OG 2/2001

De ce sa nu platesti rovigneta

de

Judecatorii anuleaza amenzile pentru ca procesele-verbale au semnatura electronica a CNADNR si nu .

 

 

Un nou fenomen se propaga in instantele din Romania: anularea amenzilor pentru neplata rovinietei, motivul fiind ca procesele-verbale trimise prin posta nu sunt semnate. Gaselnita a aparut in ultimele saptamani, fiind folosita de cativa avocati din Cluj, iar judecatorii incep sa anuleze pe banda rulanta aceste amenzi.

Amenzile sunt generate automat, printate si trimise prin posta avand semnatura electronica. Insa legea spune ca documentele pe hartie trebuie sa aiba semnatura olografa. Cealalta este valabila doar pentru actele in format electronic.

Avocatii celor care contesta amenzile in Justitie au sesizat ca pot invoca lipsa unei semnaturi oficiale pe fiecare proces verbal in parte. Din cauza numarului mare de amenzi aplicate, acestea sunt tiparite si stampilate de Centrul pentru Studii Tehnice Rutiere, nemaifiind semnate.

Temei de drept

Desi oficialii CNADNR sustin ca documentele sunt valabile pentru ca au semnatura electronica a agentului constatator, soferii prinsi fara spun ca amenzile le primesc pe hartie si nu “printr-un program informatic”.

  • privind regimul de aplicare a contraventiilor pe teritoriul Romaniei obliga semnarea acestor procese-verbale, sub santiunea nulitatii absolute.
  • spune, pe scurt, ca “inscrisul in forma electronica este destinat pentru a fi citit prin intermediul unui program informatic”.

In 2001, cand s-a publicat Ordonanta privind regimul contraventiilor in Romania nimeni n-a prevazut posibilitatea folosirii semnaturii electronice, aceasta nefiind inclusa in textul legii. In acest moment, la Cluj, sunt zeci de amenzi anulate tocmai din acest motiv.

O amenda neplatita ar putea sa se transforme în ore de munca în folosul comunitatii

de

Zina Haimana, o femeie de 52 de ani din satul Cosoteni, judetul Teleorman, se considera o ghinionista. Are un picior cu artroza, un nepot de crescut, un sot pensionat si 250 de ore de munca prestate în folosul comunitatii. E unul

 

 

 dintre putinii români care au prestat munca în folosul comunitatii pentru ca nu si-au platit amenzile.

Singura bucurie a Zinei Haimana sunt cele zece capre din spatele curtii, dar tot ele i-au adus pacostea de a vopsi primaria din comunat si pe afara, si pe dinauntru, de a face curat la scoala din sat, de a vopsi gardurile si de a matura strazile satului, timp de patru luni, câteva ore pe zi. „Brânza de la caprite o vindeam la Bucuresti, la un colt de parc. Jumuleam si niste stevie din gradina si ma urcam în tren. M-au tot amendat politistii comunitari pâna când m-au dus la divan, la Bucuresti, sa ma judece. Si judecatoarea a gasit de cuviinta sa fac munca în folosul societatii pentru toate amenzile alea”, îsi varsa amarul femeia. Pedeapsa a fost însa pe masura amenzii: în doi ani si doua luni a acumulat amenzi de 32.190 lei.

Nici amenzi platite, nici munca

Oamenii ca Zina Haimana, ale caror amenzi neplatite au fost transformate în ore de munca, sunt rari în România. La Primaria Vedea, comuna de care apartine satul ei, o singura persoana a mai trecut printr-o experienta asemanatoare în ultimii doi ani. Situatia este similara în multe orase ale tarii, desi autoritatile au o pârghie prin care rau-platnicii ar putea fi, totusi, pedepsiti: obligarea la munca în folosul comunitatii.

Ordonanta nr. 2/ 2001, actul normativ care reglementeaza contraventiile, stipuleaza negru pe alb ca „în cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la ramânerea definitiva a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii silite, organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanta de judecata pe a carei raza teritoriala s-a savârsit contraventia, în vederea înlocuirii amenzii cu sanctiunea obligarii contravenientului la prestarea unei activitati în folosul comunitatii”. Daca acest articol s-ar pune în aplicare, contravenientii ar „plati” prin munca, iar primariile la care ar trebui sa ajunga banii de pe amenzi s-ar putea folosi de forta de munca a rau-platnicilor. Cei din urma au la dispozitie o gama larga de activitati pe care sa le presteze în folosul comunitatii lor: întretinerea parcurilor si a spatiilor verzi, curatenia strazilor si a trotuarelor, depozitarea gunoaielor si a resturilor menajere, constructii.

Munca în folosul comunitatii, ca sanctiune contraventionala, ramâne însa o necunoscuta chiar pentru primariile din orasele mari. În acelasi timp, edilii se vaita de sumele uriase pe care le au de recuperat din amenzile neplatite. De ce scapa cei vizati de munca în folosul comunitatii? Ei bine, agentii constatatori (politisti, jandarmi, agenti ai Garzii de Mediu, angajati ai primariilor) trimit putini contravenienti în judecata, instantele refuza multe dintre cereri si, în cazul celor care primesc aceasta condamnare, executarea pedepsei nu este îndeaproape verificata de autoritati.

Sursa: Romania Libera