Acordarea sumei de 10.000 de euro de instanţa de judecată se încadrează în limite rezonabile, spre a nu ajunge la arbitrariu şi la îmbogăţire fără justă cauză”, se arată în motivarea magistraţilor ÎCCJ, care au respins atât recursul declarat de Miron Cozma, cât şi pe cel al
statului, prin Ministerul Finanţelor Publice.
Magistraţii au decis că, deşi valorile morale nu se pot evalua financiar, încălcarea acestora se manifestă concret. Din acest motiv, instanţa are posibilitatea de a stabili intensitatea şi gravitatea încălcărilor, recum şi ce sumă de bani poate repara prejudiciul moral suferit.
Magistraţii instanţei supreme consideră că judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au apreciat corect prejudiciile aduse situaţiei familiale, prefesionale şi sociale a lui Cozma, astfel încât afirmaţiile făcute de acesta în recurs, potrivit cărora CAB nu a aplicat corect legea în cazul său, nu pot fi admise.
În motivarea magistraţilor de la Înalta Curte se aminteşte că, în urma unei erori judiciare intervenite în cazul fostului lider al minerilor, drepturi fundamentale ale acestuia au fost lezate, Cozma având dreptul, prin lege, la o recompensă materială pentru prejudiciul moral suferit. De asemenea, despăgubirea bănească nu poate fi refuzată prin invocarea imposibilităţii de a stabili o corespondenţă între cuantumul acesteia şi gravitatea prejudiciul suferit, se mai arată în motivare.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, pe 18 martie 2009, să respingă recursurile declarate de Miron Cozma şi de Statul Român, prin MFP, împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti, din 22 februarie 2008. Prin respectiva decizie, majorarea daunelor cerute de Cozma de la stat pentru cele 178 de zile în care a fost reţinut ilegal a fost respinsă, el rămânând cu 10.000 de euro.
realitatea