obtinere

Cetăţenia română se poate dobândi în patru moduri:

1. prin naştere;

Persoana care se naşte pe teritoriul unui stat primeşte cetăţenia statului respectiv. Sunt unele state în care nu se practică cele spuse.

2. prin înfiere (adopţie);

Persoana care este înfiată în condiţiile legii de către o persoană ce are o altă cetăţenie, va primi şi ea această cetăţenie

3. prin repatriere;

Persoana care a pierdut cetăţenia română o poate redobândi prin efectul repatrierii, dacă îşi exprimă dorinţa în acest sens.

Părinţii care se repatriază hotărăsc pentru copiii lor minori privind cetăţenia. În situaţia în care părinţii nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, ţinând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimţământul acestuia.

Redobândirea cetăţeniei de către unul dintre soţi nu are nici o consecinţă asupra cetăţeniei celuilalt soţ. Soţul cetăţean străin sau fără cetăţenie al persoanei care se repatriază poate cere dobândirea cetăţeniei române, în condiţiile prezentei legi.

ACTELE NECESARE REPATRIERII

Actele necesare repatrierii sunt următoarele:

– certificatul de naştere (original şi copie);

– certificatul de căsătorie (original şi copie);

– actul prin care se face dovada spaţiului de locuit (original şi copie);

– livretul militar (original şi copie);

– dovada de repatriere (original şi copie);

– timbrul fiscal;

– cererea de stabilire în românia;

Prezenţa găzduitorului este obligatorie.

4. prin acordarea la cerere.

Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, cetăţeanului străin sau persoanei fără cetăţenie care:

a) s-a născut şi domiciliază la data cererii pe teritoriul României sau, deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază pe teritoriul statului român de cel puţin cinci ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român, de cel puţin 3 ani (în cazuri bine justificate, aceste termene pot fi reduse)

b) dovedeşte prin comportarea şi atitudinea sa ataşament faţă de statul şi poporul român;

c) a împlinit 18 ani;

d) are asigurate mijloacele legale de existenţă;

e) este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român;

f) cunoaşte limba română în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială.

ACTELE NECESARE PENTRU DOBÂNDIREA CETĂŢENIEI LA CERERE

Actele necesare pentru dobândirea cetăţeniei la cerere sunt următoarele:

– cerere pentru acordarea cetăţeniei române;

– certificatul de naştere tradus (original, copie şi traducere legalizată a acestuia);

– certificatul de căsătorie tradus (original, copie şi traducere legalizată a acestuia);

– certificatul de depunere a jurământului;

– actul prin care se face dovada spaţiului de locuit (original şi copie);

– 4 poze tip act de identitate 30/40 mm cu bandă albă de 7 mm în partea de jos a fotografiei;

Actele mai sus arătate se vor introduce la serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor din circumscripţia în care se află reşedinţa persoanei fizice solicitante.

Prin servicii publice comunitare de evidenţă a populaţiei se înţelege orice structură de această specialitate, constituită şi organizată de Ministerul de Interne.

Conform art. 12 din Legea nr. 21/1991, acordarea cetăţeniei române, atât la cerere cât şi în cazul repatrierii, se face la propunerea ministrului justiţiei, prin hotărâre a Guvernului, care se publică în Monitorul Oficial al României.

Cererea de acordare a cetăţeniei române se adresează comisiei pentru constatarea condiţiilor de acordare a cetăţeniei, care funcţionează pe lângă Ministerul Justiţiei.

Comisia dispune, pe cheltuiala petiţionarului, publicarea în extras a cererii de acordare a cetăţeniei în Monitorul Oficial al României.