Fenomenul criminalitatii informatice in Romania in 2011

Statisticile oficiale ne pot oferi informatii cu privire la criminalitatea legala, nu si la criminalitatea reala, fiind binecunoscut faptul ca in cazul acestui tip de infractiuni cifra neagra a criminalitatii ajunge la rate foarte mari, tocmai

 

 

datorita faptului ca infractiunile informatice nu sunt in general raportate.

Raportul DIICOT din 2007 face vorbire despre 364 de cazuri rezolvate, inregistrandu-se o crestere de 100% fata de anul 2006.

Raportul  privind starea Justitiei din 2008 ne dezvaluie faptul ca in cursul anului 2008 au fost solutionate de catre DIICOT un numar de 340 de cauze privind criminalitatea informatica, in scadere cu 6,59% fata de anul anterior.

Statisticile Politiei din primele 7 luni ale lui 2009 arata ca au fost finalizate cercetarile in 56 de cazuri, fiind trimise in judecata 269 de persoane, din care 167 aflate in stare de arest preventiv.

Se poate spune, asadar, ca infractiunile informatice inregistreaza o crestere constanta, dar sigura, in timp ce fraudele informatice si infractiunile cu carti de credit ocupa primele pozitii in totalul infractiunilor instrumentate de anchetatorii romani, pornografia infantila comisa prin sisteme informatice, o infractiune ce face obiectul a numeroase initiative la nivel Uniunii Europene, Consiliului Europei sau Organizatiei Natiunilor Unite, fiind mai putin prezenta in cadrul faptelor comise de infractorii informatici romani.

Romania nu mai este doar o tara sursa a furtului de identitate savarsit prin mijloace electronice (phishing, skimming etc.). incepand cu anul 2005 cand s-a inregistrat primul atac phishing asupra Bancii Nationale Romane, atacurile de acest gen s-au inmultit, conform datelor furnizate de Politie inregistrandu-se prejudicii reale (intr-un comunicat recent al Politiei Romane referitor la un atac phishing desfasurat asupra unei banci romanesti se vorbeste despre un prejudiciu estimat de 800.000 lei), ceea ce semnifica implicit ca au existat persoane care au cazut victime ale acestui tip de inginerie sociala. Se observa, asadar, o reorientare catre „piata interna”, Romania nemaifiind o furnizoare de criminalitate informatica, ci transformandu-se si intr-o tinta a acesteia.

Ultimii ani au relevat prezenta din ce in ce mai pregnanta a grupurilor criminale organizate care au caracter transnational, existand o anumita specializare a acestora si anumite locatii predilecte unde acestia actioneaza. Un exemplu recent este cel al retelei de falsificatori de carduri care au reusit sa cloneze aproximativ 15.000 de carduri, prejudiciul estimat fiind de aproximativ 6,5 milioane euro. A fost nevoie de actiunea coordonata a autoritatilor din Romania, Republica Italiana, Marea Britanie si Olanda, pentru a destructura aceasta retea, actiune finalizata cu 36 de arestari (25 in afara Romaniei si 11 in Romania). Aceasta evolutie transnationala implica, asadar, necesitatea unei cooperari rapide si eficiente intre statele implicate, iar aceasta cooperare nu poate avea loc in absenta unui cadru legislativ adecvat intern, dar si international, care sa faciliteze cooperarea.

Un hacker roman a spart sistemul de securitate pentru plata prin card pe care o companie american

Pagubele produse de roman se ridica la mai mult de un milion de dolari din conturi, scrie Wired.com. Procedeul consta in copierea datelor de pe banda magnetica a cardurilor, iar detaliile erau trimise pe o adresa de mail din

Romania. Actiunea hackerului a fost facilitata de faptul ca firma care le montase pusese aceleasi nume de utilizator si parola pentru toate cele 200 de firme in care a fost folosit PCAnywhere.

Sursa: Ziare.com

În primele şapte luni, au fost identificate 77 de grupări infracţionale, compuse din 447 membri, care se ocupă de criminalitate informatică

Potrivit IGPR, în perioada de referinţă au fost finalizate cercetările în 56 de cazuri, fiind soluţionate 364 de infracţiuni, privitor la 269 de persoane care au fost trimise în judecată, 167dintre acestea fiind reţinute sau arestate.

În privinţa bunurilor indisponibilizate, în această perioadă au fost confiscate 538 de computere, circa 270.000 euro, peste 138.000 USD, aproape 86.000 lei, 1787 cărţi de credit falsificate şi a fost pus sechestru pe 34 autoturisme şi şase imobile.

De exemplu, în perioada decembrie 2008 – aprilie 2009, au fost derulate mai multe atacuri de tip “phishing” îndreptate împotriva clienţilor unei bănci româneşti. Astfel, se realizau pagini web false care imitau secţiuni ale aplicaţiei de plăţi online existente pe site-ul original al băncii. Aceste pagini false erau trimise prin “spam” către conturile de e-mail ale mai multor mii de utilizatori de Internet din România, iar prin conţinutul lor îi determinau în mod eronat pe clienţii băncii să furnizeze datele de identificare ale conturilor bancare cu acces on-line.

Cercetările efectuate au dus la identificarea autorilor atacurilor de tip “phishing”, a persoanelor care au efectuat transferurile frauduloase de bani, a celor care au participat la ridicarea de sume de bani şi a racolatorilor acestora.  Din documentele primite de la societatea bancară şi de la victimele acestor atacuri a rezultat un prejudiciu iniţial de aproximativ 800.000 lei, informează IGPR.

Potrivit Poliţiei, în urma activităţilor poliţiştilpr Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, sub coordonarea procurorului din cadrul DIICOT – Structura Centrală, au fost identificate două grupuri organizate formate din 45 de suspecţi. Aceştia au vârste cuprinse între 18 si 39 de ani şi locuiesc în judeţele Constanţa şi Bihor. În cauză s-a început urmărirea penală faţă de 35 de suspecţi.

IGPR mai arată, în comunicat, s-a stabilit că infractorii care provin din judeţele vestice şi sud-vestice ale României (Satu Mare, Bihor, Timiş, Caraş Severin, Hunedoara, Gorj, Dolj, Olt şi Teleorman) preferă să-şi desfăşoare activităţile infracţionale în Franţa.

Infractorii din judeţele aflate în Moldova (Suceava, Iaşi, Bacău) folosesc, ca ţări de desfăşurare a activităţilor, Marea Britanie şi Germania. Germania apare ca ţară preferată şi pentru cei din judeţul Braşov. Două dintre ţările unde desfăşoară activităţi infracţionale din domeniul criminalităţii informatice cetăţenii români sunt Spania şi Italia. Majoritatea celor care comit astfel de fapte provin din judeţele Vâlcea, Argeş, Constanţa şi Municipiul Bucureşti.
Sursa: REALITATEA.NET