitatii votului au fost create doua forme, cu sanctiuni distincte, in considerarea diferentei evidente de periculozitate intre situatia in care violarea se face de catre un membru al biroului sectiei de votare ori de catre o alta persoana . In prezent ambele variante se regasesc in cuprinsul aceluiasi text de incriminare si atrag aceeasi sanctiune.
De asemenea, au fost inlaturate cateva erori de reglementare strecurate in textele din legislatia speciala. Spre exemplu, art. 102 alin.(3) din Legea nr. 373/2004 prevede sanctionarea tentativei in cazul infractiunii de corupere a alegatorilor, constand in „promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase in scopul …”.
Aceasta este insa o infractiune cu consumare anticipata, astfel incat ea nu este susceptibila de tentativa.
Infractiunile contra familiei in Noul Cod Penal
Art. 374 Bigamia
(1) Incheierea unei noi casatorii de catre o persoana casatorita se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda.
(2) Persoana necasatorita care incheie o casatorie cu o persoana pe care o stie casatorita, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda.
Art. 375 Abandonul de familie
(1) Savarsirea de catre persoana care are obligatia legala de intretinere, fata de cel indreptatit la intretinere, a uneia dintre urmatoarele fapte:
a) parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor, expunandu-l la suferinte fizice sau morale;
b) neindeplinirea, cu rea-credinta, a obligatiei de intretinere prevazuta de lege;
c) neplata, cu rea credinta, timp de trei luni, a pensiei de intretinere stabilita pe cale judecatoreasca,
se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.
(2) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
(3) Fapta nu se pedepseste, daca inainte de terminarea urmaririi penale, inculpatul isi indeplineste obligatiile.
(4) Daca, pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, inculpatul isi indeplineste obligatiile, instanta dispune, dupa caz, amanarea aplicarii pedepsei sau suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, chiar daca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru aceasta.
Art. 376 Nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului
(1) Retinerea de catre un parinte a copilului sau minor, fara consimtamantul celuilalt parinte sau al persoanei careia i-a fost incredintat minorul potrivit legii, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta persoanei careia i s-a incredintat minorul prin hotarare judecatoreasca spre crestere si educare, de a impiedica, in mod repetat, pe oricare dintre parinti sa aiba legaturi personale cu minorul, in conditiile stabilite de parti sau de catre organul competent.
(3) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
Art. 377 Impiedicarea accesului la invatamantul general obligatoriu
(1) Parintele sau persoana careia i-a fost incredintat, potrivit legii, un minor si care, in mod nejustificat, il retrage sau il impiedica prin orice mijloace sa urmeze cursurile invatamantului general obligatoriu, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(2) Fapta nu se pedepseste daca inainte de terminarea urmaririi penale inculpatul asigura reluarea frecventarii cursurilor de catre minor.
(3) Daca pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare inculpatul asigura reluarea frecventarii cursurilor de catre minor, instanta dispune, dupa caz, amanarea aplicarii pedepsei sau suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, chiar daca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru aceasta.
Textul nu vizeaza situatiile in care acest abandon este determinat de o situatie materiala precara, caz in care statul trebuie sa intervina prin alte mijloace, ci situatiile in care parintele actioneaza in mod abuziv, retragandu-l pe minor de la studii sau impiedicandu-l sa le urmeze, desi ar fi avut toate conditiile pentru aceasta.
O reglementare similara, care a inspirat textul propus, se regaseste in § 195 C. pen. austriac.
Infractiunile contra ordinii si linistii publice in Noul Cod Penal
Art. 364 Constituirea unui grup infractional organizat
(1) Initierea sau constituirea unui grup infractional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice forma, a unui astfel de grup se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
(1) Initierea sau constituirea unui grup infractional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice forma, a unui astfel de grup se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
(2) Cand infractiunea care intra in scopul grupului infractional organizat este sanctionata de lege cu pedeapsa detentiunii pe viata sau cu inchisoarea mai mare de 10 ani pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
(3) Daca faptele prevazute in alin. (1) si (2) au fost urmate de savarsirea unei infractiuni, se aplica regulile privind concursul de infractiuni .
(4) Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevazute in alin. (1) si (2), daca denunta autoritatilor grupul infractional organizat, inainte ca acesta sa fi fost descoperit si sa se fi inceput savarsirea vreuneia dintre infractiunile care intra in scopul grupului.
(5) Daca persoana care a savarsit una dintre faptele prevazute in alin. (1) – (3) inlesneste, in cursul urmaririi penale, aflarea adevarului si tragerea la raspundere penala a unuia sau mai multor membri ai unui grup infractional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.
(6) Prin grup infractional organizat se intelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumita perioada de timp si pentru a actiona in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni .
(3) Daca faptele prevazute in alin. (1) si (2) au fost urmate de savarsirea unei infractiuni, se aplica regulile privind concursul de infractiuni .
(4) Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevazute in alin. (1) si (2), daca denunta autoritatilor grupul infractional organizat, inainte ca acesta sa fi fost descoperit si sa se fi inceput savarsirea vreuneia dintre infractiunile care intra in scopul grupului.
(5) Daca persoana care a savarsit una dintre faptele prevazute in alin. (1) – (3) inlesneste, in cursul urmaririi penale, aflarea adevarului si tragerea la raspundere penala a unuia sau mai multor membri ai unui grup infractional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.
(6) Prin grup infractional organizat se intelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumita perioada de timp si pentru a actiona in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni .
Art. 365 Instigarea publica
(1) Fapta de a indemna publicul, verbal, in scris sau prin orice alte mijloace, sa savarseasca infractiuni, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda, fara a se putea depasi pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea la savarsirea careia s-a instigat.
(2) Daca fapta prevazuta in alin. (1) este comisa de un functionar, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi, fara a se putea depasi pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea la savarsirea careia s-a instigat.
(3) Daca instigarea publica a avut ca urmare comiterea infractiunii la care s-a instigat, pedeapsa este cea prevazuta de lege pentru acea infractiune .
Art. 366 Incitarea la ura sau discriminare
Incitarea publicului, prin orice mijloace, la ura sau discriminare impotriva unei categorii de persoane se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
Art. 367 Incercarea de a determina savarsirea unei infractiuni
Incercarea de a determina o persoana, prin constrangere sau corupere, sa comita o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda.
Art. 368 Tulburarea ordinii si linistii publice
Fapta persoanei care, in public, prin violente comise impotriva persoanelor sau bunurilor, ori prin amenintari sau atingeri grave aduse demnitatii persoanelor, tulbura ordinea si linistea publica, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 3 ani sau cu amenda.
Art. 369 Tulburarea ordinii publice prin adunari neautorizate
(1) Participarea la o adunare publica neautorizata, in cadrul careia se comit acte de violenta impotriva persoanelor sau bunurilor, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza refuzul de a se supune somatiei efectuate, potrivit legii, de catre organele de ordine, pentru dispersarea unei adunari publice neautorizate prin care s-a blocat traficul pe un drum national ori pe calea ferata.
Art. 370 Portul sau folosirea fara drept de obiecte periculoase
(1) Fapta de a purta la vedere, fara drept, la adunari publice, manifestari cultural-sportive, in locuri de distractie ori agrement sau in mijloace de transport in comun:
a) cutitul, pumnalul, boxul sau alte asemenea obiecte fabricate sau confectionate anume pentru taiere, intepare sau lovire;
b) arme neletale care nu sunt supuse autorizarii ori dispozitive pentru socuri electrice;
c) substante iritant lacrimogene sau cu efect paralizant,
se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(2) Folosirea, fara drept, la adunari publice, manifestari cultural-sportive, in locuri de distractie ori agrement sau in mijloace de transport in comun a obiectelor sau substantelor prevazute in alin. (1) se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.
(3) Portul, fara drept, al obiectelor sau substantelor prevazute in alin. (1) in sediul autoritatilor publice, institutiilor publice sau al altor persoane juridice de interes public, ori in spatiile rezervate desfasurarii procesului electoral se pedepseste cu inchisoare de la unu la 3 ani sau cu amenda.
Art. 371 Impiedicarea desfasurarii unei adunari publice
Impiedicarea, prin orice mijloace, a desfasurarii unei adunari publice care a fost autorizata potrivit legii, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
Art. 372 Pornografia infantila
(1) Producerea, expunerea sau distribuirea, in orice mod, precum si detinerea in vederea expunerii sau distribuirii de materiale pornografice cu minori, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.
(2) Daca faptele prevazute in alineatul precedent au fost savarsite printr-un sistem informatic sau alt mijloc de stocare a datelor informatice, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 5 ani.
(3) Prin materiale pornografice cu minori se intelege orice material care prezinta un minor avand un comportament sexual explicit sau care, desi nu prezinta o persoana reala, simuleaza, in mod credibil, un minor avand un astfel de comportament.
Art. 373 Ultrajul contra bunelor moravuri
Fapta persoanei care, in public, expune sau distribuie fara drept imagini ce prezinta explicit o activitate sexuala, alta decat cea la care se refera art. 372, ori savarseste acte de exhibitionism sau alte acte sexuale explicite, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
In categoria incriminarilor noi din acest capitol, trebuie mentionata incercarea de a determina comiterea unei infractiuni, incriminare necesara in conditiile renuntarii la reglementarea, in partea generala, a instigarii neurmate de executare .
Fiind o ipoteza de exceptie, aceasta incriminare nu priveste decat faptele grave, sanctionate cu pedeapsa detentiunii pe viata sau cu inchisoarea mai mare de 10 ani.
Totodata au fost aduse in sectiunea de fata textele de incriminare aflate in legislatia speciala ( Legea nr. 61/1991 si respectiv Legea nr. 60/1991) si care prin obiectul lor juridic se incadreaza in aceasta categorie .
De asemenea, au fost introduse unele incriminari noi, legate in special de libertatea de intrunire, menite fie sa contribuie la respectarea obligatiei pozitive a statului in privinta asigurarii conditiilor de exercitare a acestei libertati – fiind astfel incriminata impiedicarea desfasurarii unei adunari publice – fie sa protejeze ordinea publica in cazurile de exercitare abuziva a libertatii in cauza (tulburarea ordinii publice prin adunari neautorizate).
Incriminari similare contine art. 513-514 C. pen. spaniol, art. 431-3 si urm. C. pen. francez, art. 302-304 C. pen. portughez, art. 260 C. pen. elvetian, § 125-126 C. pen. german, § 284-285 C. pen. austriac, cap. 16 § 4 C. pen. suedez.
De asemenea, a fost introdusa ca incriminare distincta alarmarea falsa, in conditiile multiplicarii continue in ultimii ani a numarului acestor fapte, fiind evident ca sanctiunile contraventionale sunt insuficiente.
Incriminari similare contine art. 306 C. pen. portughez, art. 258 C. pen. elvetian, § 349 C. pen. norvegian, § 145 C. pen. german, cap. 16 § 15 C. pen. suedez.
Prin reglementarea infractiunii de pornografie infantila s-a urmarit eliminarea suprapunerilor in reglementare determinate de existenta a trei acte normative care contin incriminari in materie (Legea nr. 678/2001, Legea nr. 161/2003 si Legea nr. 196/2003).
Elementele constitutive ale incriminarilor din aceste texte au fost sintetizate in textul propus de proiect, text care a avut in vedere si dispozitiile Deciziei-cadru a Consiliului Uniunii Europene nr. 2004/68/JAI din 22 decembrie 2003 privind lupta impotriva exploatarii sexuale a copiilor si pedo-pornografiei. Dispozitii similare se regasesc in art. 197 C. pen. elvetian, art. 189 alin.(1) lit.b) C. pen. spaniol, § 184 alin.(3) C. pen. german, § 207a C. pen. austriac, cap. 16 §10a C. pen. suedez, § 211 alin. final C. pen. norvegian.
Infractiunea de ultraj contra bunelor moravuri a fost, la randul ei reformulata, prin separare de infractiunea de tulburare a ordinii si linistii publice, inclusa intr-un text distinct al acestui capitol.
Astfel, infractiunea de ultraj contra bunelor moravuri urmeaza a acoperi situatiile de expunere in public a unor imagini ce prezinta o activitate sexuala explicita, dar si cele de comitere in public a unor acte de exhibitionism sau acte sexuale explicite, indiferent de natura acestora (raporturi sexuale, acte sexuale orale sau anale, acte cu caracter zoofil etc.).
Dispozitii similare se regasesc si in alte legislatii, ca § 183-183a C. pen. german, § 218-220 C. pen. austriac, cap. 16 § 11 C. pen. suedez, § 376-377 C. pen. norvegian.
Nerespectarea regimului armelor in Noul Cod Penal
Art. 346 Nerespectarea regimului armelor si al munitiilor
(1) Detinerea, portul, confectionarea precum si orice operatiune privind circulatia armelor letale, a munitiilor, mecanismelor sau dispozitivelor acestora sau functionarea atelierelor de reparare a armelor letale, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la unu la 5 ani.
(1) Detinerea, portul, confectionarea precum si orice operatiune privind circulatia armelor letale, a munitiilor, mecanismelor sau dispozitivelor acestora sau functionarea atelierelor de reparare a armelor letale, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la unu la 5 ani.
(2) Detinerea sau portul fara drept de arme neletale din categoria celor supuse autorizarii se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau amenda.
(3) Sustragerea armelor sau munitiilor prevazute in alin. (1) si (2) se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
(4) Daca faptele prevazute in alin. (1) si (3) au ca obiect arme interzise sau munitii, mecanisme ori dispozitive ale acestora, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime.
(3) Sustragerea armelor sau munitiilor prevazute in alin. (1) si (2) se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
(4) Daca faptele prevazute in alin. (1) si (3) au ca obiect arme interzise sau munitii, mecanisme ori dispozitive ale acestora, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime.
Art. 347 Uzul de arma fara drept
(1) Uzul de arma letala sau interzisa, fara drept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 3 ani.
(2) Uzul de arma neletala din categoria celor supuse autorizarii, fara drept, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani.
Art. 348 Stergerea sau modificarea marcajelor de pe arme letale
Stergerea sau modificarea, fara drept, a marcajelor de pe arme letale se pedepseste cu inchisoare de la unu la 3 ani sau cu amenda.
Art. 349 Nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive
(1) Primirea, detinerea, folosirea, cedarea, modificarea, instrainarea, dispersarea, expunerea, transportul sau deturnarea materialelor nucleare ori a altor materii radioactive, precum si orice operatie privind circulatia acestora, fara drept, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
(2) Sustragerea materialelor nucleare sau a altor materii radioactive, se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 12 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
(3) Daca faptele prevazute in alin. (1) si (2) au pus in pericol alte persoane sau bunuri, au produs vatamarea corporala a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este inchisoarea de la 7 la 15 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
(4) In cazul in care faptele prevazute in alin.(1) si (2) au avut ca urmare moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
Art. 350 Nerespectarea regimului materiilor explozive
(1) Producerea, experimentarea, prelucrarea, detinerea, transportul ori folosirea materiilor explozive sau orice alte operatiuni privind circulatia acestora, fara drept, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Sustragerea materiilor explozive, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
(3) Cand faptele prevazute in alin.(1) si (2) privesc o cantitate mai mare de 1 kg echivalent trotil sau cand cantitatea exploziva este insotita de materiale de initiere, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 12 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
(4) In cazul in care faptele prevazute in alin.(1) – (3) au avut ca urmare moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
Art. 351 Sanctionarea tentativei
Tentativa la infractiunile prevazute in art.346 alin. (1) si (3), art.349 alin.(1) si (2) si art.350 alin.(1) si (2), se pedepseste.
Codul penal vechi incrimineaza aceste fapte intr-o subdiviziune distincta dar alaturi de alte fapte care privesc nerespectarea unor regimuri juridice stabilite de lege .
Noul Cod Penal, in acest capitol, cuprinde infractiunile la cele trei regimuri (arme, munitii, materiale nucleare, materii explozive) al caror continut are mai multe elemente de noutate.
Un prim element de noutate se refera la reformularea continutului infractiunii de nerespectare a regimului armelor si al munitiilor.
Daca aceasta fapta, in Codul penal vechi, era incriminata intr-o varianta tip, una asimilata si doua agravate si are ca obiect material armele si munitiile asa cum acestea au fost clasificate prin Legea nr. 17/1996, fara sa se tina seama de faptul ca regimul armelor si al munitiilor reglementat de Legea nr. 295/2004, da o alta clasificare armelor si munitiilor (arme si munitii interzise; arme si munitii letale; arme si munitii neletale), in noul cod, la stabilirea incriminarilor la regimul armelor si al munitiilor, s-a avut in vedere aceasta noua reglementare promovata de legea speciala in vigoare.
De aceea nerespectarea regimului armelor si munitiilor, in varianta tip, vizeaza incriminarea anumitor actiuni care au ca obiect, arme si munitii letale, mecanisme sau dispozitive ale acestora, iar varianta asimilata presupune nepredarea armei sau munitiilor letale pentru ca numai acestea sunt supuse autorizarii.
In sfarsit, fapta realizeaza continutul variantei agravate daca are ca obiect arme interzise sau munitii, mecanisme ori dispozitive ale acestora.
De asemenea, s-a apreciat ca se impune incriminarea, ca o varianta distincta, a nerespectarii regimului armelor si al munitiilor, fapta de sustragere a armelor sau munitiilor letale, pentru ca prin savarsirea acestora se vatama, in principal, relatiile sociale privitoare la regimul armelor si munitiilor si numai in secundar, pe cele cu caracter patrimonial.
Prin noul continut al normelor de incriminare a faptelor la regimul armelor si al munitiilor s-a urmarit armonizarea acestora cu Directiva nr. 91/477 C.E.E., Conventia Drepturilor Omului, Conventia Schengen si Conventia Europeana cu privire la controlul achizitionarii armelor de foc de catre particulari.
Un alt element de noutate priveste continutul infractiunii “nerespectarea regimului materialelor nucleare sau a altor materii radioactive“.
Daca in continutul variantei tip cat si al sustragerii sau distrugerii materialelor nucleare sau a altor materii radioactive nu s-au operat modificari, in celelalte variante au avut loc modificari. Au fost aduse intr-o varianta distincta de incriminare imprejurarile prin care savarsirea faptei de nerespectarea regimului materialelor nucleare sau a altor materii radioactive, ori sustragerea sau distrugerea acestora, au avut ca urmare punerea in pericol a altor persoane sau bunuri, o vatamare corporala a uneia sau a mai multor persoane, iar intr-o alta, cand faptele au avut ca urmare moartea uneia sau a mai multor persoane . Aceasta pentru a pastra ierarhia valorilor sociale dand prioritate celor privitoare la integritatea corporala sau viata persoanei.
Faptele prevazute in art. 279 alin.(6) si (7) din Codul penal vechi, nu au mai fost retinute in continutul art. 349 din noul cod penal pentru ca acestea au fost cuprinse deja in continutul incriminarilor din art. 47 din Legea nr. 111/1996 cu modificarile si completarile ulterioare, putand constitui fapte de terorism nuclear.
Unele elemente de noutate distingem si la infractiunea de nerespectare a regimului materiilor explozive in ceea ce priveste, pe de o parte, limitele pedepselor, care in proiect sunt mai reduse, iar pe de alta parte, variantele agravate ale acestei infractiuni au fost mai bine formulate tinand seama de ierarhia valorilor sociale care pot fi vatamate prin savarsirea acestor fapte .
Faptele prevazute in alin.(6) si (7) ale art. 280 Cod penal vechi nu au mai fost retinute in proiect intrucat acestea pot constitui, cand sunt savarsite in anumite conditii, infractiuni de terorism.
Infractiunile contra circulatiei pe drumurile publice in Noul Cod Penal
Art. 338 Punerea in circulatie sau conducerea unui vehicul neinmatriculat
(1) Punerea in circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau a unui tramvai, neinmatriculat sau neinregistrat, potrivit legii, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 3 ani sau cu amenda.
(1) Punerea in circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau a unui tramvai, neinmatriculat sau neinregistrat, potrivit legii, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 3 ani sau cu amenda.
(2) Punerea in circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau a unui tramvai cu numar fals de inmatriculare sau inregistrare se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda.
(3) Tractarea unei remorci neinmatriculate sau neinregistrate ori cu numar fals de inmatriculare sau inregistrare se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(4) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tractarea unei remorci ale carei placute cu numarul de inmatriculare sau de inregistrare au fost retrase, sau a unui vehicul inmatriculat in alt stat, care nu are drept de circulatie in Romania, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.
(3) Tractarea unei remorci neinmatriculate sau neinregistrate ori cu numar fals de inmatriculare sau inregistrare se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(4) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tractarea unei remorci ale carei placute cu numarul de inmatriculare sau de inregistrare au fost retrase, sau a unui vehicul inmatriculat in alt stat, care nu are drept de circulatie in Romania, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.
Art. 339 Conducerea unui vehicul fara permis de conducere
(1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de catre o persoana care nu poseda permis de conducere se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.
(2) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere de catre o persoana al carei permis de conducere este necorespunzator categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv ori permisul i-a fost retras sau anulat, ori careia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendata sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule in Romania, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(3) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si persoana care incredinteaza un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere pentru conducerea pe drumurile publice, unei persoane despre care stie ca se afla in una dintre situatiile prevazute in alin. (1) sau (2), sau sub influenta alcoolului ori a unor substante psihoactive.
Art. 340 Conducerea unui vehicul sub influenta alcoolului sau altor substante
(1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere de catre o persoana care, la momentul prelevarii mostrelor biologice, are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si persoana, aflata sub influenta unor substante psihoactive, conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere .
(3) Daca persoana aflata in una dintre situatiile prevazute in alin. (1) si (2) efectueaza transport public de persoane, transport de substante sau produse periculoase ori se afla in procesul de instruire practica a unor persoane pentru obtinerea permisului de conducere sau in timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani.
Art. 341 Refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice
Refuzul ori sustragerea conducatorului unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere ori a instructorului auto, aflat in procesul de instruire, sau a examinatorului autoritatii competente, aflat in timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, de a se supune prelevarii de mostre biologice necesare in vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezentei unor substante psihoactive, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani.
Art. 342 Parasirea locului accidentului ori modificarea sau stergerea urmelor acestuia
(1) Parasirea locului accidentului, fara incuviintarea politiei sau a procurorului care efectueaza cercetarea locului faptei, de catre conducatorul vehiculului sau de catre instructorul auto, aflat in procesul de instruire, ori de catre examinatorul autoritatii competente aflat in timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, implicat intr-un accident de circulatie se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si fapta oricarei persoane de a modifica starea locului sau de a sterge urmele accidentului de circulatie din care a rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, fara acordul echipei de cercetare la fata locului.
(3) Nu constituie infractiune parasirea locului accidentului cand:
a) in urma accidentului s-au produs doar pagube materiale;
b) conducatorul vehiculului, in lipsa altor mijloace de transport, transporta el insusi persoanele ranite la cea mai apropiata unitate sanitara in masura sa acorde asistenta medicala necesara si la care a declarat datele personale de identitate si numarul de inmatriculare sau inregistrare a vehiculului condus, consemnate intr-un registru special, daca se inapoiaza imediat la locul accidentului;
c) conducatorul autovehiculului cu regim de circulatie prioritara anunta de indata politia, iar dupa terminarea misiunii se prezinta la sediul unitatii de politie pe a carei raza de competenta s-a produs accidentul, in vederea intocmirii documentelor de constatare;
d) victima paraseste locul faptei, iar conducatorul de vehicul anunta imediat evenimentul la cea mai apropiata unitate de politie.
Art. 343 Impiedicarea sau ingreunarea circulatiei pe drumurile publice
(1) Instalarea de mijloace de semnalizare rutiera sau modificarea pozitiilor acestora, fara autorizatie eliberata de autoritatile competente, de natura sa induca in eroare participantii la trafic ori sa ingreuneze circulatia pe drumul public se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(2) Participarea in calitate de conducator de vehicul la intreceri neautorizate pe drumurile publice, se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(3) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza asezarea de obstacole care ingreuneaza sau impiedica circulatia pe drumul public, daca se pune in pericol siguranta circulatiei ori se aduce atingere dreptului la libera circulatie a celorlalti participanti la trafic.
(4) Lasarea fara supraveghere pe partea carosabila a drumului public a unui vehicul care transporta produse sau substante periculoase, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 3 ani sau cu amenda.
Art. 344 Nerespectarea atributiilor privind verificarea tehnica ori efectuarea reparatiilor
(1) Indeplinirea defectuoasa sau neindeplinirea atributiilor de verificare tehnica ori inspectie tehnica periodica a autovehiculelor, remorcilor sau tramvaielor ori a celor referitoare la efectuarea unor reparatii sau interventii tehnice de catre persoanele care au asemenea atributii, daca din cauza starii tehnice a vehiculului s-a pus in pericol siguranta circulatiei pe drumurile publice, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(2) Daca, urmare faptei prevazute in alin. (1), s-a produs un accident de circulatie care a avut ca urmare vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii uneia sau mai multor persoane pedeapsa este inchisoarea de la unu la 5 ani iar daca s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani.
(3) Daca faptele prevazute in alin. (1) si (2) au fost savarsite din culpa limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.
(4) Repararea autovehiculelor, remorcilor, tramvaielor sau mopedelor avand urme de accident, fara a fi indeplinite conditiile prevazute de lege, se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
Art. 345 Efectuarea de lucrari neautorizate in zona drumului public
(1) Efectuarea unor lucrari de construire, modificare, modernizare sau reabilitare a drumului public ori de amenajare a accesului rutier la drumul public, fara autorizatie de constructie eliberata in conditiile legii ori cu incalcarea conditiilor stabilite in autorizatie, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Amplasarea unor constructii, panouri sau reclame publicitare in zona drumului, fara autorizatie de constructie eliberata in conditiile legii ori cu incalcarea conditiilor stabilite in autorizatie, daca prin aceasta se creeaza un pericol pentru siguranta circulatiei, se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(3) Persoana autorizata de administratorul caii ferate care nu ia masurile corespunzatoare pentru semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferata, se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(4) Cu pedeapsa prevazuta in alin. (3) se sanctioneaza si persoana autorizata de catre administratorul unui drum public sau executantul unei lucrari pe partea carosabila, care nu ia masurile corespunzatoare pentru semnalizarea obstacolelor sau a lucrarilor pe drumurile publice, daca prin aceasta s-a produs un accident de circulatie.
Acestor incriminari li s-au adus mai multe modificari sau completari.
S-au stabilit titlurile marginale la toate infractiunile la regimul circulatiei pe drumurile publice; la unele variante tip sau atenuate ale acestor fapte s-a prevazut pedeapsa amenzii ca pedeapsa alternativa.
Continutul legal al infractiunilor de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului, refuzul sau sustragerea de la recoltarea probelor biologice si consumul de alcool sau alte substante dupa producerea accidentului, au fost imbunatatite tinand seama si de observatiile Institutului National de Medicina Legala, cat si de alte modificari determinate, mai ales, de realizarea unor corelari cu alte incriminari cuprinse in Codului penal.
Ca element de noutate, trebuie mentionat ca determinarea concentratiei de alcool in sange relevanta pentru retinerea infractiunii prevazute la art. 340 se face la momentul prelevarii probelor biologice, fara posibilitatea unei recalculari ulterioare.
Falsurile in inscrisuri in Noul Cod Penal
Art. 324 Falsul material in inscrisuri oficiale
(1) Falsificarea unui inscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui in orice mod, de natura sa produca consecinte juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.
(2) Falsul prevazut in alineatul precedent, savarsit de un functionar in exercitiul atributiilor de serviciu, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
(3) Sunt asimilate inscrisurilor oficiale biletele, tichetele sau orice alte imprimate producatoare de consecinte juridice.
(4) Tentativa se pedepseste.
Art. 325 Falsul intelectual
(1) Falsificarea unui inscris oficial cu prilejul intocmirii acestuia, de catre un functionar aflat in exercitarea atributiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului ori prin omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau imprejurari, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.
(2) Tentativa se pedepseste.
Art. 326 Falsul in inscrisuri sub semnatura privata
(1) Falsificarea unui inscris sub semnatura privata prin vreunul din modurile aratate in art. 324 sau 325, daca faptuitorul foloseste inscrisul falsificat ori il incredinteaza altei persoane spre folosire, in vederea producerii unei consecinte juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.
(2) Tentativa se pedepseste.
Art. 327 Uzul de fals
Folosirea unui inscris oficial ori sub semnatura privata, cunoscand ca este fals, in vederea producerii unei consecinte juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda cand inscrisul este oficial, si cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda cand inscrisul este sub semnatura privata.
Art. 328 Falsificarea unei inregistrari tehnice
(1) Falsificarea unei inregistrari tehnice prin contrafacere, alterare ori prin determinarea atestarii unor imprejurari necorespunzatoare adevarului sau omisiunea inregistrarii unor date sau imprejurari, daca a fost urmata de folosirea de catre faptuitor a inregistrarii, ori de incredintarea acesteia unei alte persoane spre folosire, in vederea producerii unei consecinte juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza folosirea unei inregistrari tehnice falsificate in vederea producerii unei consecinte juridice.
(3) Prin inregistrare tehnica, in sensul prezentului articol, se intelege atestarea unei valori, greutati, masuri ori a desfasurarii unui eveniment, realizata, in tot sau in parte, in mod automat, prin intermediul unui dispozitiv tehnic omologat, si care este destinata a proba un anumit fapt, in vederea producerii de consecinte juridice.
Art. 329 Falsul informatic
Fapta de a introduce, modifica sau sterge, fara drept, date informatice ori de a restrictiona, fara drept, accesul la aceste date, rezultand date necorespunzatoare adevarului, in scopul de a fi utilizate in vederea producerii unei consecinte juridice, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.
Art. 330 Falsul in declaratii
Declararea necorespunzatoare adevarului, facuta unei persoane dintre cele prevazute in art. 175, in vederea producerii unei consecinte juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci cand, potrivit legii ori imprejurarilor, declaratia facuta serveste la producerea acelei consecinte, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
Art. 331 Falsul privind identitatea
(1) Prezentarea sub o identitate falsa ori atribuirea unei asemenea identitati altei persoane, prin folosirea frauduloasa a unui act ce serveste la identificare, legitimare ori la dovedirea starii civile sau a unui astfel de act falsificat, pentru a induce sau a mentine in eroare un functionar, in vederea producerii unei consecinte juridice, pentru sine ori pentru altul, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.
(2) Cand prezentarea s-a facut prin intrebuintarea identitatii reale a unei persoane, pedeapsa este inchisoarea de la 1 la 5 ani.
(3) Incredintarea unui act ce serveste la identificare, legitimare ori la dovedirea starii civile spre a fi folosit fara drept se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
Art. 332 Infractiuni de fals comise in legatura cu autoritatea unui stat strain
Dispozitiile cuprinse in prezentul capitol se aplica si atunci cand fapta priveste acte emise de autoritatea competenta a unui stat strain, sau declaratii ori o identitate asumate in fata acesteia.
Astfel, infractiunea de fals intelectual a fost completata cu o noua dispozitie, incidenta atunci cand fapta nu a fost savarsita de un functionar .
In acest caz, bineinteles, nu mai este vorba de un inscris oficial, ci de un inscris sub semnatura privata. Incriminarea se impunea, datorita faptului ca, pe baza textelor existente in legea in vigoare, era dificila incadrarea juridica a unor fapte, devenite din ce in ce mai frecvente, comise in sfera raporturilor comerciale (spre exemplu, facturi care consemneaza date neconforme realitatii).
A se vedea in acelasi sens, art. 441-1 C. pen. francez, art. 256 alin.(1) lit.b) C. pen. portughez, art. 392 C. pen. spaniol, art. 251 C. pen. elvetian, § 267 alin. 3 pct. 4 C. pen. german.
O alta incriminare nou introdusa este falsificarea unei inregistrari tehnice. In conditiile in care in viata sociala contemporana tot mai multe documente atestand o anumita imprejurare si care pot produce efecte juridice sunt eliberate automat, fara interventia nemijlocita a unui functionar, se impune o protectie penala a veridicitatii acestor atestari, in conditiile in care falsificarea lor nu putea fi incadrata pe baza textelor vechi.
Astfel, fie prin interventii frauduloase asupra aparatelor de masura sau inregistrare, fie prin folosirea lor frauduloasa, se pot obtine atestari neconforme cu realitatea privind viteza cu care circula un vehicul, concentratia de alcool in aerul expirat, concentratia diferitelor componente in gazele de esapament, greutatea unui bagaj inregistrat automat intr-un aeroport etc.
De aceea, textul noului cod, similar cu incriminari regasite si in alte legislatii (§ 268 C. pen. german, art. 258 C. pen. portughez), propune incriminarea atat a falsificarii unei asemenea inregistrari, cat si a folosirii atestarii astfel obtinute, aceasta din urma varianta fiind o norma speciala in raport cu uzul de fals .
O alta modificare priveste falsul privind identitatea . Prin noua reglementare s-a transat disputa privind necesitatea utilizarii unor documente de identitate pentru comiterea acestei infractiuni, pornindu-se de la premisa ca functionarul in fata caruia autorul se prevaleaza de o identitate falsa nu trebuie sa dea crezare simplelor afirmatii ale acestuia, el dispunand de mijloacele necesare identificarii persoanei. De asemenea, s-a introdus o diferentiere sub aspectul regimului sanctionator intre ipoteza recurgerii la o identitate fictiva si cea a utilizarii frauduloase a identitatii apartinand altei persoane, in acest din urma caz existand riscul angajarii unor consecinte juridice in sarcina persoanei respective. A se vedea in dreptul comparat, art. 261 C. pen. portughez, art. 401 C. pen. spaniol, § 273 alin.(1) pct. 2 C. pen. german, cap. 15 § 11 C. pen. suedez.
a
Infractiunile de serviciu in Noul Cod penal
Art. 295 Delapidarea
(1) Insusirea, folosirea sau traficarea de catre un functionar, in interesul sau ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaza, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.
(2) Tentativa se pedepseste.
(1) Insusirea, folosirea sau traficarea de catre un functionar, in interesul sau ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaza, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.
(2) Tentativa se pedepseste.
Art. 296 Purtarea abuziva
(1) Intrebuintarea de expresii jignitoare fata de o persoana, de catre cel aflat in exercitarea atributiilor de serviciu, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 6 luni sau cu amenda.
(2) Amenintarea ori lovirea sau alte violente savarsite in conditiile alin.(1), se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune ale carei limite speciale se majoreaza cu o treime.
(3) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
Art. 297 Abuzul in serviciu
(1) Fapta persoanei care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si fapta persoanei care, in exercitarea atributiilor de serviciu, ingradeste exercitarea unui drept al unei persoane, ori creeaza pentru aceasta o situatie de inferioritate pe temei de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, orientare sexuala, apartenenta politica, avere, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA.
(3) Faptele prevazute in alin.(1) si (2) savarsite de un functionar se pedepsesc cu inchisoare de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.
(4) Actiunea penala pentru faptele prevazute in alin.(1) si (2) se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
Art. 298 Neglijenta in serviciu
(1) Incalcarea din culpa, de catre un functionar, a unei indatoriri de serviciu, prin neindeplinirea acesteia sau prin indeplinirea ei defectuoasa, daca prin aceasta se cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 6 luni sau cu amenda.
(2) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
Art. 299 Folosirea abuziva a functiei in scop sexual
(1) Fapta functionarului care, in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu, sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri, pretinde ori obtine favoruri de natura sexuala de la o persoana interesata direct sau indirect de efectele acelui act de serviciu, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica sau de a exercita profesia ori activitatea in executarea careia a savarsit fapta .
(2) Pretinderea sau obtinerea de favoruri de natura sexuala, de catre un functionar care se prevaleaza sau profita de o situatie de autoritate ori de superioritate asupra victimei, ce decurge din functia detinuta, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica sau de a exercita profesia sau activitatea in executarea careia a savarsit fapta .
Art. 300 Uzurparea functiei
Fapta functionarului care in timpul serviciului indeplineste un act ce nu intra in atributiile sale, daca prin aceasta s-a produs una dintre urmarile prevazute in art.297, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
Art. 301 Conflictul de interese
(1) Fapta functionarului care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obtinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori pentru un afin pana la gradul II inclusiv, sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani, sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de foloase de orice natura, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.
(2) Dispozitiile alin.(1) nu se aplica in cazul emiterii, aprobarii sau adoptarii actelor normative.
Art. 302 Folosirea de informatii privilegiate
Fapta functionarului de a folosi, direct sau indirect informatii ce nu sunt destinate publicitatii, de care a luat cunostinta in exercitarea atributiilor de serviciu, ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la astfel de informatii, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul a unor foloase necuvenite, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.
Art. 303 Divulgarea informatiilor secrete de stat
(1) Divulgarea, fara drept, a unor informatii secrete de stat, de catre cel care le cunoaste datorita atributiilor de serviciu, daca prin aceasta sunt afectate interesele unei persoane juridice dintre cele prevazute in art.175 alin. (1), se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
(2) Detinerea, fara drept, in afara indatoririlor de serviciu, a unui document ce contine informatii secrete de stat, daca poate afecta activitatea uneia dintre persoanele juridice prevazute in art. 175 alin. (1), se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni 2 ani sau cu amenda.
Art. 304 Divulgarea informatiilor secrete de serviciu sau nepublice
(1) Divulgarea, fara drept, a unor informatii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicitatii, de catre cel care le cunoaste datorita atributiilor de serviciu, daca prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza divulgarea, fara drept, de date sau informatii prin care este identificat sau poate fi identificat un investigator sub acoperire, un martor protejat sau o persoana inclusa in Programul de protectie a martorilor.
(3) Daca urmare faptei prevazute in alin. (2) s-a savarsit o infractiune impotriva investigatorului sub acoperire, a martorului protejat sau a persoanei incluse in Programul de protectie a martorilor, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 5 ani, iar daca s-a comis cu intentie o infractiune contra vietii, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 12 ani.
Art. 305 Neglijenta in pastrarea informatiilor
(1) Neglijenta care are drept urmare distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce contine informatii secrete de stat, precum si neglijenta care a prilejuit altei persoane aflarea unei asemenea informatii, se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(2) Daca faptele prevazute in art. 303 alin. (1) si art. 304 au fost savarsite din culpa, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.
Art. 306 Obtinerea ilegala de fonduri
(1) Folosirea ori prezentarea de documente sau date false, inexacte ori incomplete, pentru primirea aprobarilor sau garantiilor necesare acordarii finantarilor rambursabile prin contractarea datoriei publice, daca are ca rezultat obtinerea pe nedrept a acestor fonduri, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Tentativa se pedepseste.
Art. 307 Deturnarea de fonduri
(1) Schimbarea destinatiei fondurilor banesti ori a resurselor materiale alocate unei autoritati publice sau institutii publice, fara respectarea prevederilor legale, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si schimbarea, fara respectarea prevederilor legale, a destinatiei fondurilor provenite din finantarile rambursabile, contractate direct sau garantate de stat ori de unitatile administrativ-teritoriale.
(3) Tentativa se pedepseste.
Art. 308 Persoane care exercita un serviciu de interes public
Dispozitiile art. 295, art. 303, art. 305 – 307, nu se aplica in cazul persoanelor prevazute de art. 175 alin. (2).
In aceasta subdiviziune a noului cod s-au pastrat toate infractiunile de serviciu prevazute in Codul penal vechi al caror continut insa a fost modificat sau completat, dar au fost aduse in cuprinsul acestui capitol si alte infractiuni prevazute in unele legi speciale sau in alte subdiviziuni ale Codului penal vechi.
Nu in ultimul rand, au fost propuse mai multe incriminari noi, menite sa ofere solutii unor probleme evidentiate de practica ultimilor ani.
In primul rand, trebuie subliniat ca infractiunile de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, contra intereselor publice si prin ingradirea unor drepturi au fost unificate intr-un singur text (art. 297), reglementare ce simplifica modul de aplicare a dispozitiilor legale in materie.
Neglijenta in pastrarea informatiilor si-a pastrat continutul din Codul penal vechi cu unele modificari determinate de necesitatea corelarii acestui text cu legea speciala privind clasificarea informatiilor, dar si cu alte texte care au fost introduse in grupul infractiunilor de serviciu .
O alta categorie de infractiuni de serviciu incluse in Capitolul II al Titlului V al partii speciale a noului Codul penal o constituie delapidarea, folosirea abuziva a functiei in scop sexual, uzurparea functiei, divulgarea informatiilor secrete de stat, divulgarea informatiilor secrete de serviciu sau nepublice, obtinerea ilegala de fonduri si deturnarea de fonduri .
Delapidarea, in Codul penal vechi face parte din infractiunile contra patrimoniului, in proiect aceasta fapta a fost adusa acolo unde ii era locul, in grupul infractiunilor de serviciu pentru ca prin comiterea ei, se vatama, mai intai relatia sociala de serviciu si in secundar se afecteaza patrimoniul unei persoane juridice. Pedeapsa inchisorii prevazuta in proiect pentru delapidare este mai redusa decat cea existenta in norma de incriminare din Codul penal vechi, iar in plus se prevede aplicarea obligatorie a interzicerii exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica, cu titlu de pedeapsa complementara. Solutia includerii infractiunii de delapidare in aceasta categorie este traditionala in dreptul nostru, ea fiind consacrata si de Codul penal din 1936 (art. 236).
Aceeasi este situatia si in alte legislatii, cum este cazul art. 432 C. pen. spaniol, art. 314 C. pen. italian, 432-15 C. pen. francez.
Folosirea abuziva a functiei in scop sexual este o incriminare noua, creata pornind de la infractiunea de hartuire sexuala din reglementarea actuala, cuprinzand atat asa-numita hartuire verticala, prin abuz de autoritate, cat si ipoteze noi de incriminare. Incriminarea se justifica prin aceea ca faptele de acest gen sunt de natura sa afecteze indeplinirea corecta de catre functionarul a atributiilor sale de serviciu .
Aceasta fapta se deosebeste de hartuirea sexuala din categoria infractiunilor contra libertatii sexuale prin obiectul juridic special si elementul material, desi la ambele fapte subiectul activ nemijlocit poate fi si un functionar . In redactarea textului au fost avute in vedere si dispozitiile art. 443 C. pen. spaniol.
Uzurparea functiei este o incriminare noua si se apropie, prin continut, de uzurparea de calitati oficiale, dar prezinta, in raport cu aceasta, deosebiri esentiale care justifica incriminarea. Daca uzurparea de calitati oficiale aduce atingeri autoritatii de stat, uzurparea functiei, afecteaza relatiile de serviciu, pentru ca autorul este un functionar care indeplineste un act ce excede atributiunilor de serviciu sau continua sa exercite functia publica dar alta decat cea care implica exercitiul autoritatii de stat . Pentru incriminari partial similare, a se vedea art. 432-3 C. pen. francez, art. 347 alin.(2) C. pen. italian, art. 358 lit.c) C. pen portughez.
Divulgarea informatiilor secrete de stat, desi are unele elemente comune cu divulgarea secretului care pericliteaza securitatea nationala (obiectul material, subiectul activ nemijlocit) se deosebeste de aceasta din urma pentru ca prin comiterea actiunii incriminate se afecteaza interesele sau activitatea unei persoane juridice de drept public, ceea ce justifica incriminarea in grupul infractiunilor de serviciu .
Divulgarea informatiilor secrete de serviciu sau nepublice constituie o incriminare noua numai sub aspectul caracterului autonom al reglementarii intrucat in privinta continutului aceasta reuneste in linii mari actualele reglementari prevazute in art. 298 (divulgarea secretului economic) si art. 20 din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor.
Deturnarea de fonduri, in Codul penal vechi, face parte din grupul de infractiuni la regimul stabilit pentru anumite activitati economice.
In noul Cod Penal aceasta fapta a fost transferata in Capitolul II al Titlului V intrucat are toate caracteristicile unei infractiuni de serviciu: autorul este un functionar, iar prin comiterea acesteia sunt aduse atingeri activitatii autoritatilor publice sau institutiilor publice, prin tulburarea activitatii normale a acestora.
Infractiunile de coruptie in Noul Cod Penal
Art. 288 Luarea de mita
(1) Fapta functionarului care, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori accepta promisiunea unor astfel de foloase, in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intarzierea indeplinirii unui act privitor la indatoririle sale de serviciu, sau in legatura cu indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica sau de a exercita profesia sau activitatea in executarea careia a savarsit fapta .
(2) Fapta prevazuta in alin. (1) savarsita de una dintre persoanele aratate in art. 175 alin. (2) constituie infractiune numai cand este comisa in legatura cu neindeplinirea, intarzierea indeplinirii unui act privitor la indatoririle sale legale sau in legatura cu efectuarea unui act contrar acestor indatoriri.
(3) Daca fapta prevazuta in alin. (1) a fost savarsita de o alta persoana decat cele aratate in art. 175, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscarii, potrivit art.112.
Art. 289 Darea de mita
(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, in conditiile aratate in art. 288, se pedepsesc cu inchisoare de la unu la 5 ani.
(2) Daca fapta a fost savarsita in legatura cu o alta persoana decat cele aratate in art. 175, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.
(3) Fapta prevazuta in alin. (1) si (2) nu constituie infractiune atunci cand mituitorul a fost constrans prin orice mijloace de catre cel care a luat mita.
(4) Mituitorul nu se pedepseste daca denunta fapta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat cu privire la acesta.
(5) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, in cazurile prevazute in alin. (3) si (4).
(6) Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse confiscarii, iar cand acestea nu se mai gasesc se dispune confiscarea prin echivalent .
Art. 290 Traficul de influenta
(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, savarsita de catre o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar si care promite ca il va determina pe acesta sa indeplineasca, sa nu indeplineasca ori sa intarzie indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Daca fapta a fost savarsita in legatura cu o alta persoana decat cele aratate in art. 175, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscarii, potrivit art.112.
Art. 291 Cumpararea de influenta
(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase, direct sau indirect, unei persoane care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar, pentru a-l determina pe acesta sa indeplineasca, sa nu indeplineasca ori sa intarzie indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
(2) Daca fapta a fost savarsita in legatura cu o alta persoana decat cele aratate in art. 175, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.
(3) Faptuitorul nu se pedepseste daca denunta fapta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat cu privire la aceasta.
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat sau oferit in cazul prevazut in alin. (3).
(5) Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt supuse confiscarii, iar daca acestea nu se mai gasesc se dispune confiscarea prin echivalent .
Art. 292 Abuzul de functie
(1) Fapta functionarului de a-si folosi influenta ori autoritatea in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.
(2) Daca fapta a fost savarsita de o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, sindicat sau patronat, ori in cadrul unei persoane juridice fara scop patrimonial pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscarii, potrivit art.112.
Art. 293 Fapte savarsite de catre membrii instantelor de arbitraj sau in legatura cu acestia
Dispozitiile art. 288 si 289 se aplica in mod corespunzator si persoanelor care, pe baza unui acord de arbitraj, sunt chemate sa pronunte o hotarare cu privire la un litigiu ce le este dat spre solutionare de catre partile la acest acord, indiferent daca procedura arbitrala se desfasoara in baza legii romane ori in baza unei alte legi.
Art. 294 Fapte savarsite de catre functionari straini sau in legatura cu acestia
Prevederile acestui capitol se aplica, dupa caz, si in privinta:
a) functionarilor sau persoanelor care isi desfasoara activitatea pe baza unui contract de munca ori altor persoane care exercita atributii similare in cadrul unei organizatii publice internationale la care Romania este parte;
b) membrilor adunarilor parlamentare ale organizatiilor internationale la care Romania este parte;
c) functionarilor sau persoanelor care isi desfasoara activitatea pe baza unui contract de munca ori altor persoane care exercita atributii similare, in cadrul Comunitatilor Europene;
d) persoanelor care exercita functii juridice in cadrul instantelor internationale a caror competenta este acceptata de Romania, precum si functionarilor de la grefele acestor instante;
e) functionarilor unui stat strain;
f) membrilor adunarilor parlamentare sau administrative ale unui stat strain.
Luarea de mita, in noul cod, este incriminata intr-o varianta tip, care are un continut apropiat de cel din Codul penal vechi.
Intr-un alineat distinct este incriminata luarea de mita cand este savarsita de catre o persoana care exercita o profesie de interes public, dar numai in ipoteza comiterii acestei fapte in scopul de a nu indeplini, a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale legale sau in scopul de a nu face un act contrar acestor indatoriri.
Prin aceasta dispozitie se rezolva mult controversata problema daca notarul public, executorul judecatoresc sau alte persoane care executa o functie de interes public, pentru care este necesara o abilitate speciala a autoritatilor publice, poate fi sau nu autor al luarii de mita.
Pentru realizarea in conditii mai bune a preventiei generale, in cazul normei de incriminare a luarii de mita, s-a prevazut ca pedeapsa complementara interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica sau de a exercita profesia sau activitatea in executarea careia a savarsit fapta .
Infractiunea de cumparare de influenta a fost preluata din Legea nr. 78/2000, modificata si completata prin Legea nr. 161/2003, la care s-a prevazut aplicarea obligatorie a pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi . Din aceeasi lege a fost preluata si infractiunea de abuz de functie, reglementata in art. 292.
In sfarsit, acest capitol cuprinde un text general (art. 294) preluat din Legea nr. 78/2000 modificata si completata, in care se prevede ca dispozitiile cuprinse in capitolul „infractiuni de coruptie” se aplica in mod corespunzator faptelor de coruptie savarsite de catre functionarii straini ori in legatura cu activitatea acestora.
De asemenea, ca urmare a ratificarii de catre Romania a Protocolului aditional la Conventia penala a Consiliului Europei privind coruptia (Legea nr. 260/2004) s-a impus completarea cadrului infractiunilor de coruptie cu o prevedere referitoare la extinderea normelor penale respective in privinta faptelor de dare si luare de mita comise de persoanele implicate in solutionarea litigiilor pe cale de arbitraj intern sau international (art. 2 – 4 din Protocol).
Asistenta si reprezentarea neloiala in Noul Cod Penal
Art. 283 Asistenta si reprezentarea neloiala
(1) Fapta avocatului sau a reprezentantului unei persoane care, in intelegere frauduloasa cu o persoana cu interese contrare in aceeasi cauza, in cadrul unei proceduri judiciare sau notariale, vatama interesele clientului sau ale persoanei reprezentate, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(1) Fapta avocatului sau a reprezentantului unei persoane care, in intelegere frauduloasa cu o persoana cu interese contrare in aceeasi cauza, in cadrul unei proceduri judiciare sau notariale, vatama interesele clientului sau ale persoanei reprezentate, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza intelegerea frauduloasa intre avocat sau reprezentantul unei persoane si un tert interesat de solutia ce se va pronunta in cauza, in scopul vatamarii intereselor clientului sau ale persoanei reprezentate.
(3) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
In asemenea cazuri interesele persoanelor reprezentate sunt adesea grav afectate iar uneori ireparabile (de exemplu avocatul care asista o persoana intr-o cauza civila o induce in eroare comunicandu-i ca nu poate ataca o hotarare cu apel desi legea prevedea acest drept, ori il sfatuieste pe adversarul din proces ce diligente poate depune pentru a avea castig de cauza in fata propriului client).
Textul incriminarii este inspirat de reglementarile similare ale art. 467 din codul penal spaniol, art. 371 din codul penal portughez, art. 380 din codul penal italian si art. § 356 din codul penal german.
Razbunarea pentru ajutorul dat justitiei in Noul Cod Penal
Art. 273 Razbunarea pentru ajutorul dat justitiei
Savarsirea unei infractiuni impotriva unei persoane ori a unui membru de familie al acesteia, pe motiv ca a sesizat organele de urmarire
penala, a dat declaratii ori a prezentat probe intr-o cauza penala, civila sau in orice alta procedura dintre cele prevazute in art.272, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune ale carei limite speciale se majoreaza cu o treime
Obstructionarea justitiei in Noul Cod Penal
Art. 270 Obstructionarea justitiei
(1) Persoana care, fiind avertizata asupra consecintelor faptei sale:
a) impiedica organul de urmarire sau instanta sa efectueze, in conditiile legii, un act procedural;
b) refuza sa puna la dispozitia organului de urmarire penala, instantei sau judecatorului sindic, in tot sau in parte, datele, informatiile, inscrisurile sau bunurile detinute, care i-au fost solicitate in conditiile legii, in vederea solutionarii unei cauze,
se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica in cazul persoanei urmarite sau judecate pentru infractiunea care formeaza obiectul procesului penal.
Prin aceasta infractiune este sanctionata persoana care, in mod nejustificat si dupa ce a fost avertizata asupra consecintelor faptei sale, impiedica efectuarea unui act procedural ori refuza sa puna la dispozitia autoritatilor judiciare datele, informatiile, inscrisurile sau bunurile detinute, care au fost solicitate in conditiile legii, in vederea solutionarii unei cauze .
Prin aceasta reglementare se urmareste in primul rand prevenirea comiterii faptelor incriminate si numai in cazul in care mijloacele nepenale se dovedesc ineficiente sa se aprecieze asupra oportunitatii recurgerii la mijloace de natura penala.
Preocuparea pentru asigurarea autoritatii justitiei si a desfasurarii in cele mai bune conditii a procedurilor judiciare, inclusiv prin mijloace penale, este intalnita si in diferite legislatii penale europene precum art. 366 din codul penal italian, art. 463 din codul penal spaniol, art. 434-15-1 din codul penal francez, art. 192 – 193 din codul penal olandez si in Capitolul 17 – Sectiunea 13 alin.(2) din codul penal suedez, care contin reglementari similare
Spalarea de bani in Noul Cod Penal
Art. 269 Spalarea de bani
(1) Operatiunea juridica de orice fel, efectuata in scopul impiedicarii identificarii originii ilicite, a situarii, a circulatiei, a titularului real al dreptului de proprietate ori a existentei altor drepturi cu privire la un bun, de catre o persoana care, fie a cunoscut, fie a prevazut din imprejurarile concrete, ca acesta provine din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, chiar fara a cunoaste natura acesteia, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
(2) Fapta constituie infractiune si atunci cand aceasta a fost savarsita de autor sau de un participant la fapta prevazuta de legea penala din care provine bunul.
(3) Tentativa se pedepseste.
(1) Operatiunea juridica de orice fel, efectuata in scopul impiedicarii identificarii originii ilicite, a situarii, a circulatiei, a titularului real al dreptului de proprietate ori a existentei altor drepturi cu privire la un bun, de catre o persoana care, fie a cunoscut, fie a prevazut din imprejurarile concrete, ca acesta provine din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, chiar fara a cunoaste natura acesteia, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
(2) Fapta constituie infractiune si atunci cand aceasta a fost savarsita de autor sau de un participant la fapta prevazuta de legea penala din care provine bunul.
(3) Tentativa se pedepseste.
Textul propus a fost inspirat de reglementarile similare ale unor legislatii europene precum art. 648 bis din codul penal italian, § 261 din codul penal german, art. 324-1din codul penal francez, art. 301 din codul penal spaniol si Capitolul 32 – Sectiunea 6 din codul penal finlandez.
In noua reglementare a infractiunii de spalare de bani, se subliniaza cu claritate distinctia dintre infractiunea de spalare de bani si cea de tainuire prin eliminarea din cuprinsul incriminarii a actualei lit.c) a art. 23 din Legea nr. 656/2002 privind prevenirea spalarii banilor, care se suprapune cu continutul infractiunii de tainuire.
De asemenea este lamurita definitiv si o alta disputa privitoare la posibilitatea retinerii infractiunii de spalare de bani in sarcina autorului sau a participantului la comiterea infractiunii principale din care provine bunul, solutia propusa pledand pentru un raspuns afirmativ, aflat in deplina concordanta cu dispozitiile europene in materia spalarii banilor.
In acelasi timp s-a dat eficienta dispozitiilor art. 6 alin.(2) lit.c) din Conventia europeana privind spalarea, descoperirea, sechestrarea si confiscarea produselor infractiunii, potrivit carora cunoasterea provenientei ilicite a bunului se poate deduce si din imprejurarile concrete ale comiterii faptei .
Tainuirea in Noul Cod Penal
Art. 268 Tainuirea
(1) Primirea, dobandirea, transformarea ori inlesnirea valorificarii unui bun, de catre o persoana care, fie a cunoscut, fie a prevazut din imprejurarile concrete, ca acesta provine din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, chiar fara a cunoaste natura acesteia, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda.
(2) Pedeapsa aplicata tainuitorului nu poate fi mai mare decat pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta savarsita de autor.
(3) Tainuirea savarsita de un membru de familie nu se pedepseste.
Tainuirea, prin continutul sau, afecteaza in primul rand desfasurarea actului de justitie prin ingreunarea sau impiedicarea identificarii ori a recuperarii bunurilor tainuite si, in plus, nu toate bunurile care formeaza obiectul tainuirii provin din comiterea unor infractiuni contra patrimoniului ceea ce face dificil de explicat cum poate fi considerata tainuirea infractiune contra patrimoniului in cazul in care aceasta ar privi de exemplu o suma de bani primita de tainuitor in schimbul ascunderii unor acte de identitate false ori a unor mari sume de bani provenite din traficul de droguri sau de persoane .
In acest sens era si reglementarea din codul penal Carol al II-lea unde tainuirea era considerata un delict contra administrarii justitiei.
In privinta continutului, s-a subliniat in mod explicit ca fapta constituie infractiune nu numai in cazul in care tainuitorul a cunoscut provenienta ilicita a bunurilor dar si atunci cand din imprejurarile concrete acesta a putut in mod rezonabil sa prevada ca bunurile provin dintr-o fapta prevazuta de legea penala.
De altfel doctrina este unanima in sustinerea acestei solutii insa practica judiciara a manifestat unele rezerve . In acest sens este si art. 231 din codul penal portughez.
In plus, este suficienta reprezentarea ca bunul provine din comiterea unei fapte interzise de legea penala fara sa fie necesara cunoasterea naturii acesteia (furt, talharie, inselaciune etc.).
Favorizarea faptuitorului in Noul Cod Penal
Art. 267 Favorizarea faptuitorului
(1) Ajutorul dat faptuitorului in scopul impiedicarii sau ingreunarii cercetarilor intr-o cauza penala, tragerii la raspundere penala, executarii unei pedepse sau masuri privative de libertate, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani sau cu amenda.
(2) Pedeapsa aplicata favorizatorului nu poate fi mai mare decat pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta savarsita de autor.
(3) Favorizarea savarsita de un membru de familie nu se pedepseste.
In primul rand, s-a renuntat la folosirea notiunilor de „infractiune” si „infractor” in favoarea celor de „fapta prevazuta de legea penala” si de „faptuitor” intrucat activitatea de infaptuire a justitiei este impiedicata inclusiv prin sprijinirea unei persoane care a comis o fapta interzisa de legea penala dar care ar putea in concret sa nu angajeze raspunderea penala datorita unor cauze care fac imposibila intrunirea trasaturilor esentiale ale infractiunii (de pilda minoritatea sau eroarea de fapt).
Aceasta deoarece verificarea conditiilor de existenta sau inexistenta a responsabilitatii penale a unei persoane se face in cadrul unui proces penal si nu in raport de aprecierea facuta de favorizator.
In acest sens sunt si art. 378 alin.(4) din codul penal italian si art. 453 din codul penal spaniol. In acelasi timp, s-a renuntat la favorizarea reala, ca modalitate de comitere a acestei infractiuni, actiunile respective fiind prevazute in continutul infractiunii de tainuire.
Inducerea in eroare a organelor judiciare in Noul Cod Penal
Art. 266 Inducerea in eroare a organelor judiciare
(1) Sesizarea penala, facuta prin denunt sau plangere, cu privire la existenta unei fapte prevazute de legea penala ori in legatura cu savarsirea unei asemenea fapte de catre o anumita persoana, cunoscand ca aceasta este nereala, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(1) Sesizarea penala, facuta prin denunt sau plangere, cu privire la existenta unei fapte prevazute de legea penala ori in legatura cu savarsirea unei asemenea fapte de catre o anumita persoana, cunoscand ca aceasta este nereala, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Producerea sau ticluirea de probe nereale, in scopul de a dovedi existenta unei fapte prevazute de legea penala ori savarsirea acesteia de catre o anumita persoana, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.
(3) Nu se pedepseste persoana care a savarsit inducerea in eroare a organelor judiciare, daca declara, inainte de retinerea, arestarea sau de punerea in miscare a actiunii penale impotriva celui fata de care s-a facut denuntul sau plangerea ori s-au produs probele, ca denuntul, plangerea sau probele sunt nereale.
(3) Nu se pedepseste persoana care a savarsit inducerea in eroare a organelor judiciare, daca declara, inainte de retinerea, arestarea sau de punerea in miscare a actiunii penale impotriva celui fata de care s-a facut denuntul sau plangerea ori s-au produs probele, ca denuntul, plangerea sau probele sunt nereale.
Ratiunea acestei modificari are in vedere faptul ca denuntarea calomnioasa in forma de baza, desi reglementata ca o infractiune contra infaptuirii justitiei, nu reprezinta altceva decat o forma speciala a infractiunii de calomnie, urmarea evidenta a acestei fapte fiind afectarea reputatiei unei persoane careia i se imputa, in mod nereal, savarsirea unei infractiuni .
In plus in cuprinsul noul cod nu se mai regaseste incriminata infractiunea de calomnie astfel ca denumirea marginala nu mai putea fi mentinuta.
In realitate sesizarile mincinoase, fie ca invoca savarsirea unor fapte inexistente fie imputarea unor fapte reale unei persoane nevinovate, reprezinta mijloace insidioase prin care organele judiciare sunt determinate sa efectueze investigatii ori sa desfasoare anumite proceduri de verificare a veridicitatii acestora ceea ce presupune o risipa de timp, energie, personal si resurse in instrumentarea unor cauze sortite din start esecului (spre exemplu se reclama uciderea unei persoane aflate in viata, sustragerea ori distrugerea unui bun inexistent etc. – fapte care in prezent nu sunt incriminate).
Mai mult, ele pot determina chiar efectuarea unor acte procedurale care presupun restrangerea exercitarii unor drepturi (de pilda o sesizare care reclama in mod neadevarat existenta unui cadavru intr-o locuinta, fara a imputa vreo fapta penala unei anume persoane, poate duce la efectuarea unei perchezitii in acea locuinta – fapta de asemenea neincriminate in prezent).
Pornind de la aceste considerente, infractiunea de inducere in eroare a organelor judiciare reglementeaza atat sesizarea neadevarata cu privire la o fapta prevazuta de legea penala cat si atribuirea pe nedrept a comiterii unei fapte reale unei persoane nevinovate.
O alta modificare adusa se refera la inlocuirea vechii cauze de reducere a pedepsei prevazuta in art. 266 alin.(3) cu o cauza de nepedepsire, in scopul de a incuraja persoanele care comit aceasta infractiune sa comunice organelor judiciare daca denuntul, plangerea sau probele produse sunt neadevarate pentru a nu mai continua investigatiile si a nu se produce vreo vatamare drepturilor ori intereselor unor persoane inocente, cauza de impunitate putand interveni numai pana la retinerea, arestarea sau punerea in miscare a actiunii penale impotriva celui fata de care s-a facut denuntul sau plangerea ori s-au produs probele .
Nedenuntarea in Noul Cod Penal
Art. 264 Nedenuntarea
(1) Fapta persoanei care, luand cunostinta de comiterea unei fapte prevazute de legea penala contra vietii sau care a avut ca urmare moartea unei persoane, nu instiinteaza de indata autoritatile, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.
(2) Nedenuntarea savarsita de un membru de familie, nu se pedepseste.
(3) Nu se pedepseste persoana care, inainte de punerea in miscare a actiunii penale impotriva unei persoane pentru savarsirea faptei nedenuntate, incunostinteaza autoritatile competente despre aceasta sau care, chiar dupa punerea in miscare a actiunii penale, a inlesnit tragerea la raspundere penala a autorului si a participantilor.
Dupa cum se cunoaste, la aparitia codului penal in vechi prin infractiunea de nedenuntare se urmarea determinarea oricarei persoane sa sesizeze autoritatile cu privire la savarsirea unor infractiuni considerate de mare gravitate pentru societatea din acea vreme, precum unele infractiuni contra avutului obstesc cum ar fi delapidarea, furtul, talharia, pirateria, inselaciunea sau distrugerea [art. 223 – art. 226, art. 229, si art. 231 alin.(2)-(4)], care puteau atrage chiar pedeapsa cu moartea in cazul in care produceau consecinte deosebit de grave.
Ulterior anului 1989, desi ratiunile ce justificau sanctionarea penala in cazul nedenuntarii unor infractiuni savarsite contra patrimoniului au disparut, legiuitorul, care prin Legea nr. 140/1996 a abrogat integral infractiunile contra avutului obstesc, a inteles sa sanctioneze in continuare prin mijloace penale nedenuntarea unor infractiuni contra patrimoniului public sau privat, precum talharia, pirateria, delapidarea, distrugerea sau distrugerea calificata.
Sanctionarea penala a oricarei persoane pentru nedenuntarea unor infractiuni savarsite contra patrimoniului nu mai este necesara in prezent, mai cu seama in conditiile in care infractiunea a fost deja comisa, asa cum prevede textul vechi.
In majoritatea legislatiilor penale de referinta ale statelor europene este incriminata nedenuntarea unei infractiuni dar numai cand cel care, avand cunostinta despre pregatirea comiterii acesteia, nu sesizeaza autoritatile pentru a putea impiedica savarsirea infractiunii.
Totodata obligatia de denuntare nu subzista decat in cazul unor infractiuni de o gravitate deosebita pentru ca numai in aceste conditii poate fi justificata aplicarea unei sanctiuni penale.
De aceea, a fost prevazuta doar dispozitia privitoare la sanctionarea persoanei care, luand cunostinta de savarsirea unei fapte prevazute de legea penala contra vietii sau care a avut ca urmare moartea unei persoane, dupa savarsirea acesteia, nu instiinteaza de indata autoritatile .
Se observa ca in noua reglementare exista obligatia de denuntare pentru toate faptele prevazute de legea penala contra vietii sau care au avut ca urmare moartea unei persoane si nu doar pentru faptele intentionate contra vietii, asa cum prevede textul in vigoare.
Textul din Noul cod penal aduce si unele modificari de natura terminologica prin instituirea unei obligatii de denuntare a unei „fapte prevazute de legea penala” si nu a unei „infractiuni”, ratiunea fiind aceea ca pentru existenta infractiunii de nedenuntare intereseaza doar tinerea sub tacere fata de autoritati a pregatirii sau comiterii unei fapte periculoase interzise de legea penala impotriva unei persoane, fiind fara relevanta ca fapta respectiva nu a fost inca pusa in executare, ca actele de executare deja comise se afla in faza actelor premergatoare ori a unei tentative nepedepsite de lege sau ca nu s-ar putea angaja raspunderea penala ca urmare a existentei unor cauze de neimputabilitate (de exemplu minoritatea sau iresponsabilitatea).
Pentru aceste ratiuni a fost de asemenea modificata denumirea marginala a infractiunii din „Nedenuntarea unor infractiuni” in cea de „Nedenuntare”.
In acelasi timp textul instituie obligatia de denuntare atat atunci cand faptele mentionate imbraca forma autonoma a unor fapte prevazute de legea penala (de exemplu omor sau omor calificat), dar si cand acestea intra ca element constitutiv in continutul unei infractiuni complexe (de pilda atentatul care pune in pericol securitatea nationala in continutul careia intra o fapta de omor).
In privinta formei de vinovatie norma de incriminare prevede expres ca nedenuntarea constituie infractiune si atunci cand este comisa din culpa, mentiunea fiind necesara ca urmare a modificarii regulii generale de determinare a formei de vinovatie in raport de natura actului de conduita (actiune sau inactiune) din art. 17 alin.(6), potrivit careia fapta comisa din culpa constituie infractiune numai cand legea prevede aceasta.
In acelasi timp se da efect formei de vinovatie in procesul de individualizare legala a pedepsei prin stabilirea unor limite de pedeapsa mai reduse in cazul faptei din culpa in raport cu cele prevazute in cazul faptei intentionate, inlaturandu-se astfel si criticile aduse actualei reglementari care prevedea limite de pedeapsa identice atat pentru fapta intentionata cat si pentru cea din culpa.
Cat priveste cauza de nepedepsire incidenta in cazul comiterii infractiunii de sot sau de o ruda apropiata din reglementarea veche aceasta a fost mentinuta insa si aici au fost operate unele modificari. Astfel, nedenuntarea nu va fi pedepsita daca a fost comisa de un membru de familie (intelesul dat acestei expresii fiind cel aratat in art. 176), deoarece proiectul nu mai opereaza cu expresia „rude apropiate” iar persoanele care intrau in aceasta categorie sunt acum incluse in categoria membrilor de familie.
Pe de alta parte extinderea cauzei de nepedepsire de la sot sau rudele apropiate la cea a membrilor de familie se explica prin insasi ratiunea care a determinat introducerea in legea penala a acestei categorii de persoane, respectiv recunoasterea de catre legiuitor a existentei unor legaturi speciale, (afective, de incredere, de sustinere etc.), intre anumite categorii de persoane care convietuiesc (concubini, parinte sau fiu vitreg etc.), legaturi la fel de importante cu cele determinate de rudenie sau casatorie.
Din aceasta perspectiva, intrucat argumentele care justifica nepedepsirea sotului sunt la fel de valabile si in cazul concubinului cu care convietuieste faptuitorul, extinderea efectelor cauzei de nepedepsire este una logica. In acelasi sens este si art. 434-1 alin.(2) din codul penal francez.
Infractiunile contra autoritatii in Noul Cod Penal
Art. 255 Ultrajul
(1) Amenintarea, lovirea sau alte violente, vatamarea corporala, lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte ori omorul savarsite impotriva unui functionar care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune ale carei limite speciale se majoreaza cu o treime.
(2) Savarsirea unei infractiuni, impotriva unui functionar care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat ori impotriva a bunurilor acestuia, in scop de intimidare sau de razbunare, in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune ale carei limite speciale se majoreaza cu o treime.
(3) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza faptele comise in conditiile alin.(2) daca privesc un membru de familie al functionarului.
Art. 256 Uzurparea de calitati oficiale
(1) Folosirea fara drept a unei calitati oficiale care implica exercitiul autoritatii de stat, insotita sau urmata de indeplinirea vreunui act legat de acea calitate, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta functionarului care continua sa exercite o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, dupa ce a pierdut acest drept conform legii.
(3) Daca faptele prevazute in alin.(1) sau (2) au fost savarsite de o persoana care poarta, fara drept, uniforme sau semne distinctive ale unei autoritati publice, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 5 ani.
Art. 257 Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri
(1) Sustragerea ori distrugerea unui inscris care se afla in pastrarea ori in detinerea unei autoritati publice sau a persoanei prevazute in art.175 alin. (2) se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.
(2) Daca fapta este savarsita de un functionar in exercitarea atributiilor de serviciu, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime.
(3) Tentativa se pedepseste.
Art. 258 Ruperea de sigilii
(1) Inlaturarea ori distrugerea unui sigiliu legal aplicat se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(2) Daca fapta a fost savarsita de custode, pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 2 ani sau amenda.
Art. 259 Sustragerea de sub sechestru
(1) Sustragerea unui bun care este legal sechestrat se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(2) Daca fapta a fost savarsita de custode, pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 2 ani sau amenda.
Renuntarea la infractiunea de ofensa adusa unor insemne reprezinta concluzia la care s-a ajuns in urma analizarii necesitatii acestei incriminari dar si a proportionalitatii dintre natura si severitatea mijloacelor de constrangere pe de o parte, si importanta valorii sociale ocrotite prin aceste mijloace pe de alta parte.
In ceea ce priveste necesitatea incriminarii unei asemenea fapte nu exista argumente care sa sustina in mod rezonabil mentinerea acesteia in sfera de protectie penala in conditiile in care practica judiciara este aproape inexistenta in aceasta materie. Sub aspectul proportionalitatii, in contextul reducerii semnificative a limitelor de pedeapsa pentru infractiunile prevazute in proiect, mentinerea sanctiunilor actuale (inchisoare de la 6 luni la 3 ani respectiv inchisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amenda) aparea ca excesiva insa chiar in cazul reducerii proportionale a acestora, consecintele ce decurg din pronuntarea unei condamnari apar ca fiind disproportionate in raport de gravitatea unei asemenea fapte .
In privinta infractiunii de ultraj au fost aduse unele modificari in ceea ce priveste sfera persoanelor protejate prin aceasta incriminare. Astfel, varianta agravata a actualei reglementari privitoare la magistrati nu se mai regaseste in continutul infractiunii de ultraj din cadrul infractiunilor contra autoritatii, ci formeaza obiectul unei incriminari distincte in cadrul infractiunilor contra infaptuirii justitiei (ultrajul judiciar art. 278), optiunea acestei sistematizari fiind sustinuta de necesitatea gruparii infractiunilor indreptate impotriva justitiei in cadrul aceluiasi titlu din codul penal . In acelasi timp, actuala infractiune denumita „cazuri speciale de pedepsire”, prin care sunt sanctionate faptele de violenta psihica sau fizica indreptate impotriva sotului, copiilor sau parintilor anumitor categorii de functionari (politist, jandarm, etc.), in scop de intimidare sau razbunare, a fost introdusa in continutul infractiunii de ultraj intrucat aceasta nu reprezinta in fapt altceva decat o forma speciala de amenintare indreptata impotriva functionarului pentru fapte indeplinite in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea.
In plus noua reglementare sanctioneaza violentele sau amenintarile indreptate nu numai impotriva sotului, parintilor sau copiilor unui politist, jandarm sau militar, ci a celor indreptate impotriva unui membru de familie al oricarui functionar care detine o functie ce implica exercitiul autoritatii stat, cand aceste fapte sunt comise in scop de intimidare sau razbunare.
Cat priveste infractiunea de uzurpare de calitati oficiale, aceasta a fost mentinuta in forma veche insa a fost redusa sfera calitatilor oficiale a caror uzurpare este sanctionata penal prin excluderea acelor functii care, desi au caracter oficial, nu implica exercitarea autoritatii de stat, intrucat urmarile unor asemenea fapte nu justifica mentinerea lor in sfera ilicitului penal (de exemplu calitatea de purtator de cuvant al Ministerului Justitiei este, fara indoiala, o calitate oficiala in sensul legii penale, dar folosirea fara drept a unei asemenea calitati urmata de transmiterea unui comunicat de presa in acest fel, nu justifica, din perspectiva gravitatii, recurgerea la mijloace de coercitie de natura penala).
Distrugerea si tulburarea de posesie in Noul Cod Penal
Art. 251 Distrugerea
(1) Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun apartinand altuia ori impiedicarea luarii masurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun, precum si inlaturarea masurilor luate, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(2) Distrugerea unui inscris sub semnatura privata, care apartine in tot sau in parte altei persoane si serveste la dovedirea unui drept de natura patrimoniala, daca prin aceasta s-a produs o paguba, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(3) Daca fapta prevazuta in alin. (1) priveste bunuri care fac parte din patrimoniul cultural, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 5 ani.
(4) Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun savarsita prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc, si daca este de natura sa puna in pericol alte persoane sau bunuri, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
(5) Dispozitiile prevazute in alin. (3) si (4) se aplica chiar daca bunul apartine faptuitorului.
(6) Pentru faptele prevazute in alin. (1) si (2) actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
(7) Tentativa faptelor prevazute in alin. (3) si (4) se pedepseste .
Art. 252 Distrugerea calificata
(1) Daca faptele prevazute in art. 251 au avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este inchisoarea de la 7 la 15 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
(2) Dezastrul consta in distrugerea sau degradarea unor bunuri imobile, ori a unor lucrari, echipamente, instalatii sau componente ale acestora si care a avut ca urmare moartea sau vatamarea corporala a doua sau mai multor persoane .
Art. 253 Distrugerea din culpa
(1) Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare, din culpa, a unui bun, chiar daca acesta apartine faptuitorului, in cazul in care fapta este savarsita prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc si daca este de natura sa puna in pericol alte persoane sau bunuri, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(2) Daca faptele au avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 12 ani.
Art. 254 Tulburarea de posesie
(1) Ocuparea, in intregime sau in parte, fara drept, prin violenta sau amenintare, ori prin desfiintarea sau stramutarea semnelor de hotar, a unui imobil aflat in posesia altuia, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda.
(2) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
Infractiunea de distrugere, in noul cod, are in principiu, acelasi continut ca si Codul penal vechi, cu precizarea ca se introduce o noua varianta agravata in art. 251 alin.(2) prin care se incrimineaza “distrugerea unui inscris sub semnatura privata, care apartine altei persoane si serveste la dovedirea unui drept de natura patrimoniala, daca prin aceasta s-a produs o paguba”.
Incriminarea noii variante agravate a faptei de distrugere isi gaseste justificarea in realitatea sociala, in conditiile in care un asemenea inscris poate fi unicul mijloc de proba pentru dovedirea unui drept de natura patrimoniala de o valoare considerabila (spre exemplu, un testament olograf).
Obiectul material al acestei fapte de distrugere il constituie un inscris sub semnatura privata, nu si un act autentic, intrucat daca distrugerea priveste un act autentic aflat in pastrarea unei autoritati publice, fapta va constitui infractiune potrivit art. 257 (sustragerea sau distrugerea de inscrisuri oficiale) si va fi pedepsita mai aspru. Daca este distrus un inscris autentic aflat in posesia altei persoane, nu se justifica includerea faptei in cadrul agravantei, deoarece cel interesat poate obtine oricand o copie de la autoritatea care a emis actul .
Celelalte variante agravate ale infractiunii de distrugere prevazute in Codul penal vechi, au fost mentinute de noul cod, cu anumite reformulari, necesare pentru a le pune de acord cu solicitarile doctrinei si ale practicii judiciare.
Pentru infractiunea de distrugere, varianta tip si prima varianta agravata (care constituie o incriminare noua) punerea in miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
In noul cod nu a mai fost retinuta distrugerea din culpa in varianta descrisa in art. 217 alin.(4) din Codul penal vechi, deoarece o asemenea fapta constituie, in primul rand, o infractiune de serviciu pentru ca se savarseste prin incalcarea unei atributii de serviciu (parasirea postului sau a oricarei alte fapte de catre personalului de conducere al unui mijloc de transport in comun ori de catre personalul care asigura direct securitatea unor asemenea transporturi), iar in al doilea rand, este greu de acceptat ca o asemenea fapta sa fie savarsita din culpa. De altfel practica nu a inregistrat cazuri de aplicare a textului respectiv.
Tulburarea de posesie este incriminata in noul cod intr-o formulare simplificata, in acord cu traditiile legislatiei noastre penale dar si cu alte reglementari in materie.
Astfel, in primul rand, s-a renuntat la incriminarea tulburarii de posesie atunci cand aceasta nu s-a comis nici prin violente sau amenintari si nici prin stramutarea sau desfiintare semnelor de hotar. Pentru acest gen de fapte, remediul oferit de legislatia civila – actiunea posesorie – este suficient, nefiind justificata, potrivit principiului minimei interventii, o sanctionare penala a acestor fapte .
Trebuie subliniat ca aceasta a fost solutia legala si in Codul penal din 1936 (art. 556 – 558) dar si in Codul penal in vigoare, anterior modificarii sale prin Legea nr. 140/1996 si se regaseste in prezent si in alte legislatii (a se vedea art. 215 C. pen. portughez).
Diferitele variante agravate ale infractiunii de tulburare de posesie prevazute in Codul penal vechi nu s-au mai justificat, iar pedepsele prevazute in cazul savarsirii acestora sunt mult mai grave decat la furt sau distrugere, astfel incat s-a impus o reevaluare a acestora.
Fraudele patrimoniale savarsite prin sisteme informatice si mijloace de plata electronice in Noul Cod Penal
Art. 247 Frauda informatica
Introducerea, modificarea sau stergerea de date informatice, restrictionarea accesului la aceste date ori impiedicarea in orice mod a functionarii unui sistem informatic, in scopul de a obtine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, daca s-a cauzat o paguba unei persoane se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
Introducerea, modificarea sau stergerea de date informatice, restrictionarea accesului la aceste date ori impiedicarea in orice mod a functionarii unui sistem informatic, in scopul de a obtine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, daca s-a cauzat o paguba unei persoane se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
Art. 248 Efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulos
(1) Efectuarea unei operatiuni de retragere de numerar, incarcare sau descarcare a unui instrument de moneda electronica ori de transfer de fonduri, prin utilizarea, fara consimtamantul titularului, a unui instrument de plata electronica, sau a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza efectuarea uneia dintre operatiunile prevazute la alin. (1), prin utilizarea neautorizata a oricaror date de identificare sau prin utilizarea de date de identificare fictive.
(3) Transmiterea neautorizata catre alta persoana a oricaror date de identificare, in vederea efectuarii uneia dintre operatiunile prevazute la alin. (1) se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.
(1) Efectuarea unei operatiuni de retragere de numerar, incarcare sau descarcare a unui instrument de moneda electronica ori de transfer de fonduri, prin utilizarea, fara consimtamantul titularului, a unui instrument de plata electronica, sau a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza efectuarea uneia dintre operatiunile prevazute la alin. (1), prin utilizarea neautorizata a oricaror date de identificare sau prin utilizarea de date de identificare fictive.
(3) Transmiterea neautorizata catre alta persoana a oricaror date de identificare, in vederea efectuarii uneia dintre operatiunile prevazute la alin. (1) se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.
Art. 249 Acceptarea operatiunilor financiare efectuate in mod fraudulos
(1) Acceptarea unei operatiuni de retragere de numerar, incarcare sau descarcare a unui instrument de moneda electronica ori de transfer de fonduri, cunoscand ca este efectuata prin folosirea unui instrument de plata electronica falsificat sau utilizat fara consimtamantul titularului sau, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza acceptarea uneia dintre operatiunile prevazute in alin. (1), cunoscand ca este efectuata prin utilizarea neautorizata a oricaror date de identificare sau prin utilizarea de date de identificare fictive.
Art. 250 Sanctionarea tentativei
Tentativa la infractiunile prevazute in prezentul capitol se pedepseste.
Textele reiau fara modificari de esenta prevederile in materie cuprinse in Legea nr. 161/2003 si Legea nr. 365/2002. Pedepsele prevazute pentru aceste infractiuni au fost corelate cu celelalte sanctiuni prevazute in materia infractiunilor contra patrimoniului, tinandu-se insa seama si de periculozitatea sporita a acestor modalitati de comitere.