In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Noua lege a terenurilor straini in forma oficiala

Noua forma a legii va stabili ca vanzarea terenului la un pret mai mic ori in conditii mai avantajoase decat cele aratate in oferta de vanzare anuleaza vanzarea. Ministrul a explicat ca va introduce aceasta clarificare dupa ce presedintele a afirmat ca, potrivit dreptului de preemptiune, terenul poate fi vadut la un pret mult mai mic dupa ce este epuizat.

In plus, titlul legii va fi modificat pentru o mai mare claritate, urmand sa se refere la terenurile aflate in extravilanul localitatilor, si se va aplica atat persoanelor fizice, cat si persoanelor juridice, iar Agentia Domeniilor Statului (ADS) nu va mai fi transformata intr-o nou instiutie, ci isi va pastra denumirea si va trece in subordinea prim-ministrului si va avea rol de „preemptor si de cumparator” pe piata funciara, estimandu-se ca, in prima faza, nu va avea un rol de vanzator.

Totusi, in Ministerul Agriculturii va fi infiintata o directie speciala de reglementare a pietei funciare, care va asigura relatia doar cu primaria, nu cu vanzatorul, pentru a reduce birocratia, si va aviza vanzarile de terenuri care depasesc 30 de hectare. De asemenea, vanzarea suprafetelor de pana la 30 de hectare va fi avizata de structurile teritoriale ale ministerului.


NU CUMPARARE TERENURI STRAINI

Conform tratatului de aderare la UE, Romania este obligata sa-si deschida portile pentru strainii care DORESC SA CUMPERE   terenurile noastre DE LA 01.01.2014

Pe primul loc în topul cumpără­to­rilor de teren din România se situează cetăţenii italieni (aspect valabil şi în Timiş), cu 24,29% din total, urmaţi de germani, cu 15,48%, şi de cetăţeni din ţările arabe, cu 9,98%. Spaniolii deţin o cotă de 6,22% din cele 700.900 de hectare de teren agricol cumpărate de străini în România, austriecii – 6,13%, cetăţenii maghiari – 8,17% şi danezii – 4,52%.

În ultimii doi ani, unii dintre cei mai activi cumpărători de terenuri în România sunt din ţări precum Irak, Liban, Siria, Arabia Saudită şi Iran.

In Germania nu cumpara nimeni terenuri unde doreste si cum doreste. Statul este cel care le cumpara, iar daca considera ca e necesar sa le scoata la vanzare le scoate, daca nu, se fac schimburi de terenuri pentru autostrazi si pentru alte lucruri pentru a crea locuri de munca.

In plus, statul are drept de preemtiune la cumpararea terenurilor. Daca statul nu e interesat de aceste terenuri, le pot cumpara si altii.

Sansele de a bloca vanzarea terenurilor catre straini dupa 2014 sunt extrem de reduse, pentru ca este aproape imposibil de modificat tratatul de aderare a Romaniei la UE, care spune ca la 31 decembrie 2013 vom liberaliza piata terenurilor agricole precizeaza avocatul Coltuc Marius Vicentiu pentru TV DIASPORA

In prezent, aproximativ 8,5% din suprafata agricola a Romaniei este detinuta de straini

Dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetăţenii statelor membre şi persoanele juridice având naţionalitatea acestor state, precum şi de către apatrizii cu domiciliul într-un stat membru sau în România

Art. 3

Cetăţeanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul într-un stat membru sau în România, precum şi persoana juridică constituită în conformitate cu legislaţia unui stat membru pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în aceleaşi condiţii cu cele prevăzute de lege pentru cetăţenii români şi pentru persoanele juridice române.

 

Cetăţeanul unui stat membru nerezident în România, apatridul nerezident în România cu domiciliul într-un stat membru, precum şi persoana juridică nerezidentă, constituită în conformitate cu legislaţia unui stat membru, pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor pentru reşedinţe secundare, respectiv sedii secundare, la împlinirea unui termen de 5 ani de la data aderării României la Uniunea Europeană.

 

Cetăţeanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul într-un stat membru sau în România, precum şi persoana juridică constituită în conformitate cu legislaţia unui stat membru pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, pădurilor şi terenurilor forestiere la împlinirea unui termen de 7 ani de la data aderării României la Uniunea Europeană.

Din 2012, strainii pot cumpara terenuri pentru resedinta sau casa de vacanta

La momentul actual, cetatenii straini si apatrizii, persoane fizice, nu pot detine, in Romania, terenuri in proprietate, deoarece legea nu le permite. Consecinta directa si imediata a acestei ingradiri de drepturi, prin lege, este ca cetatenii straini si apatrizii care cumpara sau construiesc imobile in Romania nu-si pot exercita pe deplin dreptul de proprietar, deoarece nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor de sub constructie sau aferente acesteia. De aceste drepturi se pot bucura insa persoanele fizice care au cetatenie romana si domiciliul in strainatate. Restrictia este stabilita de Legea nr. 54/1998 privind dreptul de proprietate asupra terenurilor, care spune ca „cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor”.

Ce putem face?

O noua amanare este imposibila credem noi.Se poate cel mult o anumita restrangere,dar cu limitete impuse se U.E.Statul se afla intre ciocan si nicovala.Solutia ar fi ca statul sa le cumpere cu drept de preemtiune iar daca acesta nu doreste sa poate fi vandut.Are statul aceste resurse financiare-Noi zicem ca nu

Deci se poate intampla ca aceste terenuri sa intre in circuitul civil si sa poata fi cumparate de oricine.

Acum pot cumpăra însă pământ şi fermierii de naţionalitate străină ca­re desfăşoară activităţi independente şi care pot dobândi dreptul de pro­prietate asupra terenurilor agricole, pădurilor şi terenurilor forestiere în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii ro­mâni. Totodată, pot deveni proprie­tari de teren în România şi cetăţenii străini, apatrizii şi persoanele ju­ridice aparţinând statelor terţe, iar persoanele din această categorie pot dobândi dreptul de proprietate asu­pra terenurilor în condiţiile regle­mentate prin tratatele internaţio­nale, pe bază de reciprocitate. Pro­prietare de terenuri pot fi şi so­cietăţile comerciale, persoanele juridice rezidente şi nerezidente. Persoanele din această categorie pot dobândi orice drepturi reale asupra bunurilor imobile în măsura nece­sară derulării activităţii, potrivit obiectului de activitate.

AV.COLTUC MARIUS VICENTIU

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

https://www.coltuc.ro

Puneti intrebari juridice aici https://coltuc.ro/intrebari/ si obtineti raspunsuri gratuite aici https://coltuc.ro/intrebari/