Pedeapsa

Pedeapsa

pedeapsa, este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului, al cărei scop este prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni. Prin executarea pedepsei se urmăreşte formarea unei atitudini corecte faţă de muncă, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferinţe fizice şi nici să înjosească persoana condamnatului.

pedeapsă – sancţiune juridică penală care are scopul de a reeduca pe cel căruia i se aplică, în sensul reintegrării sale în societate şi acela de a preveni săvârşirea de noi infracţiuni. ~ principală – pedeapsă care îşi îndeplineşte rolul represiv şi educativ în mod de sine stătător, putând fi aplicată singură. Amenda se aplică, de regulă, alternativ cu pedeapsa închisorii. ~ complementară – pedeapsă pe care instanţa o aplică pentru a completa o pedeapsă principală. Pedeapsa complementară nu se aplică niciodată de sine stătător. Sunt pedepse complementare interzicerea unor drepturi şi degradarea militară. în trecut se mai putea aplica şi confiscarea averii parţială sau totală. ~ accesorie -sancţiune care însoţeşte de drept o pedeapsă principală, fară a fi nevoie să fie pronunţată de instanţă şi care constă în interzicerea tuturor acelor drepturi la care se referă pedeapsa complimentară a interzicerii unor drepturi, din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până la terminarea executării pedepsei principale. ~ cu moartea – sancţiune care se aplica până în 1990 drept măsură excepţională pentru infracţiunile cele mai grave, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. ~ cu detenţiunea pe viaţă – sancţiune ce se aplică începând cu anul 1990 pentru cele mai grave dintre infracţiunile prevăzute de legea penală sau pentru variantele de pericol social deosebit de ridicat ale unora dintre infracţiuni. Este prevăzută în mod alternativ cu pedeapsa închisorii. ~ alternative -pedepse principale care se aplică în mod alternativ (de ex., închisoare sau amendă), la alegerea instanţei de judecată, în raport cu gradul de pericol al faptei şi al făptuitorului. ~privative de libertate – pedepse care constau în privarea de libertate a condamnatului. în Codul penal în vigoare pedepse privative de libertate sunt închisoarea şi detenţiunea pe viaţă. ~ privativă de drepturi – pedeapsă care constă în privarea condamnatului de unele drepturi, anumite determinate. în Codul penal în vigoare pedepsele privative de drepturi sunt pedepse complementare. ~ corporală – pedepse care se execută asupra corpului condamnatului. în legiuirile vechi erau cunoscute: mustrarea, schingiuirea, bătaia. Legiuirile modeme, în majoritate, nu mai prevăd pedepse corporale (cu excepţia pedepsei cu moartea). ~pecuniară – pedeapsă care constă în plata unei sume de bani (amenda). ~ morală – pedeapsă care constă într-o dezaprobare a conduitei infractorului (de ex. mustrarea) ori în publicarea sau afişarea hotărârii de condamnare spre a fi cunoscută de opinia publică. ~ determinată – pedeapsă ale cărei limite sunt prevăzute chiar de lege, urmând ca instanţa, în cadrul acestor limite, să stabilească pedeapsa concretă. ~ nedeterminată – pedeapsă pentru care legea nu prevede nici o limită şi a cărei durată nu este determinată odată cu pronunţarea hotărârii, ci mai târziu, în raport cu comportarea condamnatului în timpul executării pedepsei, de către organele de executare. Legea noastră penală nu admite pedepse nedeterminate şi sentinţe nedeterminate. ~ co-recţională – pedeapsă prevăzută în codul penal anterior în caz de delict: închisoare corecţională de la o lună la 12 ani, detenţiune simplă de la o lună la 12 ani, amendă. ~ contravenţională – denumire folosită în Codul penal anterior pentru pedepse aplicate în cazul contravenţiilor: închisoarea poliţienească de la o zi la o lună şi amenda.

10 ani de inchisoare pentru soferii bauti -DEZBATERE PUBLICA

10-ani-de-inchisoare-pentru-soferii-bauti -DEZBATERE-PUBLICA Concret, actul normativ propus de Tudor Ciuhodaru prevede dublarea pedepsei cu inchisoarea, care va fi cuprinsa intre 5 ani la 10 ani daca titularul permisului a condus pe drumurile publice un autovehicul sau tramvai avand o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange sau sub efectele stupefiantelor si chiar triplarea pedepselor actuale la 10-15 ani, daca aceste persoane efectueaza transport public de persoane sau transport de substante sau produse periculoase”.

De asemenea, in proiect se prevede si faptul ca pedepsele pentru conducerea pe drumurile publice sub influenta alcoolului sau a stupefiantelor nu pot fi reduse.

Deputatul justifica acest demers legisltativ prin numarul mare de soferi bauti (22440 in anul 2011), tendinta de crestere a acestora (4440 doar intr-un singur an), precum si numarul mare de accidente rutiere legate de consumul de alcool (intre 3 si 7%).

De asemenea, Tudor Ciuhodaru este de parere ca ca aceste masuri vor avea  un rol de preventie si vor duce la scaderea accidentelor rutiere cu 20%.

Totodata, deputatul PPDD ofera drept exemplu sistemul legislativ din tari precum Portugalia, Franta, Anglia, Luxemburg sau Olanda, unde conducerea sub influenta bauturilor alcoolice (0,8 g/l) sau refuzul testarii sunt pedepsite cu inchisoarea pana la doi ani, 4.500 de euro amenda, sase puncte de penalizare si trei ani de suspendare a permisului.

10-ani-de-inchisoare-pentru-soferii-bauti -DEZBATERE-PUBLICA

Recursul formulat de catre Adrian Nastase in privinta deducerii,a fost admis

Astfel, fostului premier Adrian Nastase i se vor scadea din pedeapsa cele sapte zile pe care le-a petrecut in spital inainte de a fi dus la penitenciar.Decizia Curtii de Apel Bucuresti este definitiva. Doi dintre cei trei judecatori ai completului care a judecat i-au dat dreptate lui Nastase. Unul dintre judecatori a formulat opinie separata.

”Este o decizie corecta, este o aplicare corecta a legii. Cele sapte zile ii vor folosi domnului Nastase cand comisia va calcula termenul pentru eliberarea conditionata”, a declarat avocatul lui Nastase, Ion Cazacu.

Procurorul Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) le-a cerut, luni, judecatorilor Inaltei Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) condamnarea definitiva a lui Serban Mihailescu la doi ani de inchisoare cu executare

Tot luni, Mihailescu a dat o declaratie in fata celor cinci magistrati in care predominant l-a discreditat pe denuntatorul Fanel Pavalache si a pus la indoiala calitatea morala a acestuia. Instanta a trecut apoi la pledoariile finale, dand cuvantul procurorului DNA, pentru a-si sustine contestatia.

Procurorul le-a aratat judecatorilor ca la completul de trei al instantei supreme au fost retinute in mod gresit circumstante atenuante in sarcina fostului demnitar.

„Pedepsele au fost gresit individualizate, la fel ca si cuantumul lor. Retinerea circumstantelor atenuante s-a facut in mod gresit. Desi s-au retinut ca si fapte comise primirea de foloase necuvenite si nerespectarea regimului armelor si munitiilor, instanta a stabilit doar cinci luni de inchisoare cu suspendare pentru prima fapta si un an cu suspendare pentru a doua. Instanta a retinut conduita buna avuta de inculpat inainte de savarsirea faptelor, dar a ignorat o serie de imprejurari ce denota clar caracterul de pericol public precum calitatea acestuia, suma foloaselor primite in mod necuvenit, dar si alte aspecte”, a declarat procurorul, citat de Mediafax.

Procurorul a sustinut ca circumstantele nu trebuie sa fie atenuante in cazul lui Mihailescu, intrucat acesta s-a folosit de rangul inalt pe care-l detinea pentru a cere armele, cu titlu de folos necuvenit, de la denuntatorul Fanel Pavalache.

In plus, reprezentantul DNA a aratat ca o pedeapsa cu suspendare in cazul lui Mihailescu nu poate constitui un avertisment suficient de serios atat pentru acesta, cat si pentru alti viitori demnitari tentati sa cada in plasa ilicitului penal.

In final, procurorul a cerut celor cinci judecatori inlaturarea circumstantelor atenuante si condamnarea lui Serban Mihailescu la un an de inchisoare cu executare pentru fapta de primire de foloase necuvenite si la doi ani de inchisoare cu executare pentru nerespectare regimului armelor si munitiilor, astfel incat fostul demnitar sa execute in regim de detentie pedeapsa cea mai grea, respectiv cea de doi ani cu inchisoare. Totodata, procurorul a cerut instantei obligarea lui Mihailescu la plata a 7.000 de lei catre stat, cheltuieli rezidate din urmarirea penala si cercetarea judecatoreasca.

Serban Mihailescu a fost condamnat, in decembrie 2011, de catre instanta suprema la un an de inchisoare cu suspendare, in dosarul in care acesta este acuzat de fapte de coruptie in legatura cu primirea mai multor arme de vanatoare de la fostul sau consilier Fanel Pavalache.

In rechizitoriul intocmit de procurorii DNA se arata ca, in perioada 12 aprilie 2002 – 30 mai 2002, detinand functia de ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului, Serban Mihailescu a primit de la Fanel Pavalache noua arme de vanatoare, in valoare totala de 264.000.000 lei vechi, dupa ce, prin Ordinul nr. 352/15.10.2001, l-a numit pe acesta in functia de consilier. In perioada aprilie-octombrie 2002, armele au fost detinute, fara drept, de catre Mihailescu, fiind depozitate la Vila de protocol nr. 5 din Snagov.

Curtea Supremă va da astăzi decizia definitivă în dosarul prăbuşirii FNI

În acest dosar, Ioana Maria Vlas a fost condamnată, anul trecut în iunie, la 10 ani de închisoare de către Curtea de Apel Bucureşti pentru fals, înşelăciune şi abuz în serviciu.

Instanţa a constatat, între timp, că infracţiunea de fals s-a prescris. Ioana Maria Vlas a petrecut deja cinci ani în arest preventiv şi a fost eliberată în aprilie anul trecut.

În instanţă, şi-a recunoscut vinovăţia, dar a declarat că a acţionat la comanda altora. În cazul în care va fi găsită vinovată, anii petrecuţi în închisoare se vor scădea din pedeapsa finală. Până acum, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a amânat de patru ori pronunţarea în acest dosar.

Sursa: Realitatea TV

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au rămas, astăzi, în pronunţare, în dosarul Revolutiei de la Timisoara

Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti a decis la finalul anului trecut să întrerupă pentru trei luni pedeapsa cu închisoarea a lui Mihai Chiţac, respectiv de pe 29 decembrie până pe 29 martie 2009. Fostul general a fost

de acord să fie supus la două operaţii pe cord, în condiţiile în care expertiza INML arată că acesta poate să beneficieze de întreruperea executării pedepsei din motive medicale.

Victor Stănculescu şi Mihai Chiţac au cerut eliberarea, pe motive medicale, din penitenciar, după ce au fost condamnaţi definitiv la 15 ani de închisoare şi degradare militară în procesul Revoluţiei de la Timişoara.

Avocatul lui Mihai Chiţac a depus, pe 23 octombrie, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o cerere de anulare a sentinţei de 15 ani de închisoare primită de fostul general pentru Revoluţia de la Timişoara. Avocatul lui Mihai Chiţac, Sergiu Andon, a declarat, pe 16 octombrie că va contesta la Curtea Europeană a Drepturilor Omului „lipsa de temei legal a condamnării” din dosarul Revoluţiei.

 

Sursa: NewsIn

Fapta care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni. Achitare

Inculpata G.M. a fost condamnata de Judecatoria Cimpulung Moldovenesc la 3 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prevazute de art.208, art.209 lit.e, cu aplicarea art.74 si art.76 C.pen., retinandu-se urmatoarele: in anul 1994, sotul partii vatamate a contractat un imprumut de la BANKCOOP Vatra Dornei, avandu-I ca girant pe sotul inculpatei si din cauza ca sotul partii vatamate nu a restituit imprumutul datorat, banca creditoare a recuperat suma de 200.000 lei de la girant. In cursul lunii februarie 1997, inculpatul i-a solicitat sotului partii vatamate sa-i restituie suma, dar acesta a refuzat.

In ziua de 18 februarie 1997, inculpata s-a intalnit cu partea vatamata la frizeria din com. Neagra Sarului, solicitindu-i din nou suma mentionata, insa partea vatamata a refuzat. Cand partea vatamata s-a dus la Banca de Credit pentru a ridica banii ce i se cuveneau din livrarea unei cantitati de lapte la achizitie, inculpata a mers in urma ei si i-a luat suma de 104.000 lei incasata de la banca, in contul datoriei de 200.000 lei.

Prin decizia penala nr.84 din 9 februarie 1998, Tribunalul Suceava a respins, ca nefondat, recursul inculpatei care a declarat recurs impotriva deciziei, sustinand ca nu este vinovata si ca fapta sa nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.

Investita cu solutionarea recursului, Curtea de Apel Suceava, Sectia penala, a casat decizia instantei de apel si sentinta instantei de fond si in temeiul art. 11 pct.2 lit.a, raportat la. art. 10 lit.b din C.pr.pen. si art. 18 C.pen., a achitat pe inculpata, fapta neprezentand gradul de pericol social al unei infractiuni.

In motivarea solutiei, instanta de recurs a retinut ca potrivit art. 18 C.pen., nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala daca prin atingerea minima adusa uneia din valorile aparate de lege si prin continutul ei concret, fiind lipsita in mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, ca in speta, inculpatul a luat de la partea vatamata suma de 104.000 lei in contul unei datorii de 200.000 lei pe care partea vatamata si sotul ei refuzau sa o restituie.

Curtea de Apel, decizia nr.323 din 6 iulie 1998

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!