onorariu avocat penal

onorariu avocat penal

de

onorariu avocat penal

 

Cabinetul de avocat Coltuc Marius a fost infiintat ca urmare a unei decizii de peste 16 ani de practica in domeniul avocaturii dupa o lunga colaborare cu o echipa de avocati profesionisti din Bucuresti

 

In cadrul acestui cabinet de avocat oferim servicii juridice de asistare sau reprezentare juridica de catre avocati pentru toate instantele judecatoresti

 

Avem o experienta de peste 16 ani in domeniul juridic in diverse domenii ale dreptului penal,civil,fiscal,familiei,drept contencios administrativ

Consultanta juridica online este o prioritate.Infiintam firme si srl in 2018

Consultanta gratuita este avuta in vedere in cadrului Cabinetului de avocat Coltuc

Suntem profesionisti in litigii impotriva bancilor si foarte buni avocati impotriva executarii silite

Ne gasiti pe www.coltuc.ro

Ne puteti citi articolele pe www.coltuc.ro/blog

Ne puteti urmari apartiile tv pe https://www.youtube.com/watch?v=g0Ylmb0XhTs

Ne puteti citi comunicatele de presa ale Cabinetului de avocat Coltuc https://www.agerpres.ro/ots/2017/06/06/avocat-coltuc-veste-incredibila-de-la-ccr-ati-pierdut-un-proces-cu-banca-in-2013-2017-aveti-30-de-zile-sa-depuneti-recurs-12-24-36

Cabinetul de avocat Coltuc este localizat pe google maps aici

https://www.google.com/maps?q=coltuc&biw=1422&bih=649&dpr=1.13&um=1&ie=UTF-8&sa=X&ved=0ahUKEwj5iezBhJTdAhVOKywKHfjJD9oQ_AUICygC

Puteti scrie avocatului Coltuc pe whatsapp 0745.150.894

Sau email : avocat@coltuc.ro

 

Cum pregatesc apararea pentru dosar propunere arestare preventiva : ca avocat ,ca suspect

de

Cum pregatesc apararea pentru dosar propunere arestare preventiva : ca avocat ,ca suspect

Articol scris de avocat COLTUC MARIUS VICENTIU,avocat penalist din 2014

Arestarea preventiva este acum cea mai drastica masura privativa de libertate din Romania.

A nu se confunda arestarea preventiva cu condamnarea in regim de detentie.

Peste tot in presa vedem articole privind aceasta arestare preventiva si ne propunem in acest articol sa tratam distinct: in viziunea avocatului ce inseamna arestarea preventiva si in viziunea suspectului/inculpatului

Ce inseamna arestarea preventiva in viziunea avocatului

Competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi – art. 53 din Codul de procedură penală:

            Judecătorul în cadrul instanţei, potrivit competenţei acesteia soluţionează în cursul urmăririi penale, cererile, propunerile, plângerile, contestaţiile sau orice alte sesizări privind :

  • Măsurile preventive;
  • Măsurile asiguratorii;
  • Măsurile de siguranţă cu caracter provizoriu;
  • Actele procurorului, în cazurile expres prevăzute de lege;
  • Încuviinţarea percheziţiilor, a folosirii tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii.
  • Administrarea anticipată a probelor;
  • Alte situaţii expres prevăzute de lege.

Competenţa judecătorului de cameră preliminară – art. 54 din Codul de procedură penală:

q  Verifică legalitatea trimiterii în judecată dispuse de procuror;

q  Verifică legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală;

q  Soluţionează plângerile împotriva soluţiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată;

q  Soluţionează alte situaţii expres prevăzute de lege.

În cadrul procedurii de cameră preliminară legiuitorul a reglementat în art. 348 dispoziţii referitoare la măsurile preventive

Sediul materiei – arestarea preventivă – Art. 223 – 240 din Codul de procedură penală

Condiţiile şi cazurile de aplicare a măsurii preventive, precum şi organul judiciar care poate dispune arestarea preventivă:

v  Organul judiciar:

  • Judecătorul de drepturi şi libertăţi – în cursul urmăririi penale;
  • Judecătorul de cameră preliminară – în procedura de cameră preliminară;

Instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza, în cursul judecăţii.

v  Condiţii şi situaţii – cumulative:

  • Din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune şi există una din următoarele situaţii:
    1. Inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte;
    2. Inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament;
    3. Inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înţelegere frauduloasă cu acesta;
    4. Există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune sau pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni.

v  Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă:

v  Din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acestuia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

v  Propunerea de arestare preventivă a inculpatului în cursul urmăririi penale :

v  Legiuitorul reglementează în norme distincte:

v  Organul judiciar pe care procurorul îl sesizează cu propunerea de arestare preventivă numai dacă apreciază întrunirea condiţiilor prevăzute de lege şi în consecinţă întocmeşte o propunere motivată de luare a măsurii arestării preventive faţă de inculpat cu indicarea temeiului de drept şi împreună cu dosarul cauzei se prezintă:

v  Judecătorului de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă;

v  Judecătorului de drepturi şi libertăţi de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află locul de reţinere, locul unde s-a constatat săvârşirea infracţiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care a întocmit propunerea.

v  Soluţionarea propunerii de arestare preventivă în cursul urmăririi penale – art. 225 din Codul de procedură penală :

v  Procedură – garanţii procesuale.

v  Judecătorul de drepturi şi libertăţi sesizat în condiţiile art. 224 alin. 2 stabileşte termenul de soluţionare a propunerii de arestare preventivă:

v  data şi ora la care soluţionarea va avea loc.

v  inculpatul aflat în stare de reţinere:

v  termenul de soluţionare a propunerii trebuie fixat înainte de expirarea duratei reţinerii;

v  ziua şi ora se comunică procurorului, care a re obligaţia de asigura prezenţa inculpatului în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi;

v  ziua şi ora se aduc la cunoştinţa avocatului inculpatului, căruia, la cerere, i se pune la dispoziţie dosarul cauzei pentru studiu;

v  inculpatul aflat în stare de libertate:

v  se citează pentru termenul fixat,

v  termenul se aduce la cunoştinţa procurorului şi avocatului inculpatului, acestuia din urmă acordându-i-se, la cerere, posibilitatea de a studia dosarul cauzei.

v  soluţionarea propunerii se face:

v  numai în prezenţa inculpatului

v  cu excepţia când lipseşte nejustificat, este dispărut, se sustrage ori din cauza sănătăţii, din cauză de forţă majoră sau de necesitate, nu se prezintă sau nu poate fi adus în faţa judecătorului.

v  asistenţa juridică a inculpatului de către un avocat, avocat sau numit din oficiu este obligatorie în toate cazurile.

v  participarea procurorului este obligatorie.

v  Judecătorul de drepturi şi libertăţi îl audiază pe inculpatul prezent despre

v  fapta de care este acuzat,

v  motivele pe care se întemeiază propunerea de arestare preventivă formulată de procuror.

v  Judecătorul de drepturi şi libertăţi, înainte de a proceda la ascultarea inculpatului, îi aduce la cunoştinţă:

v  infracţiunea de care este acuzat,

v  dreptul de a nu face nici o declaraţie, atrăgându-i atenţia că ceea ce declară poate fi folosit împotriva sa.

Legiuitorul a reglementat soluţiile asupra propunerii de arestare preventivă în cursul urmăririi penale în două norme distincte:

  • admiterea propunerii (art. 226 din Codul de procedură penală)
    • judecătorul de drepturi şi libertăţi, dacă apreciază că sunt întrunite condiţiile întrunite de lege:

ü  Admite propunerea procurorului,

ü  Dispune arestarea inculpatului, prin încheiere motivată,

ü  Arestarea preventivă a inculpatului poate fi dispusă petru cel multe 30 de zile, durata reţinerii nu se deduce din durata arestării preventive,

ü  După luarea măsurii, inculpatului i se aduc la cunoştinţă, de îndată, în limba pe care o înţelege, motivele pentru care s-a dispus arestarea preventivă.

  • respingerea propunerii (art. 227 din Codul de procedură penală)
    • judecătorul de drepturi şi libertăţi, dacă apreciază că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege:

ü  respinge prin încheiere motivată, propunerea procurorului

ü  dispune punerea în libertate a inculpatului reţinut,

ü  dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege poate dispune aplicarea uneia dintre măsurile preventive prevăzute la art. 202 alin. 4 lit. b – d (controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu).

Luarea măsurilor de ocrotire în caz de arestare preventivă în cursul urmăririi penal – art. 229 din Codul de procedură penală

  • Când măsura arestării preventive a fost luată faţă de un inculpat în a cărui ocrotire se află:
    • un minor
    • o persoană pusă sub interdicţie
    • o persoană căreia i s-a instituit tutela sau curatela
    • o persoană care, datorită vârstei, bolii sau altei cauze are nevoie de ajutor, autoritatea competentă e încunoştinţată, de îndată, în vederea luării măsurilor legale de ocrotire pentru persoana respectivă.
  • Obligaţia de încunoştinţare revine: judecătorului de drepturi şi libertăţi de la prima instanţă sau de la instanţa ierarhic superioară care a luat măsura arestării preventive, modul de îndeplinire a acestei obligaţii, fiind consemnat într-un proces-verbal.

Mandatul de arestare preventivă – art. 230 din Codul de procedură penală

  • În baza încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la prima instanţă sau, după caz, de la instanţa ierarhic superioară, emite de îndată mandatul de arestare preventivă.
  • Dacă prin aceeaşi încheiere s-a dispus arestarea preventivă a mai multor inculpaţi, se emite câte un mandat pentru fiecare dintre ei.
  • In mandatul de arestare preventivă se arată: instanţa din care face parte judecătorul de drepturi şi libertăţi care a dispus luarea măsurii arestării preventive; b) data emiterii mandatului; c) numele, prenumele şi calitatea judecătorului de drepturi şi libertăţi care a emis mandatul; d) datele de identitate ale inculpatului; e) durata pentru care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului cu menţionarea datei la care încetează; f) arătarea faptei de care este acuzat inculpatul, cu indicarea datei şi locul comiterii acesteia, încadrarea juridică, infracţiunea şi pedeapsa prevăzută de lege; g) temeiurile concrete care au determinat arestarea preventivă; h) ordinul de a fi arestat inculpatul; i) indicarea locului unde va fi deţinut inculpatul arestat preventiv; j) semnătura judecătorului de drepturi şi libertăţi; k) semnătura inculpatului prezent iar în cazul în care acesta refuză să semneze, se va face menţiune corespunzătoare în mandat.
  • Când mandatul de arestare a fost emis după ascultarea inculpatului, judecătorul care a emis mandatul înmânează un exemplar acestuia persoanei arestate şi organului de poliţie; dacă persoana vătămată a solicitat înştiinţarea sa privind eliberarea în orice mod a persoanei arestate, judecătorul care a emis mandatul consemnează aceasta într-un proces verbal, pe care îl predă organului de poliţie;
  • Organul de poliţie predă exemplarul original al mandatului de arestare preventivă şi procesul-verbal prevăzut la alin. 5 administraţiei locului de deţinere.

Negăsirea persoanei prevăzute în mandatul de arestare preventiv – art. 232 din Codul de procedură penală

  • Când persoana menţionată în mandatul de arestare preventivă nu a fost găsită, organul de poliţie însărcinat cu executarea mandatului încheie un proces verbal prin care constată aceasta şi înştiinţează judecătorul de drepturi şi libertăţi care a dispus măsura arestării preventive, precum şi organele competente pentru darea în urmărire şi în consemn la punctele de trecere a frontierei.

Durata arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penal art. 233 din Codul de procedură penală

  • durata arestării preventive a inculpatului nu poate depăşi 30 de zile, în afară de cazul când este prelungită în condiţiile legii;
  • termenul mai sus menţionat curge de la data punerii în executare a măsurii faţă de inculpatul arestat preventiv;
  • când o cauză este trecută pentru continuarea urmăririi penale de la un organ de urmărire la altul, arestarea preventivă dispusă sau prelungită anterior rămâne valabilă, iar durata arestării preventive se calculează potrivit dispoziţiilor alin. 1 şi 2.

Prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale – art. 234 din Codul de procedură penală:

q  Arestarea preventivă a inculpatului poate fi prelungită sub două condiţii alternative dacă:

  • temeiurile care au determinat arestarea iniţială impun în continuare privarea de libertate a inculpatului;
  • există temeiuri noi care justifică prelungirea măsurii.

q  Prelungirea arestării preventive se poate dispune numai la propunerea motivată a procurorului care efectuează sau efectuează urmărirea penală.

q  Organul judiciar care poate dispune prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale este:

  • judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să-l judece cauza în primă instanţă;
  • judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, locul unde s-a constatat săvârşirea infracţiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care a întocmit propunerea;
  • Dacă arestarea preventivă a fost dispusă iniţial de către un judecător de drepturi şi judecăţi de la instanţă celei căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă, prelungirea acestei măsuri se poate dispune numai de un judecător de drepturi şi libertăţi de la instanţa competentă în momentul soluţionării propunerii de prelungire sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, locul unde s-a constatat săvârşirea infracţiunii, ori sediul parchetului din care face parte procurorul care a întocmit propunerea;
  • Când în aceeaşi cauză se găsesc mai mulţi inculpaţi arestaţi, pentru care durata arestării preventive expiră la date diferite, procurorul poate sesiza judecătorul de drepturi şi libertăţi cu propunerea de prelungirea a arestării preventive pentru toţi inculpaţii.

Durata maximă a arestării preventive a inculpatului în cursul judecăţii în primă instanţă – art. 239 din Codul de procedură penală:

q  În cursul judecăţii în primă instanţă, durata totală a arestării preventive a inculpatului:

  • Nu poate depăşi un termen rezonabil şi
  • Nu poate fi mai mare de jumătatea maximului special prevăzut de lege pentru infracţiunea care face obiectul sesizării instanţei de judecată.
  • În toate cazurile, durata arestării preventive în primă instanţă nu poate depăşi 5 ani.
  • Termenele prevăzute mai sus curg de la data sesizării instanţei de judecată, în cazul când inculpatul se află în stare de arest preventiv sau de la data punerii în executare a măsurii, după sesizarea instanţei de judecată, când faţă de acesta s-a dispus arestarea preventivă în procedura de cameră preliminară, în cursul judecăţii sau în lipsă.

La expirarea termenelor mai sus menţionate, instanţa de judecată poate dispune luarea unei alte măsuri preventive, în condiţiile legii

Ce inseamna arestarea preventiva in viziunea suspectului/inculpatului

Deseori suntem chemati la parchet,DNA,DIICOT in calitate de martor si avocat ne retin 24 de ore.Ne punem intrebarea de unde aceasta practica?

De la 01.02.2014 avem un nou cod de procedura penala insa mentalitatile au ramas inca la fel pe vechiul cod.

Din punctul nostru de vedere s-ar impune retinerea si ulterior eventual arestarea cand suspectul “sfideaza”,”minte” si nici in aceste situatii neconditionat.

C e ar trebui sa faca un om cand este chemat si retinut?

In primul rand sa coopereze,sa aiba o atitudine cuviincioasa nu dusa la extrem.Apoi nu trebuie sa se duca niciodata singur fara avocat ales.

Se mai pune o intrebare:tac sau declar ceva?

Raspunsul este nuantat: daca se vede o atitudine de graba,sfidatoare din partea organelor judiciare este bine sa ne prevalam de dreptul la tacere.

Daca avocatul a reusit sa vada dosarul sau vi s-a explicat foarte bine invinuirea este bines a declaram adevarul

Ce fac daca mi se anunta ca am ordonanta de retinere de 24 de ore?

Sunati avocatul dvs.urgent.Daca nu aveti un avocat cu care lucrati sau nu aveti datele de contact atunci luati legatura cu un membru de familie care poate lua legatura cu un avocat ales.

Nu declarati nimic pana nu sunteti asistat de avocat ales.

Daca se intocmeste propunerea de arestare preventive c ear trebui sa fac?

Ar trebui sa fiti foarte lucid si sa nu cedati nervos in primul rand.

In al doilea rand solicitati sa vedeti in scris propunerea de arestare preventiva.Apoi incercati sa combateti indiciile sau probele din propunerea de arestare .Daca reusiti sa aveti contraargumente juridice,si nu unele puerile puteti merge pe nerecunoastere.

Daca observati ca nu aveti raspunsuri la cele scrise in propunere ar fi bine sa recunoasteti pentru a avea o sansa de alta masura sau o pedeapsa mai blanda ulterior.

Cand solicitati respingerea este bine sa solicitati in subsidiar si luarea altei masuri preventive,daca se resping cele spuse de dvs.

In practica se cere foarte mult inlocuirea cu controlul judiciar sau arestul la domiciliu.

Aceste momente ale procesului sunt foarte importante pentru ca puteti scapa sau puteti fi condamnat.

Deci atentie!

In functie de masura data de instanta ar trebui sa aveti mereu contraargumente sau sa va adaptati.

Nu trebuie de exemplu sa nu recunoasteti nimic cand probele sunt total in defavoarea dvs. si nu aveti contraprobe.

Atentie ori recunoasteti tot ori nimic.O recunoastere partiala nu va ajuta,desi codul de procedura penala o vede ca o atentuanta facultativa,in practica se observa exact contrariul si anume: atitudinea nesincera pe care o veti regasi in toate incheierile pana la final,inclusiv in hotarare.

Articol scris de avocat COLTUC MARIUS VICENTIU,avocat penalist din 2014

Proces de jumatate de milion de euro intre Delphi Packard Romania si Administratia Fondului pentru Mediu anunta CASA DE AVOCATURA COLTUC

de

Cel mai mare angajator din Timis, Delphi Packard Romania (6.000 de angajati), se judeca in instante cu Administratia Fondului pentru Mediu, din cauza unei amenzi de peste 2.000.000 de lei (aproximativ 500.000 de euro) pe care reprezentantii companiei o considera ilegala

Administratia Fondului de Mediu (AFM) a verificat in2009 (intre 24 septembrie si 19 octombrie) activitatea Delphi Packard Romania. Controlul a vizat activitatea firmei pe o perioada mai mare de timp – din iunie 2002 pana in decembrie 2008. In urma verificarilor, inspectorii au stabilit ca sunt diferente intre obligatiile de plata calculate de firma si cele stabilite de organele de control, diferente ce provin din faptul ca reprezentantii societatii au considerat ca reciclate cantitatile de deseuri livrate catre societatile SC Muller Guttenbrun Recycling si SC Remat MG SA.

Inspectorii Administratiei Fondului pentru Mediu au considerat, insa, ca prin contractul dintre Delphi si cele doua firme, scopul reciclarii nu a fost atins si au aplicat o amenda de peste 1,2 milioane lei ( peste 275 de mii de euro), la care se aduaga penalitati de aproape 731.000 de lei (aproximativ 170 de mii de euro). Compania a contestat amenda, dar cererea a fost respinsa, astfel ca firma a atacat decizia in instanta, proces care se judeca la Sectia Contencios Administrativ si Fiscal a Curtii de Apel Timisoara.

„Am procedat la reciclare conform legii”

In actiunea deschisa in instanta, avocatii celor de la Delphi Packard au cerut anularea amenzii, sustinand ca au indeplinit toate cerintele de mediu.

„Ne-am indeplinit intocmai obligatiile de reciclare si valorificare conform legii. Ca atare, se impune exonerarea noastra de la plata sumelor retinute si a majorarilor de intarziere aferente, ca nefondate. Am procedat la reciclarea conform legii a deseurilor de ambalaje, retinandu-se in mod eronat de catre autoritatea de control ca subscrisa societate nu am reciclat niciun kilogram de ambalaje in tot intervalul mentionat. Toate deseurile au fost preluate in vederea reciclarii”, se arata in cererea de chemare in judecata.

La dosar au fost depuse si mai multe inscrisuri prin care reprezentantii Delphi incearca sa demonstreze ca au respectat legislatia.

Rezultatul expertizei

In cauza a fost solicitata si o expertiza tehnica judiciara care sa stabileasca daca Delphi a respectat sau nu legea in privinta reciclarii. „Atat prin legislatia comunitara, cat si prin legislatia nationala sunt acceptate mai multe forme de recuperare a deseurilor de ambalaje, reciclarea fiind o forma superioara de recuperare (valorificare in sens larg). Avand in vedere contractele (n.a. cu firmele SC Muller Guttenbrun Recycling si SC Remat MG SA), societatea reclamanta (n.a. SC Delphi Packard) a indeplinit obligatiile de valorificare si implicit reciclare”, se arata in raportul de expertiza intocmit de expertul tehnic judiciar, Savu Delia-Adina.

Obiectiile Fondului pentru Mediu

In urma expertizei realizate in dosar, reprezentantii Agentiei Fondului pentru Mediu au depus un document in care prezinta obiectiile referitoare la raport.

„SC Muller Guttenbrun Recycling si SC Remat MG SA sunt autorizate pentru recuperarea, colectarea si comertul deseurilor si materialelor reciclabile, nefiind autorizate ca si reciclator de deseuri de materiale reciclabile. Prin adresa SC Remat MG SA se arata ca deseurile preluate au fost trimise unor societati care le utilizeaza ca si materii prime secundare. Rezulta indubitabil ca acestea nu au realizat decat activitatea de colectare si transport, nu si cea de reciclare. In concluzie, reclamanta si-a indeplinit doar obiectivul de valorificare si de recuperare, dar nu a fost indeplinit obiectivul de valorificare prin reciclare si obiectivul minim de valorificare prin reciclare de tip material”, se arata in documentul depus la dosar de Administratia Fondului pentru Mediu.

Pe langa problemele cu Agentia Fondului de Mediu, Delphi mai are probleme si cu producatorii VW, Audi si Skoda, carora le furnizeaza cablaje auto. Avocatura.com a relatat luna aceasta ca Delphi Packard ar fi primit scrisori din partea marilor producatori de masini, prin care era avertizat ca produsele realizate de Delphi nu sunt de foarte buna calitate.

Se modifica legislatia pentru transportatorii rutieri

de

Conform actualei forme a modificarilor propuse la OUG 109/2005, o copie conforma a licentei de transport poate fi solicitata pentru o perioada de valabilitate de 10 ani, fara a depasi termenul de valabilitate a licentei respective. Copia conforma a licentei de transport nu este transmisibila si contine numele operatorului de transport si un numar de serie, dar nu si numarul de inmatriculare.

 

 

 

Pentru incalcarea unor norme din domeniul transporturilor rutiere, pe langa sanctiunea contraventionala principala, se aplica si o sanctiune complementara constand in puncte de penalizare, care vor fi evidentiate in baza de date a autoritatii competente: incalcari minore – 1 punct penalizare; incalcari grave – 3 puncte penalizare; incalcari foarte grave – 6 puncte penalizare.

Conditiile minime de varsta pentru obtinerea certificatului de competenta profesionala prin calificare initiala sunt 18 ani pentru cei care conduc vehicule din categoriile C si C+E si 21 ani pentru cei care conduc vehicule din categoriile D si D+E.

In ceea ce priveste calificarea initiala accelerata, conditiile minime de varsta sunt de 18 ani pentru cei care conduc vehicule din categoriile C1 si C1+E, 21 ani pentru cei care conduc vehicule din categoriile de permise C, C+E, D1, D1+E si D, D+E, pentru transport de persoane prin serviciu regulat pe distante de pana la 50 km si 23 ani pentru cei care conduc vehicule din categoriile D si D+E.

Eliberarea documentelor, precum si efectuarea prestatiilor specifice se realizeaza de autoritatea competenta, pe baza tarifelor stabilite de aceasta. Insa, la stabilirea tarifelor, autoritatea competenta va tine cont doar de acoperirea cheltuielilor administrative, in legatura cu eliberarea documentelor.

 

Transport de calatori

Criteriul de vechime pe traseu a fost reintrodus, desi fusese eliminat in varianta initiala.

Astfel, punctajele acordate pentru criteriile de departajare sunt:

a) pentru vechimea neintrerupta pe traseu, ca detinator al licentei de traseu, se acorda cate un punct pentru fiecare an vechime.

b) pentru efortul investitional:

– se acorda cate 20 de puncte pentru fiecare autobuz utilizat pe traseul respectiv detinut in proprietate, cu contract de cumparare in rate sau contract in leasing, din care se scad cate un punct pentru fiecare an vechime, fata de data solicitarii;

– se acorda cate 10 puncte pentru fiecare autobuz detinut cu contract de inchiriere, din care se scade cate un punct pentru fiecare an vechime, fata de data solicitarii;

c) pentru gradul de confort al autobuzelor detinute si utilizate pe traseul respectiv:

– se acorda cate 9 puncte pentru fiecare autobuz clasificat la categoria I;

– se acorda cate 6 puncte pentru fiecare autobuz clasificat la categoria II;

– se acorda cate 5 puncte pentru fiecare autobuz clasificat la categoria III;

– se acorda cate 2 puncte pentru fiecare autobuz clasificat la categoria IV.

Nu se admit echivalari intre clasificarile pe stele si clasificarile pe categorii ale autobuzelor.

Operatorul de transport, detinator al copiei conforme a licentei de traseu, poate utiliza orice autobuz sau autocar clasificat, care are cel putin numarul de locuri stabilit in licenta de traseu respectiva.

Pe traseele intre municipiul Bucuresti si localitatile din judetul Ilfov operatorii de transport pot utiliza si autobuze urbane neclasificate.

 

Aautogari

Conform modificarilor propuse la OUG 109/2005, pana la 30 iunie 2012, autogarile existente in functiune vor fi clasificate pe categorii.

Autogari categoria a III-a sunt cele care, in afara dotarilor specifice minime obligatorii, detin: spatiu total, delimitat, al autogarii, de minim 200 mp; sala de asteptare pentru calatori de minim 20 mp; imobil pentru celelalte activitati specifice exclusive de minim 20 mp; minim doua peroane pentru plecari/sosiri.

Autogari categoria a II-a sunt cele care detin minim dublul capacitatii activelor impuse autogarilor de categoria a III-a.

Iar autogari categoria a I-a sunt cele care detin minim dublul capacitatii activelor impuse autogarii de categoria a II-a.

 

Cititoare de carduri

Casele de marcat fiscale si cititoarele de card cu posibilitate de a transmite date online raman obligatorii pentru transportul rutier public de persoane prin servicii regulate.

In plus, odata cu montarea cititoarelor de carduri, operatorii de transport respectivi nu vor mai emite abonamente de calatorie decat de tip card.

Totusi, actuala forma a amendamentelor aduse la OUG 109/2005 aduce operatorilor de transport un cadou nesperat. Astfel, costurile legate de dotarea autobuzelor si autocarelor cu cititoare de carduri, precum si de transmiterea datelor online, vor fi suportate de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii in exclusivitate.

Conform amendamentelor, noua lege va intra in vigoare la data de 4 decembrie 2011.

 

 

Cum vom incheia contractele in 2012 sau dimpotriva, cum renuntam la acestea

de

Noul Cod Civil a adus modificari fundamentale contractelor. Pe de-o parte, au fost introduse elemente noi, care nu erau reglementate expres pana acum – impreviziunea, anteprecontractul  iar pe de alta parte, anumite concepte – clauza penala, raspunderea contractuala, incetarea contractului – au suferit schimbari substantiale.

Negocierile in vederea incheierii contractului (art. 1183 – 1184 NCC) Partile sunt obligate a respecta principiul bunei-credinte in negocieri.

  • Initierea negocierilor sau intreruperea negocierilor contrar bunei-credinte se va sanctiona prin obligarea partii la plata de daune-interese.
  • Obligatia de confidentialitate : partile sunt obligate a pastra confidentialitate si de a nu se folosi in interes propriu de informatiile confidentiale despre care au aflat in timpul negocierilor, chiar daca acestea nu au rezultat in incheierea unui contract.

Clauzele contractuale

Art 1201 – 1203 reglementeaza in mod expres clauzele la a caror respectare partile sunt obligate, chiar daca aceste clauze nu sunt cuprinse in contract:

  • Clauzele externe: partile sunt tinute a respecta clauzele extrinseci la care contractul face trimitere;
  • Clauzele standard: sunt considerate a fi clauze standard acele conditii stabilite in mod unilateral de catre una dintre parti, care nu sunt negociate si nu sunt supuse aprobarii celeilalte parti (ex. conditii generale, reguli, regulamente). Clauzele standard sunt premise, totusi, in caz de conflict intre o clauza standard si o clauza negociata, aceasta din urma va prevala.

Exista cateva limitari cu privire la clauzele standard (clauzele neuzuale). Astfel, pentru a putea produce efecte, clauzele standard trebuie acceptate in mod expres de cocontractant, in cazul in care cuprind: limitarea raspunderii, dreptul de a denunta unilateral contractual, dreptul de a suspenda executarea obligatiilor, decaderea din drepturi, decaderea din beneficiul termenului, restrangerea dreptului de a contracta cu alte persoane, limitarea dreptului de a opune exceptii, reinnoirea tacita a contractului, legea aplicabila, clauze compromisorii, clauze privind stabilirea compententei instantelor.

Clauza de impreviziune

Este reglementata in mod concret si imperativ prin lege, prin art. 1271 NCC. Anterior intrarii in vigoare a Noului Cod Civil, nu existau prevederi cu privire la aceasta chestiune

Transferul dreptului de proprietate – riscul pieirii bunului In ceea ce priveste raspunderea pentru pieirea bunului, modificarea este una semnificativa. Astfel, potrivit art. 271 din vechiul Cod Civil,  din momentul perfectarii contractului translativ de proprietate, riscul pieriii bunului era suportat de catre debitorul obligatiei de plata (dobanditorul), indiferent daca bunul ii fusese efectiv predat sau nu.

Insa, conform art. 1274 NCC, riscul pieirii bunului ramane in sarcina debitorului obligatiei de a preda bunul (in general vanzatorul), atata timp cat bunul nu a fost predat, chiar daca contractual a fost perfectat.

Totusi, prin conventie, partile pot deroga de la regula in materie de riscul contractului.

Antecontractul (Promisiunea de a contracta)

Art. 1279 NCC reglementeaza in mod expres conditiile de incheierea ale antecontractului:

  • Antecontractul trebuie sa contina toate clauzele ce se vor regasi in contract;
  • Promisiunea de a negocia nu echivaleaza cu promisiunea de a contracta.

Clauza penala

Este reglementata de art. 1538 – 1543 NCC, fiind definita ca o conventie sau o clauza dintr-un contract, prin care debitorul se obliga sa plateasca creditorului o suma de

bani sau sa indeplineasca o alta prestatie determinata in favoarea acestuia, in cazul neexecutarii ilicite a obligatiilor contractuale.

  • Clauza penala are o natura mixta: reparatorie, sanctionatorie, cominatorie, urmarindu-se simultan repararea prejudiciului cauzat creditorului, precum si pedepsirea comportamentului debitorului, care consta in neexecutarea obligatiilor sale contractuale;
  • Se pastreaza vechile prevederi cu privire la clauza penala: creditorul are dreptul de a solicita fie clauza penala, fie executarea in natura a prestatiei – punerea in executare a clauzei penale nu se cumuleaza cu executarea in natura a obligatiei contractuale originare (Regula), cu exceptia cazului in care clauza penala este prevazuta pentru executarea cu intarziere, situatie in care se deroga de la regula si se cumuleaza clauza penala cu executarea in natura.

Elementele de noutate:

  • Se prevede in mod expres acordarea clauzei penale pentru neexecutarea oligatiei principale, spre deosebire de vechea reglementare, unde clauza penala era raportata la “(ne)executarea unei obligatii….”
  • Debitorul nu are niciun drept de optiune, el are doua obligatii c
Rezilierea/Rezolutiunea contractului (Art. 1549 – 1554 NCC)

  • Rezolutiune/Reziliere unilaterala – prin comunicarea unei declaratii de rezolutiune/reziliere, numai daca:

(i) partile au agreat aceasta posibilitate prin contract;
(ii) debitorul se afla de drept in intarziere;
(iii) debitorul a fost pus in intarziere, insa nu si-a executat obligatia nici inauntrul termenului fixat astfel.

Atentie! Declaratia de rezolutiune produce efecte numai intre parti. Pentru opozabilitate fata de terti, declaratia de rezolutiune trebuie inscrisa in registrele publice.

  • Rezilierea/Rezolutiunea de drept, ca urmare a agrearii in contract a unui pact comisoriu. Potrivit noii legislatii, pactul comisoriu nu mai are grade (pactul comisoriu putea avea gradul I, II, III, IV, in functie de gradul aferent putand opera de rezilierea/rezolutiunea de plin drept – Pact Comisoriu grad IV – sau numai cu interventia instantelor de judecata). Pactul comisoriu trebuie sa mentioneze expres obligatiile a caror neexecutare atrage rezilierea/rezolutiunea contractului. Conditia pentru ca pactul comisoriu sa isi produca efectele: punerea in intaziere a debitorului, in prealabil.

Denuntarea unilaterala

  • Reglementata expres la art. 1276 – 1277 NCC;
  • Regula: incetarea contractului prin denuntare unilaterala nu este permis in virtutea legii ci, numai daca partile au acceptat aceasta modalitate de incetare prin conventie. Exceptie : contractele incheiate pe durata nedeterminata. In acest caz, oricare dintre parti poate denunta unilateral contractul cu acordarea unui termen de preaviz rezonabil.
sursa: Mircea si asociatii