Pluralitate de infracţiuni

Pluralitate de infracţiuni

pluralitate de infracţiuni – situaţie juridică în care aceeaşi persoană sau aceleaşi persoane participă la săvârşirea a două sau mai multe infracţiuni, în anumite condiţii, prevăzute de lege, care determină consecinţe juridice proprii pentru una sau toate infracţiunile săvârşite. Pluralitatea de infracţiuni are trei forme: concursul de infracţiuni, recidiva şi pluralitatea intermediară.

Este reală, atunci când făptuitorul a comis două sau mai multe infracţiuni de sine stătătoare, şi aparentă, atunci când făptuitorul a comis două sau mai multe activităţi infracţionale care, aparent, realizează elementul material al mai multor infracţiuni, dar în realitate constituie o singură infracţiune (de pildă, în cazul infracţiunii continuate, al infracţiunii complexe), sau în cazul în care unui fapt unic îi corespunde o pluralitate de texte aplicabile. Această situaţie, în doctrină, se mai numeşte concurs de texte, concurs de norme, concurs de legi, concurs de calificări. în această ipoteză se aplică legea specială (în concurs cu legea generală care reglementează aceeaşi materie).