partaj

De ce Cedo ? Explica avocat Cedo Coltuc

de
De ce Cedo Explica avocat Cedo Coltuc

De ce Cedo ? Explica avocat Cedo Coltuc

De ce Cedo ? Explica avocat Cedo Coltuc. Vezi #livecoltuc. Afla mai multe pe coltucsiasociatii.ro .Ai consultanta online GRATUITA . 

[column width=”1/1″ last=”true” title=”” title_type=”single” animation=”none” implicit=”true”]

Cedo este ultima reduta in apararea Drepturilor Omului De ce Cedo ? Explica avocat Cedo Coltuc

Citeste toata stirea  pe:  https://coltucsiasociatii.ro/de-ce-sa-apelez-la-avocati-specializati-cedo/livecoltucsiasociatii

Conventia Europeana a Drepturilor Omului 

Isi are radacinile atat in Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cat si in Declaratia Americana a Drepturilor si Indatoririlor Omului.Si este primul instrument international care, pentru a proteja  drepturi civile si politice.Imbraca forma unui Tratat ce aduce, din punct de vedere juridic, constrangeri pentru tarile semnatare  .Si instaureaza un sistem de control asupra aplicarii acestor drepturi la nivelul fiecareia dintre state.

Romania
a ratificat
Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale
prin Legea nr. 79 din  6 iunie 1995.
Prin urmare,
Statul Roman a acceptat jurisdictia obligatorie a
Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg,
recunoscand oricarei persoane aflata sub jurisdictia sa
– cetatean propriu, strain sau apatrid –
drepturile si libertatile definite de Conventie.

Potrivit art. 11 si 20 din Constitutia Romaniei republicata, CONVENTIA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI FACE PARTE DIN DREPTUL INTERN.

Iar jurisprudenta instantei europene a drepturilor omului este direct aplicabila in sistemul romanesc de drept.Ssi are forta constitutionala si supralegislativa conferita insesi dispozitiilor  Conventiei. A Protocoalelor sale aditionale si a Regulamentului Curtii Europene.

Oricine « se pretinde victima a unei incalcari, de catre una din Înaltele Parţi contractante, a drepturilor recunoscute in Convenţie sau protocoalele sale”poatesesiza Curtea de la Strasbourg, in conformitate cu art.34 din Conventia Europeana.

Spre deosebire insa, de instantele nationale, Instanta Europeana a aratat, deseori in practica sa, ca se afla in pozitia de a analiza retrospectiv toate procedurile interne. Nationale si de a determina corectitudinea lor in ansamblu. Sanctionand incalcarea dispozitiilor Conventiei si ale Protocoalelor sale si determinand profunde transformari in dreptul intern.

Cu titlu de exemplu,
conform « Notei de fundamentare a Ordonantei de urgenta a Guvernului  nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de Procedura Civila »
« modificarea si completarea Codului de Procedura Civila printr-o Ordonanta de Urgenta, care priveste in principal recursul in anulare, este justificata de imprejurarea ca, in unele cauze romanesti, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat violarea articolului 6 paragraf 1 din Conventia  pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale…. »

     iar, mai recent, legislatia nationala privind regimul strainilor in Romania a fost modificata ca urmare a condamnarii Statului Roman in cauza LUPSA Dorjel  vs.Romania, Hotarare publicata in Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr. 30 din data de 17 ianuarie 2007.

[/column]

Ghid partaj . Totul despre partaj

de
avocat partaj

Toate modelele de cereri pentru partaj le gasiti aici Avocat Coltuc

 

Întâi de toate, trebuie să precizăm un lucru: legea nu obligă pe nimeni să facă un partaj. Se poate rămâne în coproprietate până când foștii soți se decid să ia măsuri și să-și separe bunurile. Uneori, partajul nu se face din rațiuni bănești, de pildă.

 

„Dacă regimul comunității de bunuri încetează prin desfacerea căsătoriei (adică divorț, în cazul de față – n.red.), foștii soți rămân coproprietari în devălmășie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotei-părți ce revine fiecăruia„, scrie în Codul civil, acolo unde este tratat regimul comunității de bunuri ale soților și tot ceea ce ține de partaj.

Important! Aici vorbim de cazul soților care nu au optat, încă de la începutul căsătoriei sau pe parcursul ei, pentru regimul separației de bunuri. În astfel de cazuri, bunurile pe care le dobândește fiecare pe timpul mariajului rămân ale fiecăruia, celălalt neavând pretenții la ele. Din rațiuni strict „matematice” și pentru evitarea unor bătăi de cap ulterioare, regimul separației de bunuri e o variantă preferabilă.

Comunitatea de bunuri încetează atunci când soții divorțează. De la momentul când divorțul este oficial, ei rămân coproprietari (devălmași) asupra bunurilor lor comune, putând să facă oricând partajul acestor bunuri. Vorbim de bunuri comune, iar nu de cele proprii și e necesar să explicăm puțin aceste două noțiuni, conform Codului civil:

  • bunurile dobândite în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmășie ale soților; inclusiv veniturile din muncă obținute de soți (salarii, pensii etc.) sunt bunuri comune;
  • bunuri proprii ale fiecărui soț sunt, de exemplu: bunurile dobândite prin moștenire legală, legat sau donație, cu excepția cazului în care dispunătorul a prevăzut, în mod expres, că ele vor fi comune; bunurile de uz personal; bunurile destinate exercitării profesiei unuia dintre soți, dacă nu sunt elemente ale unui fond de comerț care face parte din comunitatea de bunuri; indemnizația de asigurare și despăgubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soți; bunurile dobândite înainte de căsătorie rămân ale fiecăruia.
  • vezi si https://www.coltuc.ro

Notă: Creditorii unuia dintre soți, dacă are nevoie de asta, poate cere să se facă partajul bunurilor comune ale soților, dar numai în măsura necesară acoperirii datoriei pe care o urmărește. Ceea ce trebuie reținut e că partaj se poate face și dacă soții nu ajung la divorț, deci, în timpul căsătoriei. „În timpul regimului comunității, bunurile comune pot fi împărțite, în tot sau în parte, prin act încheiat în formă autentică notarială, în caz de bună învoială, ori pe cale judecătorească, în caz de neînțelegere”, scrie în Cod.

De citit si https://www.coltuc.ro/blog/ghid-practic-pentru-procedura-partajului-judiciar/avocat-partajul-sotilor-dupa-divort/

La notar sau în instanță

Partajul se poate face ori la notar, ori la instanță, în funcție de cum se înțeleg foștii soți. La notar, vorbim, desigur, de o procedura mult mai rapidă și mai puțin costisitoare, întrucât nu mai trebuie să plătim și un avocat. Problema e că nu se poate face altcumva decât prin acordul părților. Asta înseamnă că foștii soți pot să convină să împartă bunurile și altfel decât 50-50, unul luând un imobil în întregime, altul o sultă în schimb.

În fața unui judecător se ajunge însă dacă soții nu se pot înțelege deloc asupra împărțirii bunurilor. Și în instanță se poate face partaj prin acordul soților, așa cum prevede Codul de procedură civilă, pentru că judecătorul va stărui pe tot parcursul judecății ca partajul să se facă amiabil.

Potrivit OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cererile în materia partajului se taxează astfel:

  • stabilirea bunurilor supuse împărțelii – 3% din valoarea acestora;
  • stabilirea calității de coproprietar și stabilirea cotei-părți ce se cuvine fiecărui coproprietar – 50 lei pentru fiecare coproprietar;
  • creanțe pe care coproprietarii le au unii față de alții, născute din starea de proprietate comună – 3% din valoarea creanțelor a căror recunoaștere se solicită;
  • cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia – 3% din valoarea masei partajabile.

Instanța va face împărțeala în natură, se prevede în procedura civilă. „La formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții sau îmbunătățiri cu acordul celorlalți coproprietari sau altele asemenea”, prevede Codul.

Ceea ce nu e poate partaja în natură, se va atribui unuia și celălalt va primi în schimb o sultă. Bunul cu pricina va putea fi chiar vândut la licitație și suma va fi împărțită între foștii soți. Se pornește de la ideea că cei doi soți au contribuit în mod egal la bunurile respective, dar contrariul poate fi dovedit prin orice mijloc de probă pe care părțile îl au la dispoziție.

Fii la curent cu toate modificările legislative care îți afectează compania sau activitatea profesională! https://www.coltuc.ro/blog

 

 

Partajul inteligent financiar in 2016

de

Divort

 
Problema fundamentala pentru orice persoana care intentioneaza sa demareze un proces de partaj judiciar este legata de sumele considerabile datorate statului sub forma taxelor judiciare. Acestea sunt de 3%-5% din valoarea totala a bunurilor care compun masa partajabila.

De exemplu, daca trebuie impartite un apartament de 3 camere in valoare de 60.000 Euro, bunuri mobile din apartament (mobila, electrocasnice, etc.) in valoare de 5.000 Euro si un autoturism in valoare de 7.500 Euro, taxa catre stat este in cuantum de

3%*(60.000 + 5.000 + 7.500) = 3%*72.500 = 2175 Euro/9.000 Lei

In plus, achitarea acestor sume nu garanteaza obtinerea unei hotarari favorabile, plata lor fiind o conditile obligatorie strict pentru demararea procesului.
Divort
In astfel de conditii restrictive din punct de vedere financiar, este des intalnita situatia in care sotii, desi isi doresc acest lucru, nu ajung sa-si imparta bunurile niciodata.

Pentru a reduce cat mai mult costurile asociate proceselor de partaj, Societatea noastra a dezvoltat o serie de solutii si si-a format o practica extensiva pe acest aspect. Folosindu-ne de prevederile legale in vigoare, suntem in masura sa depunem diligente pentru aproape toti clientii nostri in vederea reducerii, esalonarii, eliminarii totale sau pentru returnarea integrala a taxelor judiciare datorate. In acest fel, costurile totale ale litigiului se reduc simtitor, iar partajul devine inteligent financiar.

Partaj timbru de mediu-Solutie sau vorbe goale?

de

In ultima vreme au aparut foarte multe discutii cu privire la evitarea timbrului de mediu prin partaj voluntar notarial.Intrebarea este : solutia este legala si reala?

Av.Coltuc Marius a explicat pentru MEDIAFAX -” In noua legislatie a timbrului de mediu, Guvernul a strecurat la articolul 8 si autoturismele care provin din partaj printre cazurile de scutire de la plata timbrului de mediu.

 Această portiţă legislativă, interpretată diferit de unii şi de alţii, ar trebui reglementată clar prin normele de aplicare. „Interpretarea juridica este cea corectă. Legea prevede scutirea de taxă la bunul dobândit prin partaj. Dar înainte de partaj, există achiziţia; cumpărarea. Clar, trebuie plătită taxa la cumpărare, care este anterioară partajului. Partajul efectuat ulterior achiziţiei şi înmatriculării cu taxa plătită este normal să se efectueze fără taxă. De aceea legiuitorul a prevăzut scutirea de taxa la partaj. A prevăzut evitarea unei duble impuneri. Se referă la partajul bunului înmatriculat şi cu timbrul achitat la înmatriculare”
Deci nu este o solutie viabila.Mai mult notarii evita acel partaj.Exista nesansa sa fiti obligat sa platiti retroactiv si sa pierdeti si ce ati platit la notar.
DECI ATENTIE!
Singura varianta legala este cea a instantei.
www.coltuc.ro
avocat@coltuc.ro
0745150894

Partaj Dinu Patriciu – Soţia lui Dinu Patriciu vrea partajul

de

Soţia lui Dinu Patriciu cere separaţia judiciară a bunurilor deţinute în comun. Aceasta susţine că a avut o contribuţie de 50% la dobândirea bunurilor familiei în cei 18 ani de căsnicie.

 

Dana Patriciu susţine că soţul său a instrainat bunuri comune in favoarea celei cu care are o relatie extraconjugala.

Dana Patriciu revendică bunuri imobile si mobile, bijuterii şi actiuni la diverse societati din Romania, Elvetia, Anglia, Germania, Franta şi alte ţări.

DIVORT, PARTAJ, PENSIE ALIMENTARA

de

Cererea de divort poate fi introdusa de oricare dintre soti. Prezenta fizica a partilor in procesul de divort este necesara, ceruta de Art. 614, C. p. c: „In fata instantelor de fond, partile se vor infatisa in persoana, afara numai daca unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate, este impiedicat de o boala grava, este pus sub interdictie sau are resedinta in strainatate; in aceste cazuri, partile se vor putea infatisa prin mandatar.”

Atunci cand ati depus o cerere de divort aveti obligatia sa va prezentati in persoana in fata instantei de fond. Daca va aflati in imposibilitatea de a va prezenta personal din motiv de boala sau va aflati in executarea unei pedepse privative de libertate, sunteti pus sub interdictie sau aveti resedinta in strainatate, puteti fi reprezentat prin mandatar.

Exista doua modalitatide a obtine divortul: divortul prin instanta si divortul pe cale administrativa.

In cadrul divortului prin instanta, in ceea ce priveste competenta materiala, instanta competenta este Judecatorias. Regula este ca instanta competenta teritoriala sa solutioneze actiunea de divort este instanta ultimului domiciliu comun al sotilor, daca cel putin unul dintre soti mai locuieste in circumscriptia acelei Judecatorii.

In calitate de titular al cererii de divort, aveti obligatia sa va prezentati la judecarea in prima instanta a cererii. In caz de nerespectare a acestei obligatii, cererea dumneavoastra va fi putea fi respinsa ca nesustinuta.

Instanta se pronunta prin hotarare asupra cererii de divort. Impotriva hotararii puteti declara apel si respectiv recurs, in termen de 15/30 de zile de la comunicare. Nu este supusa nici unei cai de atac hotararea pronuntata in cererea de divort intemeiata pe acordul ambilor soti.

Fiind o actiune disponibila, in orice faza a procesului, poate interveni impacarea partilor, fapt ce stinge actiunea de divort. In aceeasi calitate, aveti posibilitatea sa renuntati la cererea de divort pe tot parcursul judecatii in fata instantei de fond.

Din punct de vedere psihic, divortul are efecte traumatizante asupra fostilor parteneri, dar mai ales asupra copiilor in cauza. Acestia din urma risca sa ramana cu o serie de traume in urma separarii de unul din parinti, intervenind un gol relational, chiar si complexe de stigmatizare si inferioritate sociala. Totusi, in foarte multe privinte, divortul reprezinta iesirea dintr-o stare de lucruri anormala, stare care afecteaza mult mai adancit si, uneori ireversibil, dezvoltarea viitoare a copiilor din respectiva casatorie.

Desi o decizie extrem de importanta, cu urmari profunde, divortul reprezinta, totusi, o modalitate de a incepe un nou drum, atunci cand casatoria a marcat intrarea intr-o serie semnificativa de erori in cadrul familiei.

Partaj

de

Partajul sau împărţeala este o operaţiune juridică prin care se pune capăt stării de proprietate comună sau de indiviziune. Astfel, prin partaj, copărtaşii împart în mod material bunul sau bunurile stăpânite în comun.

Partajul se poate realiza pe cale convenţională sau pe cale judiciară în cazul în care copărtaşii nu se înţeleg asupra cotei-părţi ce ar trebui să-i revină fiecăruia.

După realizarea actului de partaj, fiecare parte devine proprietară exclusivă asupra unei părţi determinate sau asupra unui bun dintre cele care au format obiectul coproprietăţii.

Legea civilă nu prevede respectarea unor formalităţi pentru încheierea partajului voluntar. El poate fi încheiat în principiu în orice formă, inclusiv verbal. Însă, art. 20 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului stabileşte că înscrierea în cartea funciară a dreptului real asupra unui imobil se face doar pe baza actului prin care acesta s-a constituit ori s-a transmis în mod valabil, iar, în cazul partajului judiciar, prin hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă. De asemenea, tot conform art. 20 din Legea nr. 7/1996, în anumite cazuri prevăzute de lege, actul autorităţii administrative va înlocui acordul de voinţă cerut în vederea înscrierii drepturilor reale, dacă sunt opozabile titularilor.

Acte necesare pentru partaj
• cerere de chemare in judecata
• acte doveditoare privind proprietatea bunurilor
• dovada achitare taxa de timbru judiciar + timbru judiciar

 

 

In cererea de chemare in judecata trebuie sa se mentioneze:

• nume, domiciliu sau resedinta partilor
• numele, calitatea, sediul profesional in cazul reprezentarii prin avocat
• obiectul cererii
• motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea
• dovezilor pe care este fondata cererea

 

 

Felurile partajului

– partajul poate fi conventional (prin buna invoiala) sau judiciar (prin hotarare judecatoreasca);

– daca un coproprietar este lipsit de capacitate de exercitiu ori are capacitate de exercitiu restransa, partajul va putea fi facut prin buna invoiala numai cu autorizarea instantei de tutela, precum si, daca este cazul, a ocrotitorului legal;

– in cazul proprietatii periodice si in celelalte cazuri de coproprietate fortata, partajul este posibil numai prin buna invoiala;

– partajul prin buna invoiala poate fi desfiintat pentru aceleasi cauze ca si contractele;

– partajul facut fara participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absoluta;

Situatii in care partajul este inadmisibil

– partajul este inadmisibil in cazul coproprietatii fortate; cu toate acestea, partajul poate fi cerut in cazul partilor comune din cladirile cu mai multe etaje sau apartamente atunci cand aceste parti inceteaza de a mai fi destinate folosintei comune;
– partajul este inadmisibil in situatia uzucaparii bunului de catre unul dintre coproprietari;

Cum se realizeaza partajul la divort va invata Casa de avocatura Coltuc

de

Atunci  cand o casatorie nu mai poate continua din diverse motive, cei doi parteneri aleg varianta divortului ca cea mai buna cale de a-si continua vietile in mod civilizat. Nepotrivirea de caracter, infidelitatea, violenta fizica sau verbala, toate sunt motive ce pot fi invocate in fata instantei de judecata,

singura ce poate decide, oficial, daca un cuplu mai are sau nu sanse de supravietuire. Cu toate acestea, divortul nu inseamna numai acea cerere menita ca intr-o perioada anume sa te transforme din nou intr-un om liber, ci si multe alte probleme ce trebuie clarificate…

Una dintre acestea il reprezinta si partajul ce se realizeaza intre cei doi soti.

Potrivit art.30 din Codul Familiei, obiectul partajului il vor constitui bunurile dobandite de cei doi soti in timpul casatoriei.

Acest partaj se poate realiza voluntar. Astfel, fiecare partener isi va alege bunurile dorite, urmand sa redacteze un document numit tranzactie, prin care vor preciza acest lucru. De regula, cel ce intocmeste acest document este un avocat, chiar daca cei doi nu au angajat unul special pentru divort sau partaj.

In schimb, in cazul in care divortul nu este unul amiabil si nu se poate ajunge la un numitor comun din acest punct de vedere, instanta de judecata va fi cea care va stabili modul in care se realizeaza impartirea bunurilor respective.

Astfel, in acest al doilea caz lucrurile se complica. In primul rand este important de mentionat faptul ca partajul se poate realiza atat in timpul casatoriei (in cazuri speciale si la cererea unuia dintre soti sau a unui reprezentant legal al acestuia), cat si dupa casatorie, neexistand vreo restrictie cu privire la momentul inaintarii lui (cu mentiunea ca, introdus mai tarziu decat cererea de divort, partajul se va judeca de o alta instanta).
Iata care sunt, conform Codului Familiei, bunurile ce nu intra in procesul de partaj:

–     Bunurile achizitionate de unul dintre soti inainte de oficializarea relatiei – multi soti stiu de aceasta prevedere, dar considera ca, datorita faptului ca au contribuit la modernizarea acelei locuinte au si ei dreptul la ea. Lucrurile nu stau tocmai asa, celalalt sot putand beneficia, cel mult, de acordarea despagubirilor indemnizatiilor de imbunatatire.

–     Bunurile dobandite prin mostenire doar de unul dintre parteneri, chiar daca aceasta a survenit in timpul casatoriei.

–     Bunurile pe care unul dintre soti le foloseste pentru exercitarea profesiei.

–     Orice fel de creatie literara, stiintifica, artistica, premii sau recompense primite de unul dintre soti inainte sau in timpul casatoriei.

–     Sume provenite de la diverse despagubiri sau indemnizatii de asigurare.
Cum se realizeaza partajul?

Bunurile imobile si mobile ce au fost achizitionate de-a lungul casatoriei fac obiectul acestui partaj, fiecare partener avand dreptul la 50% din averea acumulata. Odata ce s-a clarificat ce bunuri comune se iau in considerare, se stabileste care este cota-parte cuvenita fiecarui sot, in cazul in care unul dintre soti considera ca i se cuvine o parte mai mare de 50%. Aceasta se stabileste si in functie de contributia sa la dobandirea si pastrarea acelor bunuri. Chiar daca unul dintre soti nu lucreaza, munca in cadrul familiei si sustinerea acesteia au o anumita pondere. In acest moment, cei doi soti vin cu tot felul de probe pentru a convinge instanta de judecata de faptul ca ei au dreptul la o cota parte mai mare.
Ce acte sunt necesare pentru introducerea actiunii de partaj?

1.    Acte ce dovedesc proprietatea bunurilor: documente fiscale de achizitie si plata, chitante, contracte etc.

2.    Cerere de chemare in judecata

3.    Dovada achitatii taxei de timbru pentru partaj si cel judiciar.

Care sunt costurile unui partaj?

Taxa pentru timbrul judiciar este de 0.3 lei, in timp ce taxa de timbru pentru partaj variaza. Daca partajul este de comun acord, atunci se aplica o taxa de 19 lei. In situatia contrara, cel care cere un procent mai mare de 50%, va trebui sa plateasca o taxa de 19 lei +% din valoarea ceruta sau pe care o contesta. Costurile cresc in momentul in care  partajul nu mai este realizat pe cale amiabila, serviciile unui avocat fiind de bun augur, dar necesitand o taxa suplimentara. De asemenea, un alt plus la aceste cheltuilei il constituie si prezenta bunurilor imobile si mobile, ce necesita o expertiza speciala.

Partajul in noul cod civil

de

De regula partajul poate fi cerut oricand, cu exceptia situatiei in care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotarare judecatoreasca.Partajul poate fi suspendat prin conventie incheiata in forma autentica si supusa formalitatilor de publicitate prevazute de lege, pentru o perioada de maxim 5 ani;

Partajul poate fi suspendat si prin hotarare judecatoreasca pentru cel mult un an, pentru a nu se aduce prejudicii grave celorlalti coproprietari;

Efectele partajului

– dreptul de proprietate asupra bunurilor partajate se naste de la data stabilita prin actul de partaj, dar nu mai devreme de data incheierii actului, in cazul impartelii voluntare, sau, dupa caz, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti;

– in cazul imobilelor, efectele juridice ale partajului se produc numai daca actul de partaj incheiat in forma
autentica sau hotararea judecatoreasca ramasa definitiva, dupa caz, au fost inscrise in cartea funciara;

– actele incheiate, in conditiile legii, de un coproprietar cu privire la bunul comun raman valabile si sunt opozabile celui caruia i-a fost atribuit bunul in urma partajului;

– de regula, intre coproprietari exista obligatia de garantie pentru evictiune si vicii ascunse, in limita cotelor-parti; coproprietarii nu datoreaza garantie daca prejudiciul este urmarea faptei savarsite de un alt coproprietar sau daca au fost scutiti prin actul de partaj.

Sursa: CSM

Afla cum poti face partajul potrivit Noului Cod civil.Informatii comunicate de catre Casa de avocatura Coltuc

de

Partajul este operatiune juridica prin care se pune capat proprietatii comune si este reglementat in Noul Codul civil in art. 669-686, iar sub aspectul etapelor si modalitatii concrete de realizare, este reglementat in Codul de procedura civila.

 

 

 

Regulile esentiale se regasesc in dreptul material – Codul civil. Proprietatea comuna presupune ca dreptul de proprietate privata are doi sau mai multi titulari.

Formele proprietatii comune
Proprietatea comuna are urmatoarele forme:

• proprietatea pe cote-parti (coproprietatea), care poate fi:

– obisnuita
– fortata

• proprietatea in devalmasie (devalmasia).

In cazul coproprietatii, prin , bunul sau bunurile stapanite in comun pe cote-parti sunt impartite materialmente intre copartasi, fiecare dintre acestia devenind proprietarul exclusiv aspra unui anume bun sau parti materiale din bun dintre cele ce formau obiectul coproprietatii; in cazul incetarii devalmasiei (bunul sau bunurile stapanite in comun de mai multe persoane fara ca vreuna dintre acestea sa fie titularul unei cote-parti determinate din dreptul de proprietate) se poate realiza partajul astfel incat asupra bunului sau bunurilor va exista un drept de proprietate exclusiv.

In cazul partajului de bunuri comune ale sotilor se aplica regulile speciale referitoare la efectele regimurilor matrimoniale, ale conventiilor matrimoniale si la efectele divortului cu privire la raporturile patrimoniale dintre soti.

Cand poate fi cerut partajul?
De regula partajul poate fi cerut oricand, cu exceptia situatiei in care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotarare judecatoreasca.

Partajul poate fi suspendat prin conventie incheiata in forma autentica si supusa formalitatilor de publicitate prevazute de lege, pentru o perioada de maxim 5 ani; poate fi suspendat si prin hotarare judecatoreasca pentru cel mult un an, pentru a nu se aduce prejudicii grave celorlalti coproprietari.

Felurile partajului
Partajul poate fi conventional (prin buna invoiala) sau judiciar (prin hotarare judecatoreasca); daca un coproprietar este lipsit de capacitate de exercitiu ori are capacitate de exercitiu restransa, partajul va putea fi facut prin buna invoiala numai cu autorizarea instantei de tutela, precum si, daca este cazul, a ocrotitorului legal.

In cazul proprietatii periodice si in celelalte cazuri de coproprietate fortata, partajul este posibil numai prin buna invoiala; partajul prin buna invoiala poate fi desfiintat pentru aceleasi cauze ca si contractele; partajul facut fara participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absoluta.

Partajul este inadmisibil in cazul coproprietatii fortate; cu toate acestea, partajul poate fi cerut in cazul partilor comune din cladirile cu mai multe etaje sau apartamente atunci cand aceste parti inceteaza de a mai fi destinate folosintei comune. Partajul este inadmisibil si in situatia uzucaparii bunului de catre unul dintre coproprietari.

Modalitatile de partaj
Partajul poate fi realizat:

• in natura, proportional cu cota-parte a fiecarui coproprietar;
• atribuirea intregului bun, in schimbul unei sulte, in favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora;
• vanzarea bunului si distribuirea pretului: vanzarea bunului se face in modul stabilit de coproprietari ori, in caz de neintelegere, la licitatie publica, in conditiile legii, iar distribuirea pretului catre coproprietari se va realiza proportional cu cota-parte a fiecaruia dintre ei.

Drepturile creditorilor
Creditorii unui coproprietar pot urmari silit cota lui parte din dreptul asupra bunului comun sau pot cere instantei imparteala bunului, caz in care urmarirea se va face asupra partii de bun sau, dupa caz, asupra sumei de bani cuvenite debitorului.

Creditorii personali ai unui coproprietar vor putea, de asemenea, sa intervina, pe cheltuiala lor, in partajul cerut de coproprietari ori de un alt creditor. Ei nu pot, insa, sa atace un partaj efectuat, afara numai daca acesta s-a facut in lipsa lor si fara sa se tina seama de opozitia pe care au facut-o, precum si in cazurile cand partajul a fost simulat ori s-a facut astfel incat creditorii nu au putut sa intervina in proces.

Efectele partajului
Dreptul de proprietate asupra bunurilor partajate se naste de la data stabilita prin actul de partaj, dar nu mai devreme de data incheierii actului, in cazul impartelii voluntare, sau, dupa caz, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti.

In cazul imobilelor, efectele juridice ale partajului se produc numai daca actul de partaj incheiat in forma autentica sau hotararea judecatoreasca ramasa definitiva, dupa caz, au fost inscrise in cartea funciara. Actele incheiate, in conditiile legii, de un coproprietar cu privire la bunul comun raman valabile si sunt opozabile celui caruia i-a fost atribuit bunul in urma partajului.

De regula, intre coproprietari exista obligatia de garantie pentru evictiune si vicii ascunse, in limita cotelor-parti; coproprietarii nu datoreaza garantie daca prejudiciul este urmarea faptei savarsite de un alt coproprietar sau daca au fost scutiti prin actul de partaj.

Sursa: CSM

Casa de avocatura Coltuc va invata cu sa faceti partajul conform Noului Cod Civil

de

Regulile esentiale se regasesc in dreptul material – Codul civil. Proprietatea comuna presupune ca dreptul de proprietate privata are doi sau mai multi titulari.

 

 

Formele proprietatii comune
Proprietatea comuna are urmatoarele forme:

• proprietatea pe cote-parti (coproprietatea), care poate fi:

– obisnuita
– fortata

• proprietatea in devalmasie (devalmasia).

In cazul coproprietatii, prin , bunul sau bunurile stapanite in comun pe cote-parti sunt impartite materialmente intre copartasi, fiecare dintre acestia devenind proprietarul exclusiv aspra unui anume bun sau parti materiale din bun dintre cele ce formau obiectul coproprietatii; in cazul incetarii devalmasiei (bunul sau bunurile stapanite in comun de mai multe persoane fara ca vreuna dintre acestea sa fie titularul unei cote-parti determinate din dreptul de proprietate) se poate realiza partajul astfel incat asupra bunului sau bunurilor va exista un drept de proprietate exclusiv.

In cazul partajului de bunuri comune ale sotilor se aplica regulile speciale referitoare la efectele regimurilor matrimoniale, ale conventiilor matrimoniale si la efectele divortului cu privire la raporturile patrimoniale dintre soti.

Cand poate fi cerut partajul?
De regula partajul poate fi cerut oricand, cu exceptia situatiei in care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotarare judecatoreasca.

Partajul poate fi suspendat prin conventie incheiata in forma autentica si supusa formalitatilor de publicitate prevazute de lege, pentru o perioada de maxim 5 ani; poate fi suspendat si prin hotarare judecatoreasca pentru cel mult un an, pentru a nu se aduce prejudicii grave celorlalti coproprietari.

Felurile partajului
Partajul poate fi conventional (prin buna invoiala) sau judiciar (prin hotarare judecatoreasca); daca un coproprietar este lipsit de capacitate de exercitiu ori are capacitate de exercitiu restransa, partajul va putea fi facut prin buna invoiala numai cu autorizarea instantei de tutela, precum si, daca este cazul, a ocrotitorului legal.

In cazul proprietatii periodice si in celelalte cazuri de coproprietate fortata, partajul este posibil numai prin buna invoiala; partajul prin buna invoiala poate fi desfiintat pentru aceleasi cauze ca si contractele; partajul facut fara participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absoluta.

Partajul este inadmisibil in cazul coproprietatii fortate; cu toate acestea, partajul poate fi cerut in cazul partilor comune din cladirile cu mai multe etaje sau apartamente atunci cand aceste parti inceteaza de a mai fi destinate folosintei comune. Partajul este inadmisibil si in situatia uzucaparii bunului de catre unul dintre coproprietari.

Modalitatile de partaj
Partajul poate fi realizat:

• in natura, proportional cu cota-parte a fiecarui coproprietar;
• atribuirea intregului bun, in schimbul unei sulte, in favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora;
• vanzarea bunului si distribuirea pretului: vanzarea bunului se face in modul stabilit de coproprietari ori, in caz de neintelegere, la licitatie publica, in conditiile legii, iar distribuirea pretului catre coproprietari se va realiza proportional cu cota-parte a fiecaruia dintre ei.

Drepturile creditorilor
Creditorii unui coproprietar pot urmari silit cota lui parte din dreptul asupra bunului comun sau pot cere instantei imparteala bunului, caz in care urmarirea se va face asupra partii de bun sau, dupa caz, asupra sumei de bani cuvenite debitorului.

Creditorii personali ai unui coproprietar vor putea, de asemenea, sa intervina, pe cheltuiala lor, in partajul cerut de coproprietari ori de un alt creditor. Ei nu pot, insa, sa atace un partaj efectuat, afara numai daca acesta s-a facut in lipsa lor si fara sa se tina seama de opozitia pe care au facut-o, precum si in cazurile cand partajul a fost simulat ori s-a facut astfel incat creditorii nu au putut sa intervina in proces.

Efectele partajului
Dreptul de proprietate asupra bunurilor partajate se naste de la data stabilita prin actul de partaj, dar nu mai devreme de data incheierii actului, in cazul impartelii voluntare, sau, dupa caz, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti.

In cazul imobilelor, efectele juridice ale partajului se produc numai daca actul de partaj incheiat in forma autentica sau hotararea judecatoreasca ramasa definitiva, dupa caz, au fost inscrise in cartea funciara. Actele incheiate, in conditiile legii, de un coproprietar cu privire la bunul comun raman valabile si sunt opozabile celui caruia i-a fost atribuit bunul in urma partajului.

De regula, intre coproprietari exista obligatia de garantie pentru evictiune si vicii ascunse, in limita cotelor-parti; coproprietarii nu datoreaza garantie daca prejudiciul este urmarea faptei savarsite de un alt coproprietar sau daca au fost scutiti prin actul de partaj.

Partaj. Marturisire judiciara. Admitere recurs in anulare

de

Marturisirea judiciara obtinuta in cursul judecatii prin interogatoriul luat paratului are ca scop fraudarea drepturilor creditorului atunci cand nu se administreaza nici o alta proba, care sa confirme cota de contributie a reclamantei la dobandirea bunurilor comune în procent de 90%.

Prin cererea inregistrata la Judecatoria Harlau, Judetul Iasi, la data de 8 mai 2001, reclamanta ME a chemat in judecata pe paratul MC pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna impartirea bunurilor comune pe care cei doi soti le-au dobandit in timpul casatoriei, reclamanta sustinand ca are o cota de contributie la achizitionarea acestora in procent de 90%.

Prin sentinta civila nr.955 din 19 iunie 2001, a admis actiunea formulata de reclamanta M.E. impotriva paratului M.C. si a constatat ca partile au dobandit in timpul casatoriei urmatoarele bunuri: casa de locuit, situata in Comuna Focuri, in valoare de 25.000.000 lei; autoturism Dacia 1300 in valoare de 6.000.000 lei; un frigider Artic in valoare de 1.500.000 lei; un congelator Artic in valoare de 1.000.000 lei.

Valoarea totala a masei bunurilor de impartit este de 36.500.000 lei, reclamanta avand o contributie de 90%, iar paratul de 10% la dobandirea acestor bunuri. S-a dispus iesirea din indiviziune prin atribuirea tuturor bunurilor mobile si imobile reclamantei, care a fost obligata la plata sumei de 3.650.000 lei cu titlu de sulta catre parat.

Hotararea a ramas definitiva si irevocabila prin neexercitarea caii de atac a apelului.

Impotriva sentintei data de Judecatoria Harlau in conformitate cu art. 330 pct. 2 C. proc. civ. a declarat recurs in anulare Procurorul General al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie care a sustinut ca hotararea judecatoreasca atacata a fost pronuntata cu incalcarea esentiala a legii, ceea ce a determinat o solutionare gresita a cauzei pe fond si ca sentinta este si vadit netemeinica.

S-a sustinut ca instanta a incalcat prevederile art.30-31 C. fam. si art. 5 din Decretul nr. 32/1954, ca a dat o valoare probatorie absoluta marturisirii judiciare pe care paratul a facut-o cu privire la cota de contributie pe care reclamanta a avut-o la dobandirea bunurilor comune, procedeu care a avut ca scop fraudarea drepturilor creditorului M.R.D. si ca se impune reluarea judecatii pentru a se stabili corect contributia sotilor la dobandirea bunurilor si pentru ca, pe cale de expertiza tehnica, sa se determine valoarea de circulatie a bunurilor supuse impartelii judiciare.
Recursul este fondat.
In speta, singurul act depus la dosarul cauzei, respectiv adeverinta nr.1165 din 10 iunie 2001 a Primariei Comunei Focuri, prin care se precizeaza ca partile figureaza in registrul agricol cu o casa de locuit si terenul aferent in suprafata de 125 mp., precum si cu un autoturism marca Dacia 1300, nu este de natura sa confirme pretentiile reclamantei cu privire la contributia sa majora la dobandirea acestor bunuri.

Din contra, inscrisul intareste convingerea, ignorata de instanta de judecata, ca bunurile au fost achizitionate in timpul casatoriei prin contributia ambilor soti, fiind ca atare bunuri comune.

Intinderea drepturilor sotilor se stabileste in raport de contributia fiecaruia la dobandirea bunurilor in timpul casatoriei, sotii neavand un drept stabilit de la inceput asupra unei cote din bunurile comune, fiind astfel necesara administrarea de probe prin care sa se determine aportul fiecaruia la dobandirea lor.

In lipsa altor probatorii din care sa rezulte ca unul dintre soti a avut o contributie mai mare la achizitionarea bunurilor dobandite in timpul casatoriei, se prezuma ca ambii soti au avut contributii egale si deci impartirea acestor bunuri urmeaza a se face, de asemenea in parti egale.

In cauza este fara putinta de tagada ca, marturisirea judiciara obtinuta in cursul judecatii prin interogatoriul luat paratului M.C., a avut ca scop fraudarea drepturilor creditorului M.R.D. deoarece nu s-a administrat nici o alta proba, care sa confirme cota de contributie a reclamantei la dobandirea bunurilor comune în procent de 90%.

Fata de cele ce preced, recursul in anulare se priveste ca fondat si urmare a admiterii lui, va fi casata sentinta Judecatoriei Harlau, cu consecinta reluarii judecatii si a refacerii partajului judiciar in vederea stabilirii, pe baza de dovezi, a contributiei fiecarui sot la dobandirea bunurilor comune.
Intrucat la efectuarea partajului si la intocmirea loturilor se ia in considerare valoarea de circulatie a bunurilor supuse împartelii si nu valoarea lor de achizitie, in rejudecare, instanþa de trimitere are a se preocupa de administrarea unor expertize tehnice de specialitate pentru stabilirea valorii actuale a bunurilor.

Sectia civila – decizia nr. 2643/2003

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!