Venitul net anual impozabil

Stabilirea venitului net anual impozabil

Art. 80. – (1) Venitul net anual impozabil se stabileste pe fiecare sursa din categoriile de venituri mentionate la art. 41 lit. a), c) si f) prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale reportate.

(2) Veniturile din categoriile prevazute la art. 41 lit. a), c) si f), ce se realizeaza intr-o fractiune de an sau in perioade diferite ce reprezinta fractiuni ale aceluiasi an, se considera venit anual.

(3) Pierderea fiscala anuala inregistrata pe fiecare sursa din activitati independente, cedarea folosintei bunurilor si din activitati agricole se reporteaza si se completeaza cu venituri obtinute din aceeasi sursa de venit din urmatorii 5 ani fiscali.

(31) Pierderile provenind din strainatate se reporteaza si se compenseaza cu veniturile de aceeasi natura si sursa, realizate in strainatate, pe fiecare tara, inregistrate in urmatorii 5 ani fiscali.

(4) Regulile de reportare a pierderilor sunt urmatoarele:

a) reportul se efectueaza cronologic, in functie de vechimea pierderii, in urmatorii 5 ani consecutivi;

b) dreptul la report este personal si netransmisibil;

c) pierderea reportata, necompensata dupa expirarea perioadei prevazute la lit. a), reprezinta pierdere definitiva a contribuabilului.

Declaratii de venit estimat

Art. 81. – (1) Contribuabilii, precum si asociatiile fara personalitate juridica, care incep o activitate in cursul anului fiscal sunt obligati sa depuna la organul fiscal competent o declaratie referitoare la veniturile si cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac exceptie de la prevederile prezentului alineat contribuabilii care realizeaza venituri pentru care impozitul se percepe prin retinere la sursa.

(2) Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal au obligatia sa depuna o declaratie privind venitul estimat, in termen de 15 zile de la incheierea contractului intre parti. Declaratia privind venitul estimat se depune o data cu inregistrarea la organul fiscal a contractului incheiat intre parti.

(3) Contribuabilii care, in anul anterior, au realizat pierderi si cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decat anul fiscal, precum si cei care, din motive obiective, estimeaza ca vor realiza venituri care difera cu cel putin 20% fata de anul fiscal anterior depun, odata cu declaratia privind venitul realizat, si declaratia estimativa de venit.

(4) Contribuabilii care determina venitul net pe baza de norme de venit, precum si cei pentru care cheltuielile se determina in sistem forfetar si au optat pentru determinarea venitului net in sistem real depun, o data cu cererea de optiuni, si declaratia de venit estimat.

Stabilirea platilor anticipate de impozit

Art. 82. – (1) Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente, din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arendare, precum si venituri din activitati agricole sunt obligati sa efectueze in cursul anului plati anticipate cu titlu de impozit, exceptandu-se cazul veniturilor pentru care platile anticipate se stabilesc prin retinere la sursa.

(2) Platile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent pe fiecare sursa de venit, luandu-se ca baza de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat in anul precedent, dupa caz, prin emiterea unei decizii care se comunica contribuabililor, potrivit legii. In cazul impunerilor efectuate dupa expirarea termenelor de plata prevazute la alin. (3), contribuabilii au obligatia efectuarii platilor anticipate la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plata al anului precedent. Diferenta dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat in anul precedent si suma reprezentand plati anticipate datorate de contribuabil la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizeaza pe termenele de plata urmatoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaratiile de venit estimativ depuse in luna decembrie nu se mai stabilesc plati anticipate, venitul net aferent perioadei pana la sfarsitul anului urmand sa fie supus impozitarii, pe baza deciziei de impunere emise pe baza declaratiei privind venitul realizat. Platile anticipate pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arenda, se stabilesc de organul fiscal astfel:

a) pe baza contractului incheiat intre parti; sau

b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea in partida simpla, potrivit optiunii. In cazul in care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosintei bunurilor reprezinta echivalentul in lei al unei sume in valuta, determinarea venitului anual estimat se efectueaza pe baza cursului de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din ziua precedenta celei in care se efectueaza impunerea.

(3) Platile anticipate se efectueaza in 4 rate egale, pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu exceptia impozitului pe veniturile din arendare, pentru care plata impozitului se efectueaza potrivit deciziei emise pe baza declaratiei privind venitul realizat. Contribuabilii care determina venitul net din activitati agricole, potrivit art. 72 si 73, datoreaza plati anticipate catre bugetul de stat pentru impozitul aferent acestui venit, in doua rate egale, astfel: 50% din impozit, pana la data de 1 septembrie inclusiv, si 50% din impozit, pana la data de 15 noiembrie inclusiv.

(4) Termenele si procedura de emitere a deciziilor de plati anticipate vor fi stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.

(5) Pentru stabilirea platilor anticipate, organul fiscal va lua ca baza de calcul venitul anual estimat, in toate situatiile in care a fost depusa o declaratie privind venitul estimat pentru anul curent sau venitul net din declaratia privind venitul realizat pentru anul fiscal precedent, dupa caz. La stabilirea platilor anticipate se utilizeaza cota de impozit de 16%, prevazuta la art. 43 alin. (1).

Declaratia privind venitul realizat

Art. 83. – (1) Contribuabilii care realizeaza, individual sau intr-o forma de asociere, venituri din activitati independente, venituri din cedarea folosintei bunurilor, venituri din activitati agricole determinate in sistem real au obligatia de a depune o declaratie privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, pana la data de 15 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului. Declaratia privind venitul realizat se completeaza pentru fiecare sursa si categorie de venit. Pentru veniturile realizate intr-o forma de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuita din asociere.

(2) Declaratia privind venitul realizat se completeaza si pentru castigul net anual/pierderea neta anuala, generata de:

a) tranzactii cu titluri de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare, in cazul societatilor inchise;

b) operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen.

(3) Nu se depun declaratii privind venitul realizat, pentru urmatoarele categorii de venituri:

a) venituri nete determinate pe baza de norme de venit, cu exceptia contribuabililor care au depus declaratii de venit estimativ in luna decembrie si pentru care nu s-au stabilit plati anticipate, conform legii;

b) venituri sub forma de salarii si venituri asimilate salariilor, pentru care informatiile sunt cuprinse in fisele fiscale, care au regim de declaratii de impozite si taxe sau declaratii lunare, depuse de contribuabilii prevazuti la art. 60;

c) venituri din investitii, cu exceptia celor prevazute la alin. (2), precum si venituri din premii si din jocuri de noroc, a caror impunere este finala;

d) venituri din pensii;

e) venituri din activitati agricole a caror impunere este finala, potrivit prevederilor art. 74 alin. (4);

f) venituri din transferul proprietatilor imobiliare;

g) venituri din alte surse.

Stabilirea si plata impozitului pe venitul net anual impozabil

Art. 84. – (1) Impozitul pe venitul net anual impozabil/castigul net anual datorat este calculat de organul fiscal, pe baza declaratiei privind venitul realizat, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual impozabil/castigul net anual din anul fiscal respectiv, cu exceptia prevederilor art. 67 alin. (3) lit. a).

(2) Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume, reprezentand pana la 2% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil, castigul net anual din transferul titlurilor de valoare, castigul net anual din operatiuni de vanzarecumpa rare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen, pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii, unitatilor de cult, precum si pentru acordarea de burse private, conform legii.

(3) Organul fiscal competent are obligatia calcularii, retinerii si virarii sumei reprezentand pana la 2% din impozitul datorat pe:

a) venitul net anual impozabil;

b) castigul net anual din transferul titlurilor de valoare;

c) castigul net anual din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen.

(4) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (2) si (3) se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.

(5) Organul fiscal stabileste impozitul anual datorat si emite o decizie de impunere, in intervalul si in forma stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.

(6) Diferentele de impozit ramase de achitat conform deciziei de impunere anuala se platesc in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculeaza si nu se datoreaza sumele stabilite potrivit reglementarilor in materie, privind colectarea creantelor bugetare.

Dosarul de inselaciune al patronului Asesoft a disparut de la instanta

Cel de-al 33-lea termen de judecata al dosarului in care procurorii DIICOT il acuza pe cel mai tânar miliardar român, Sebastian Ghita (foto), de inselaciune va avea loc mâine la Tribunalul Bucuresti. Paradoxal, cauza se va judeca fara ca la dosar sa fie atasat rechizitoriul procurorilor, ca act de sesizare a instantei, si nici dosarul de urmarire penala, ca proba. Reporterii „Gardianul” au intrat in posesia unui document ce atesta faptul ca judecatorii nu considera respectivele documente ca fiindu-le „necesare”.

Posesor al unei averi care l-a plasat în topul primilor 300 de bogati ai tarii, junele afacerist ploiestean Sebastian Ghita, patron al grupului de firme Asesoft si sponsor principal al multiplei campioane nationale la baschet CSU Asesoft Ploiesti, va comparea, mâine 31 octombrie, în calitate de inculpat în dosarul penal nr. 4.758/3/2006, în fata judecatorilor din cadrul Completului special al Tribunalului Municipiului Bucuresti. Cunoscut si sub numele de dosarul „Tracia-Asesoft”, dosarul nr. 4.758/3/2006, ce va face, mâine, obiectul activitatii judecatorilor bucuresteni si în care este implicat si controversatul om de afaceri ploiestean Sebastian Ghita, are o poveste mai lunga si o lista de personaje, toate având calitatea de inculpati, pe masura, speta acestuia fiind, potrivit încadrarii facute de procurorii anchetatori, infractiunea de înselaciune, conform art. 215, alin. 1, 2, 5 Cod Penal. La dosar insa nu se mai afla nici rechizitoriul, nici dosarul de urmarire penala. Disparitia acestora este justificata de o adresa a presedintelui completului de judecata, trimisa catre DIICOT: „Va restituim alaturat dosarul de urmarire penala nr. 222/D/P/2006, continand patru volume, acesta nemaifiindu-ne necesar”. Contactati de reporterii „Gardianul”, doi judecatori si doi avocati (care nu au dorit sa isi decline identitatea, date fiind numele „grele” implicate in dosar”) au declarat ca mentionata adresa a instantei este o bizarerie procedurala pe care nu au mai intalnit-o pana acum, mai ales in conditiile in care este vorba de judecata pe fond.

Prejudiciu de peste 650.000 de euro

În acest sens, în urma cercetarilor efectuate de procurorii din cadrul DIICOT Bucuresti, acestia au ajuns la concluzia ca, în urma unor afaceri si tranzactii comerciale în care marfa de baza a fost constituita din produse petroliere, grupul inculpatilor format din Dan Constantin Grigoriu, Dan Florin Berendel, Gheorghe  Romulus, Lalu Ioan Gheorghe, Alexandru Lenghel, Dan Mircea Nicorici, Stela Stefan, Iriza Stefan si Sebastian Ghita ar fi prejudiciat statul român, în urma neachitarii taxelor prevazute de lege, cu suma de 20 miliarde de lei, la valoarea anului 2002. „Nu am facut altceva decât sa le vând celorlalti implicati doar niste calculatoare”, încerca sa se disculpe Sebastian Ghita în urma cu ceva timp, când dosarul în cauza se afla tot la TMB, pe rolul Sectia a 3-a penale si, potrivit opiniei sale, procurorul Ilie Piciorus, cel care instrumentase  cazul, ar fi avut un „cui” împotriva tânarului om de afaceri care începuse sa aspire, prin firma sa, Asesoft, si „derivatele”, în special în judetul Prahova, la cam toate contractele IT finantate din bani publici, fie ca era vorba despre informatizarea serviciilor din cadrul Primariei Ploiesti, a celor de la nivelul administratiei locale a judetului Prahova sau ale Casei judetene de asigurari de sanatate. De altfel, prin diverse „metode specifice”, în perioada de glorie a domniei pesediste si a Cabinetului Nastase, copilul de suflet al fostului si actualului presedinte al Consiliului Judetean Prahova, pesedistul Mircea Cosma, a reusit sa stopeze si sa scoata de pe rolul TMB dosarul „Tracia-Asesoft”. Oricum, drept multumire pentru „sprijinul acordat”, crezându-se „mai curat si mai uscat”, Ghita l-a rasplatit pe binefacatorul sau, Cosma, pe care l-a cooptat, ca asociat, într-un dintre firmele sale ce are ca obiect de activitate energia neconventionala. Însa, revenind la dosarul în cauza, trebuie mentionat faptul ca, în pofida demersurilor facute de Ghita si amicii sai politici de îngropare a sa în uitare, în anul 2006, Ministerul Finantelor Publice, prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala-ANAF, s-a constituit parte civila, asa încât dosarul 4.758/3/2006 a fost repus pe rolul Tribunalului Municipiului Bucuresti. Astfel, în afara grupului celor 9 inculpati, ca parti civilmente responsabile în dosarul cu pricina sunt incluse firmele SC Zato România (fosta SC Asesoft Com SRL), SC Contest Group SRL, SC Israrom Oil Trading SRL, SC Master Mind Consulting SRL, SC Tracia International SA, prin lichidator judiciar SC AMD Group Expert SRL, SC Auto Cross SRL, SC Bussines SRL si SC Closani Impex SRL, prin lichidator judiciar Marian Dumitrescu.

Nasul lui Seres numara voturile

Daca tot a ratat, prin firma sa, Asesoft, „marea lovitura”, estimata la peste 300 milioane de euro, ce ar fi însemnat înzestrarea scolilor patriei cu laboratoare informatice formate din câte 25 de calculatoare si un server, afaceristul-inculpat Sebastian Ghita a pus mâna pe o alta „comoara”, care, desi are o valoare mai mica, numai de 5.822.080 de lei, ceea ce ar echivala cu 2 milioane de euro, are un potential cu mult mai pretios. Mai precis, dupa ce, în data de 1 octombrie, Autoritatea Electorala Permanenta a anulat, din lipsa de participanti, licitatia organizata în vederea implementarii Sistemului informatic de centralizare a datelor pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie, la urmatoarea „strigare” au raspuns prezent trei concurenti: SC Siveco, SC Intrarom si SC Team Net International SA. Spre „marea surpriza”, cele doua firme mult mai potente, Siveco si Intrarom, nu au reusit sa se apropie de un punctaj apropiat plafonului maxim de 100 de puncte, învingatoare fiind declarata „necunoscuta” SC TeamNet International SA. Numai ca la o privire mai atenta se poate observa ca firma cu pricina nu este chiar asa de necunoscuta, aceasta fiind una dintre firmele componente ale grupului Asesoft patronat de omniprezentul  si omnipotentul afacerist ploiestean Sebastian Ghita, Asesoft având un pachet de 69,5% din  SC Team Net.

Sursa principala