Taxă judiciară de timbru. Scutire

Ministerul Finanţelor Publice a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr.187/2001 a  Curţii de Apel Iaşi, susţinând că instanţa  greşit a anulat decizia nr.1413 din 21 septembrie 2001 a Ministerului Finanţelor, Direcţia Generală de soluţionare a contestaţiilor, prin care s-a stabilit că C.V. datorează taxă judiciară de timbru pentru acţiunea prin care a cerut actualizarea unor daune de la inculpatul C.P.

Recursul nu este fondat.

C.V. este partea civilă din dosarul penal nr.14562/1997 al Judecătoriei Iaşi şi căruia i s-a admis în parte acţiunea civilă, cu obligarea inculpatului C.P., la o prestaţie periodică de 162.876 lei lunar începând cu 12 iulie 1994 şi până la încetarea stării de  nevoie şi 54.700.000 lei daune morale.

Inculpatul C.P. a fost condamnat la 3 ani închisoare (cu aplicarea art.81 Cod penal) întrucât în ziua de 12 iulie 1994 i-a aplicat mai multe  lovituri părţii vătămate C.V., precum şi o lovitură  cu o furcă de fier în zona capului, având drept consecinţă pierderea  totală a vederii la ochiul stâng.

Ulterior partea civilă C.V. a formulat o acţiune civilă separată, şi, în această cauză, Ministerul Finanţelor, prin decizia nr.1413 din 21 septembrie 2001 (atacată în cauză), i-a impus plata unei taxe de timbru considerându-se cererea formulată o acţiune în pretenţii.

În mod corect, instanţa de fond a stabilit că: „potrivit dispoziţiilor art.24 lit.c din Ordinul Ministrului Justiţiei nr.760/C/1999 pentru aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de  timbru – sunt scutite de taxele judiciare de timbru, potrivit legii, acţiunile şi cererile  inclusiv  cele pentru exercitarea căilor de atac, referitoare la cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru daunele materiale şi morale decurgând din acestea, formulate cu prilejul soluţionării dosarului penal sau prin acţiuni civile separate introduse la instanţa civilă.

Cum intimatul C.V. a cerut actualizarea prestaţiei periodice la care a fost obligat cel ce l-a vătămat, prestaţie  neachitată de C.P., precum şi daune materiale reprezentând venituri nerealizate, acesta beneficiază de scutirea de taxă de timbru prevăzută de lege.

Toate pretenţiile intimatului în acţiunea  promovată şi pentru care i s-a cerut să plătească taxă de timbru prin actul administrativ contestat îşi au izvorul în dosarul penal în care inculpatul C.P. a fost judecat şi condamnat.

Deci, recursul declarat de Ministerul Finanţelor este  neîntemeiat şi întrucât actul administrativ atacat a fost în mod corect anulat de instanţa de fond, hotărârea acesteia fiind legală şi temeinică, recursul a fost respins.

Valoarea în vamă a mărfurilor

Art. 56. – (1) Dispoziţiile prezentului capitol stabilesc modul de determinare a valorii în vamă în scopul aplicării Tarifului vamal al României şi a măsurilor netarifare prevăzute de dispoziţiile legale care reglementează domenii specifice legate de schimbul de mărfuri.

(2) Valoarea în vamă reprezintă acea valoare care constituie baza de calcul a taxelor vamale prevăzute în Tariful vamal al României.
Art. 57. – (1) Procedura de determinare a valorii în vamă este cea prevăzută în Acordul privind aplicarea articolului VII al Acordului general pentru tarife vamale şi comerţ 1994, ratificat prin Legea nr. 133/1994, cu modificările ulterioare.
(2) La valoarea în vamă, conform prevederilor art. 1 din acordul prevăzut la alin. (1), în măsura în care au fost efectuate, dar nu au fost cuprinse în preţ, se includ:
a) cheltuielile de transport al mărfurilor importate până la frontiera română;
b) cheltuielile de încărcare, de descărcare şi de manipulare, conexe transportului, ale mărfurilor din import aferente parcursului extern;
c) costul asigurării pe parcurs extern.
(3) Cu condiţia de a fi evidenţiată separat de preţul efectiv plătit sau de plătit, nu se include în valoarea în vamă valoarea dobânzilor stabilită în conformitate cu acordurile de finanţare încheiate de cumpărător cu privire la mărfurile importate, indiferent dacă finanţarea este acordată de vânzător sau de altă persoană, cu condiţia ca acordurile de finanţare să fi fost încheiate în scris şi ca, dacă i se solicită, cumpărătorul să poată demonstra că:
a) astfel de mărfuri sunt vândute efectiv la preţul declarat ca preţ efectiv plătit sau de plătit;
b) rata dobânzii pretinsă nu depăşeşte nivelul uzual pentru astfel de tranzacţii în ţara şi la momentul în care s-a acordat finanţarea.
(4) Când determinarea definitivă a valorii în vamă nu se poate efectua imediat, importatorul are dreptul de a ridica mărfurile din vamă, la cerere, cu condiţia să constituie o garanţie în forma acceptată de autoritatea vamală.
(5) În cazul în care, în termen de 30 de zile de la ridicarea mărfii, importatorul nu prezintă documente concludente privind determinarea valorii în vamă, autoritatea vamală procedează la executarea garanţiei, operaţiunea de plasare a mărfurilor sub un regim vamal fiind considerată încheiată.
(6) Prin regulamentul vamal se pot stabili reguli specifice pentru determinarea valorii în vamă a suporturilor informatice pentru echipamentele de prelucrare a datelor conţinând date sau instrucţiuni, precum şi pentru mărfurile perisabile care sunt livrate, în mod uzual, în regim comercial de vânzare în consignaţie.
Art. 58. – (1) Valoarea în vamă se declară de către importator, care este obligat să depună la biroul vamal o declaraţie pentru valoarea în vamă, însoţită de facturi sau de alte documente de plată a mărfii şi a cheltuielilor pe parcurs extern, aferente acesteia.
(2) Declaraţia pentru valoarea în vamă poate fi depusă şi prin reprezentant, în acest caz răspunderea fiind solidară.
Art. 59. – Dispoziţiile prezentului capitol se aplică în mod corespunzător la determinarea valorii în vamă a mărfurilor puse în liberă circulaţie după ce au fost plasate sub un alt regim vamal sau au avut o altă destinaţie vamală.

Modul de impozitare a veniturilor din economii obtinute din Romania de persoane fizice rezidente in state membre si aplicarea schimbului de informatii in legatura cu aceasta categorie de venituri

Definitia beneficiarului efectiv

Art. 1241. – (1) In sensul prezentului capitol, prin beneficiar efectiv se intelege orice persoana fizica ce primeste o plata de dobanda sau orice persoana fizica pentru care o plata de dobanda este garantata, cu exceptia cazului cand aceasta persoana dovedeste ca plata nu a fost primita sau garantata pentru beneficiul sau propriu, respectiv atunci cand:

a) actioneaza ca un agent platitor, in intelesul art. 1243 alin. (1); sau

b) actioneaza in numele unei persoane juridice, al unei entitati care este impozitata pe profit, conform regimului general pentru impozitarea profiturilor, al unui organism de plasament colectiv in valori mobiliare, autorizat conform Directivei Consiliului nr. 85/611/CEE, din 20 decembrie 1985, privind coordonarea dispozitiilor legale, de reglementare si administrare privind organismele de plasament colectiv in valori mobiliare (OPCVM), sau in numele unei entitati la care se face referire la art. 1243 alin. (2), iar in acest din urma caz, dezvaluie numele si adresa acelei entitati operatorului economic care efectueaza plata dobanzii si operatorul transmite aceste informatii autoritatii competente a statului membru in care este stabilita entitatea; sau

c) actioneaza in numele altei persoane fizice care este beneficiarul efectiv si dezvaluie agentului platitor identitatea acelui beneficiar efectiv, in conformitate cu art. 1242 alin. (2).

(2) Atunci cand un agent platitor are informatii care arata ca persoana fizica ce primeste o plata de dobanda sau pentru care o plata de dobanda este garantata, poate sa nu fie beneficiarul efectiv, iar atunci cand nici prevederile alin. (1) lit. a), nici cele ale alin. (1) lit. b) nu se aplica acelei persoane fizice, se vor lua masuri rezonabile pentru stabilirea identitatii beneficiarului efectiv, conform prevederilor 1242 alin. (2). Daca agentul platitor nu poate identifica beneficiarul efectiv, va considera persoana fizica in discutie drept beneficiar efectiv.

Identitatea si determinarea locului de rezidenta a beneficiarilor efectivi

Art. 1242. – (1) Romania va adopta si va asigura aplicarea pe teritoriul sau a procedurilor necesare, care sa permita agentului platitor sa identifice beneficiarii efectivi si locul lor de rezidenta, in scopul aplicarii prevederilor art. 1247-12411. Aceste proceduri trebuie sa fie in conformitate cu cerintele minime prevazute la alin. (2) si (3).

(2) Agentul platitor va stabili identitatea beneficiarului efectiv in functie de cerintele minime care sunt conforme cu relatiile dintre agentul platitor si primitorul dobanzii, la data inceperii relatiei, astfel:

a) pentru relatiile contractuale incheiate inainte de data de 1 ianuarie 2004, agentul platitor va stabili identitatea beneficiarului efectiv, respectiv numele si adresa sa, prin utilizarea informatiilor de care dispune, in special conform reglementarilor in vigoare din statul sau de stabilire si dispozitiilor Directivei 91/308/CEE, din 10 iunie 1991, privind prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor;

b) in cazul relatiilor contractuale incheiate sau al tranzactiilor efectuate in absenta relatiilor contractuale, incepand cu data de 1 ianuarie 2004, agentul platitor va stabili identitatea beneficiarului efectiv, constand in nume, adresa si, daca exista, numarul fiscal de identificare, atribuit de catre statul membru de rezidenta pentru scopurile fiscale. Aceste detalii vor fi stabilite pe baza pasaportului sau a cardului de identitate oficial, prezentat de beneficiarul efectiv. Daca adresa nu apare nici in pasaport, nici in cardul de identitate oficial, atunci va fi stabilita pe baza oricarui alt document doveditor de identitate prezentat de beneficiarul efectiv. Daca numarul fiscal de identificare nu este mentionat in pasaport, in cardul de identitate oficial sau in oricare alt document doveditor de identitate, incluzand, posibil, certificatul de rezidenta fiscala eliberat pentru scopuri fiscale, prezentate de beneficiarul efectiv, identitatea sa se va completa prin mentionarea datei si a locului nasterii, stabilite pe baza pasaportului sau a cardului de identitate oficial.

(3) Agentul platitor stabileste rezidenta beneficiarului efectiv, pe baza cerintelor minime care sunt conforme cu relatiile dintre agentul platitor si primitorul dobanzii la data inceperii relatiei. Sub rezerva prevederilor de mai jos, se considera ca rezidenta se afla in tara in care beneficiarul efectiv isi are adresa permanenta:

a) in cazul relatiilor contractuale incheiate inainte de data de 1 ianuarie 2004, agentul platitor va stabili rezidenta beneficiarului efectiv pe baza informatiilor de care dispune, in special ca urmare a reglementarilor in vigoare in statul sau de stabilire si a prevederilor Directivei nr. 91/308/CEE;

b) in cazul relatiilor contractuale incheiate sau al tranzactiilor efectuate in absenta relatiilor contractuale, incepand cu data de 1 ianuarie 2004, agentul platitor va stabili rezidenta beneficiarului efectiv pe baza adresei mentionate in pasaport, in cardul de identitate oficial sau, daca este necesar, pe baza oricarui alt document doveditor de identitate, prezentat de beneficiarul efectiv, si in concordanta cu urmatoarea procedura: pentru persoanele fizice care prezinta pasaportul sau cardul de identitate oficial emis de catre un stat membru si care declara ele insele ca sunt rezidente intr-o tara terta, rezidenta lor va fi stabilita prin intermediul unui certificat de rezidenta fiscala, emis de o autoritate competenta a tarii terte in care persoana fizica a declarat ca este rezident. In lipsa prezentarii acestui certificat, se considera ca rezidenta este situata in statul membru care a emis pasaportul sau un alt document de identitate oficial.

Definitia agentului platitor

Art. 1243. – (1) In sensul prezentului capitol, se intelege prin agent platitor orice operator economic care plateste dobanda sau garanteaza plata dobanzii pentru beneficiul imediat al beneficiarului efectiv, indiferent daca operatorul este debitorul creantei care produce dobanda sau operatorul insarcinat de catre debitor sau de catre beneficiarul efectiv cu plata dobanzii sau cu garantarea platii de dobanda.

(2) Orice entitate stabilita intr-un stat membru catre care se plateste dobanda sau pentru care plata este garantata in beneficiul beneficiarului efectiv va fi, de asemenea, considerata agent platitor, la momentul platii sau garantarii unei astfel de plati. Prezenta prevedere nu se va aplica daca operatorul economic are motive sa creada, pe baza dovezilor oficiale prezentate de acea entitate, ca:

a) este o persoana juridica, cu exceptia celor prevazute la alin. (5); sau

b) profitul sau este impozitat prin aplicarea regimului general referitor la impozitarea profiturilor; sau

c) este un organism de plasament colectiv in valori mobiliare, autorizat conform Directivei nr. 85/611/CEE. Un operator economic care plateste dobanda sau garanteaza plata dobanzii pentru o astfel de entitate stabilita in alt stat membru si care este considerata agent platitor, in temeiul prezentului alineat, va comunica numele si adresa entitatii si suma totala a dobanzii platite sau garantate entitatii autoritatii competente a statului membru unde este stabilit, care va transmite mai departe aceste informatii autoritatii competente din statul membru unde este stabilita entitatea.

(3) Entitatea prevazuta la alin. (2) poate totusi sa aleaga sa fie tratata, in scopul aplicarii prezentului capitol, ca un organism de plasament colectiv in valori mobiliare, asa cum acesta este prevazut la alin. (2) lit. c). Exercitarea acestei posibilitati face obiectul unui certificat emis de statul membru in care entitatea este stabilita, certificat care este prezentat operatorului economic de catre entitate. Romania va elabora norme in ceea ce priveste aceasta optiune ce poate fi exercitata de entitatile stabilite pe teritoriul sau.

(4) Atunci cand operatorul economic si entitatea vizate la alin. (2) sunt stabiliti in Romania, Romania va lua masurile necesare pentru a da asigurari ca acea entitate indeplineste prevederile prezentului capitol atunci cand actioneaza ca agent platitor.

(5) Persoanele juridice exceptate de la prevederile alin. (2) lit. a) sunt:

a) in Finlanda: avoinyhtio (y) si kommandiittiyhtio (ky)/oppet bolag si kommanditbolag;

b) in Suedia: handelsbolag (HB) si kommanditbolag (KB).

Definitia autoritatii competente

Art. 1244. – In sensul prezentului capitol, se intelege prin autoritate competenta:

a) pentru Romania – Agentia Nationala de Administrare Fiscala;

b) pentru tarile terte – autoritatea competenta definita pentru scopul conventiilor bilaterale sau multilaterale de evitare a dublei impuneri sau, in lipsa acestora, oricare alta autoritate competenta pentru emiterea certificatelor de rezidenta fiscala.

Definitia platii dobanzilor

Art. 1245. – (1) In sensul prezentului capitol, prin plata dobanzii se intelege:

a) dobanda platita sau inregistrata in cont, referitoare la creantele de orice natura, fie ca este garantata sau nu de o ipoteca ori de o clauza de participare la beneficiile debitorului, si, in special, veniturile din obligatiuni guvernamentale si veniturile din obligatiuni de stat, inclusiv primele si premiile legate de astfel de titluri de valoare, obligatiuni sau titluri de creanta; penalitatile pentru plata cu intarziere nu sunt considerate plati de dobanzi;

b) dobanzile capitalizate sau capitalizarea prin cesiunea, rambursarea sau rascumpararea creantelor, prevazute la lit. a);

c) venitul provenit din platile dobanzilor fie direct, fie prin intermediul unei entitati prevazute la art. 1243 alin. (2), distribuit prin:

– organisme de plasament colectiv in valori mobiliare, autorizate in conformitate cu Directiva nr. 85/611/CEE;

– entitati care beneficiaza de optiunea prevazuta la art. 1243 alin. (3);

– organisme de plasament colectiv stabilite in afara sferei teritoriale prevazute la art. 1246;

d) venitul realizat din cesiunea, rambursarea sau rascumpararea actiunilor ori unitatilor in urmatoarele organisme si entitati, daca aceste organisme si entitati investesc direct sau indirect, prin intermediul altor organisme de plasament colectiv sau entitati la care se face referire mai jos, mai mult de 40% din activele lor in creante de natura celor prevazute la lit. a), cu conditia ca acest venit sa corespunda castigurilor care, direct sau indirect, provin din platile dobanzilor care sunt definite la lit. a) si b). Entitatile la care se face referire sunt:

– organisme de plasament colectiv in valori mobiliare, autorizate in conformitate cu Directiva nr. 85/611/CEE;

– entitati care beneficiaza de optiunea prevazuta la art. 1243 alin. (3);

– organisme de plasament colectiv stabilite in afara sferei teritoriale prevazute la art. 1246.

(2) In ceea ce priveste alin. (1) lit. c) si d), atunci cand un agent platitor nu dispune de nicio informatie cu privire a proportia veniturilor care provin din plati de dobanzi, suma totala a venitului va fi considerata plata de dobanda.

(3) In ceea ce priveste alin. (1) lit. d), atunci cand un agent platitor nu dispune de nicio informatie privind procentul activelor investite in creante, in actiuni sau in unitati, acest procent este considerat a fi superior celui de 40%. Atunci cand nu se poate determina suma venitului realizat de beneficiarul efectiv, venitul este considerat ca fiind rezultatul cesiunii, rambursarii sau rascumpararii actiunii ori unitatilor.

(4) Atunci cand dobanda, asa cum este prevazuta la alin. (1), este platita sau creditata intr-un cont detinut de o entitate prevazuta la art. 1243 alin. (2), aceasta entitate nefiind beneficiara optiunii prevazute la art. 1243 alin. (3), dobanda respectiva va fi considerata ca plata de dobanda de catre aceasta entitate.

(5) In ceea ce priveste alin. (1) lit. b) si d), Romania cere agentilor platitori situati pe teritoriul ei sa anualizeze dobanda peste o anumita perioada de timp, care nu poate depasi un an, si sa trateze aceste dobanzi anualizate ca plati de dobanda, chiar daca nicio cesiune, rascumparare sau rambursare nu intervine in decursul acestei perioade.

(6) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. c) si d), Romania va exclude din definitia platii dobanzii orice venit mentionat in prevederile legate de organisme sau entitati stabilite pe teritoriul lor, unde investitia acestor entitati in creantele prevazute la alin. (1) lit. a) nu depaseste 15% din activele lor. In acelasi fel, prin derogare de la alin. (4), Romania va exclude din definitia platii dobanzii prevazute la alin. (1) plata dobanzii sau creditarea intr-un cont al unei entitati prevazute la art. 1243 alin. (2), care nu beneficiaza de optiunea prevazuta la art. 1243 alin. (3) si este stabilita pe teritoriul Romaniei, in cazul in care investitia acestei entitati in creantele prevazute la alin. (1) lit. a) nu depaseste 15% din activele sale. Exercitarea acestei optiuni de catre Romania implica legatura cu alte state membre.

(7) Incepand cu data de 1 ianuarie 2011, procentul prevazut la alin. (1) lit. d) si la alin. (3) va fi de 25%.

(8) Procentele prevazute la alin. (1) lit. d) si la alin. (6) sunt determinate in functie de politica de investitii, asa cum este definita in regulile de finantare sau in documentele constitutive ale organismelor ori entitatilor, iar in lipsa acestora, in functie de componenta reala a activelor acestor organisme sau entitati.

Sfera teritoriala

Art. 1246. – Prevederile acestui capitol se aplica dobanzilor platite de catre un agent platitor stabilit in teritoriul in care Tratatul de instituire a Comunitatii Europene se aplica pe baza art. 299.

Informatiile comunicate de un agent platitor

Art. 1247. – (1) Atunci cand beneficiarul efectiv este rezident intr-un stat membru, altul decat Romania, unde este agentul platitor, informatiile minime pe care agentul platitor trebuie sa le comunice autoritatii competente din Romania sunt urmatoarele:

a) identitatea si rezidenta beneficiarului efectiv, stabilite conform art. 1242;

b) numele si adresa agentului platitor;

c) numarul de cont al beneficiarului efectiv sau, in lipsa acestuia, identificarea creantei generatoare de dobanda;

d) informatii referitoare la plata dobanzii, in conformitate cu alin. (2).

(2) Continutul minim de informatii referitoare la plata dobanzii, pe care agentul platitor trebuie sa le comunice, va face distinctia dintre urmatoarele categorii de dobanda si va indica:

a) in cazul unei plati de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (1) lit. a): suma dobanzii platite sau creditate;

b) in cazul unei plati de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (1) lit. b) si d): fie suma dobanzii sau a venitului prevazut la respectivul alineat, fie suma totala a venitului din cesiune, rascumparare sau rambursare;

c) in cazul unei plati de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (1) lit. c): fie suma venitului prevazut la respectivul alineat, fie suma totala a distributiei;

d) in cazul unei plati de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (4): suma dobanzii care revine fiecarui membru din entitatea prevazuta la art. 1243 alin. (2), care indeplineste conditiile prevazute la art. 1241 alin. (1);

e) in cazul unei plati de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (5): suma dobanzii anualizate.

(3) Romania va limita informatiile care privesc platile de dobanzi ce urmeaza a fi raportate de catre agentul platitor la informatia referitoare la suma totala a dobanzii sau a venitului si la suma totala a veniturilor obtinute din cesiune, rascumparare sau rambursare.

Schimbul automat de informatii

Art. 1248. – (1) Autoritatea competenta din Romania va comunica autoritatii competente din statul membru de rezidenta al beneficiarului efectiv informatiile prevazute la art. 1247.

(2) Comunicarea de informatii are un caracter automat si trebuie sa aiba loc cel putin o data pe an, in decursul a 6 luni urmatoare sfarsitului anului fiscal, pentru toate platile de dobanda efectuate in cursul acestui an.

(3) Dispozitiile prezentului capitol se completeaza cu cele ale cap. V din prezentul titlu, cu exceptia prevederilor art. 12435.

Perioada de tranzitie pentru trei state membre

Art. 1249. – (1) In cursul unei perioade de tranzitie, incepand cu data la care se face referire la alin. (2) si (3), Belgia, Luxemburg si Austria nu sunt obligate sa aplice prevederile privind schimbul automat de informatii in ceea ce priveste veniturile din economii. Totusi, aceste tari au dreptul sa primeasca informatii de la celelalte state membre. In cursul perioadei de tranzitie, scopul prezentului capitol este de a garanta un minimum de impozitare efectiva a veniturilor din economii sub forma platilor de dobanda efectuate intr-un stat membru in favoarea beneficiarilor efectivi, care sunt persoane fizice rezidente fiscal in alt stat membru.

(2) Perioada de tranzitie se va termina la sfarsitul primului an fiscal incheiat care urmeaza dupa definitivarea ultimului dintre urmatoarele evenimente:

a) data de intrare in vigoare a acordului dintre Comunitatea Europeana, dupa decizia in unanimitate a Consiliului, si Confederatia Elvetiana, Principatul Liechtenstein, Republica San Marino, Principatul Monaco si Principatul Andorra, care prevede schimbul de informatii la cerere, asa cum este definit in Modelul Acordului OECD privind schimbul de informatii in materie fiscala, publicat la data de 18 aprilie 2002, denumit in continuare Modelul Acordului OECD, in ceea ce priveste platile de dobanda, asa cum sunt definite in prezentul capitol, efectuate de agentii platitori stabiliti pe teritoriul acestor tari catre beneficiarii efectivi rezidenti pe teritoriul pentru care se aplica prezentul capitol, in plus fata de aplicarea simultana de catre aceste tari a unei retineri la sursa cu o cota definita pentru perioadele corespunzatoare prevazute la art. 12410;

b) data la care Consiliul se invoieste, in unanimitate, ca Statele Unite ale Americii sa schimbe informatii, la cerere, in conformitate cu Modelul Acordului OECD, in ceea ce priveste platile de dobanzi efectuate de agentii platitori stabiliti pe teritoriul lor catre beneficiarii efectivi rezidenti pe teritoriul in care se aplica prevederile referitoare la efectuarea schimbului automat de informatii privind veniturile din economii.

(3) La sfarsitul perioadei de tranzitie, Belgia, Luxemburg si Austria sunt obligate sa aplice prevederile privind efectuarea schimbului automat de informatii privind veniturile din economii, prevazute la art. 1247 si 1248, si sa inceteze aplicarea perceperii unei retineri la sursa si a venitului distribuit, reglementate la art. 12410 si 12411. Daca, in decursul perioadei de tranzitie, Belgia, Luxemburg si Austria aleg aplicarea prevederilor privind efectuarea schimbului automat de informatii privind veniturile din economii, prevazut la art. 1247 si 1248, atunci nu se vor mai aplica nici retinerea la sursa, nici partajarea venitului, prevazute la art. 12410 si 12411.

Retinerea la sursa

Art. 12410. – (1) In decursul perioadei de tranzitie prevazute la art. 1249 atunci cand beneficiarul efectiv al dobanzii este rezident intr-un stat membru, altul decat cel in care agentul platitor este stabilit, Belgia, Luxemburg si Austria vor percepe o retinere la sursa de 15% in primii 3 ani ai perioadei de tranzitie (1 iulie 2005 – 30 iunie 2008), de 20% in timpul urmatorilor 3 ani (1 iulie 2008 – 30 iunie 2011) si de 35% pentru urmatorii ani (incepand cu 1 iulie 2011).

(2) Agentul platitor va percepe o retinere la sursa dupa cum urmeaza:

a) in cazul unei plati de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (1) lit. a): la suma dobanzii platite sau creditate;

b) in cazul unei plati de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (1) lit. b) sau d): la suma dobanzii sau venitului prevazute/prevazut la aceste litere sau prin perceperea unui efect echivalent care sa fie suportat de primitor pe suma totala a venitului din cesiune, rascumparare si rambursare;

c) in cazul platii de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (1) lit. c): pe suma venitului prevazut la respectivul alineat;

d) in cazul platii de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (4): pe suma dobanzii care revine fiecarui membru al entitatii la care s-a facut referire la art. 1243 alin. (2), care indeplineste conditiile art. 1241 alin. (1);

e) atunci cand un stat membru exercita optiunea prevazuta la art. 1245 alin. (5): pe suma dobanzii anualizate.

(3) In scopul aplicarii prevederilor alin. (2) lit. a) si b), retinerea la sursa este perceputa la pro-rata pentru perioada de detinere a creantei de catre beneficiarul efectiv. Daca agentul platitor nu este in masura sa determine perioada de detinere pe baza informatiilor de care dispune, se considera ca beneficiarul efectiv a detinut creanta pe toata perioada de existenta, daca beneficiarul nu furnizeaza o dovada a datei de achizitie.

(4) Perceperea unei retineri la sursa de statul membru al agentului platitor nu impiedica statul membru de rezidenta fiscala a beneficiarului efectiv sa impoziteze venitul, conform legii sale nationale, prin respectarea prevederilor Tratatului de instituire a Comunitatii Europene.

(5) In decursul perioadei de tranzitie, statele membre care percep retinerea la sursa pot prevedea ca un agent operator care plateste dobanda sau garanteaza dobanda pentru o entitate prevazuta la art. 1243 alin. (2) lit. c) stabilita in alt stat membru sa fie considerat ca fiind agent platitor in locul entitatii si va percepe retinerea la sursa pentru aceasta dobanda, daca entitatea nu a acceptat formal numele si adresa sa si suma totala a dobanzii care ii este platita sau garantata, care sa fie comunicata conform ultimului paragraf al art. 1243 alin. (2) lit. c).

Distribuirea venitului

Art. 12411. – (1) Statele membre care aplica o retinere la sursa, conform art. 12410 alin. (1), vor retine 25% din venitul lor si vor transfera 75% din venit statului membru de rezidenta al beneficiarului efectiv al dobanzii.

(2) Statele membre care aplica o retinere la sursa, conform art. 12410 alin. (5), vor retine 25% din venitul lor si vor transfera 75% altor state membre, proportional cu transferurile efectuate ca urmare a aplicarii prevederilor alin. (1).

(3) Aceste transferuri vor avea loc nu mai tarziu de 6 luni de la sfarsitul anului fiscal al statului membru al agentului platitor, in cazul alin. (1), sau al statului membru al operatorului economic, in cazul alin. (2).

Exceptii de la sistemul de retinere la sursa

Art. 12412. – (1) Statele membre care percep o retinere la sursa, conform art. 12410, prevad una sau doua dintre urmatoarele proceduri, permitand beneficiarului efectiv sa ceara ca o asemenea retinere sa nu fie aplicata:

a) o procedura care permite beneficiarului efectiv sa autorizeze in mod expres agentul platitor sa comunice informatiile, in conformitate cu art. 1247 si 1248. Aceasta autorizatie acopera toate dobanzile platite beneficiarului efectiv de catre respectivul agent platitor. In acest caz se aplica prevederile art. 1248;

b) o procedura care garanteaza ca retinerea la sursa nu va fi perceputa atunci cand beneficiarul efectiv prezinta agentului sau platitor un certificat emis in numele sau de autoritatea competenta a statului sau de rezidenta fiscala, in concordanta cu prevederile alin. (2).

(2) La cererea beneficiarului efectiv, autoritatea competenta a statului membru de rezidenta fiscala va emite un certificat care indica:

a) numele, adresa si numarul de identificare fiscala sau alt numar ori, in lipsa acestuia, data si locul nasterii beneficiarului efectiv;

b) numele si adresa agentului platitor;

c) numarul de cont al beneficiarului efectiv sau, in lipsa acestuia, identificarea garantiei.

(3) Acest certificat este valabil pentru o perioada care nu depaseste 3 ani. Certificatul va fi emis fiecarui beneficiar efectiv care il solicita, in termen de doua luni de la solicitare.

Masuri luate de Romania pentru efectuarea schimbului de informatii cu statele care au perioada de tranzitie la impunerea economiilor

Art. 12413. – Procedura administrarii acestui capitol in relatia cu cele 3 state care au perioada de tranzitie in aplicarea prevederilor acestui capitol se va stabili prin hotarare a Guvernului, elaborata in comun de Ministerul Finantelor Publice si Agentia Nationala de Administrare Fiscala, cu avizul Ministerului Integrarii Europene si al Ministerului Afacerilor Externe.

Eliminarea dublei impuneri

Art. 12414. – (1) Romania asigura pentru beneficiarii efectivi rezidenti eliminarea oricarei duble impuneri care ar putea rezulta din perceperea retinerii la sursa in tarile care au perioada de tranzitie, prevazute la art. 1249, in concordanta cu prevederile alin. (2).

(2) Romania restituie beneficiarului efectiv rezident in Romania impozitul retinut conform art. 12410.

Titluri de creante negociabile

Art. 12415. – (1) Pe parcursul perioadei de tranzitie, prevazuta la art. 1249, dar nu mai tarziu de data de 31 decembrie 2010, obligatiunile nationale si internationale si alte titluri de creante negociabile, a caror prima emisiune este anterioara datei de 1 martie 2001 sau pentru care prospectele emisiunii de origine au fost aprobate inainte de aceasta data de autoritatile competente, in intelesul Directivei nr. 80/390/CEE privind cerintele de redactare, verificare si distribuire a informatiilor necesare listarii ce trebuie publicate pentru admiterea valorilor mobiliare la cota oficiala a bursei, sau de catre autoritatile competente ale tarilor terte, nu sunt considerate creante, in intelesul art. 1245 alin. (1) lit. a), cu conditia ca niciun fel de emisiuni noi ale acestor titluri de creante negociabile sa nu fi fost realizate incepand cu data de 1 martie 2002. Totusi, daca perioada de tranzitie se prelungeste dupa data de 31 decembrie 2010, prevederile prezentului alineat vor continua sa se aplice doar in ceea ce priveste aceste titluri de creante negociabile:

a) care contin clauzele de suma bruta si de restituire anticipata; si

b) atunci cand agentul platitor, asa cum este definit la art. 1243 alin. (1) si (2), este stabilit in unul dintre cele trei state membre care aplica retinerea la sursa si atunci cand agentul platitor plateste dobanda sau garanteaza dobanda pentru beneficiul imediat al beneficiarului efectiv rezident in Romania. Daca o noua emisiune pentru titlurile de creante negociabile mentionate mai sus, emise de un guvern sau de o entitate asimilata, care actioneaza ca autoritate publica sau al carei rol este recunoscut de un tratat international, in intelesul art. 12416, este realizata incepand cu data de 1 martie 2002, ansamblul acestor titluri emise, constand in emisiunea de origine si in oricare alta ulterioara, este considerat ca fiind o creanta, in intelesul art. 1245 alin. (1) lit. a).

(2) Prevederile alin. (1) nu impiedica in niciun fel Romania de a impozita veniturile obtinute din titlurile de creante negociabile la care se face referire in alin. (1), in conformitate cu legislatia fiscala nationala.

Anexa referitoare la lista entitatilor asimilate la care se face referire la art. 12415

Art. 12416. – Pentru scopurile art. 12415, urmatoarele entitati sunt considerate ca fiind entitati care actioneaza ca autoritate publica sau al caror rol este recunoscut de un tratat international:

1. entitati din Uniunea Europeana:

Belgia

– Vlaams Gewest (Regiunea Flamanda);

– Region wallonne (Regiunea Valona);

– Region bruxelloise/Brussels Gewest (Regiunea Bruxelles);

– Communaute francaise (Comunitatea Franceza);

– Vlaamse Gemeenschap (Comunitatea Flamanda);

– Deutschsprachige Gemeinschaft (Comunitatea vorbitoare de limba germana);

Bulgaria

– municipalitati;

Spania

– Xunta de Galicia (Executivul Regional al Galiciei);

– Junta de Andalucia (Executivul Regional al Andaluziei);

– Junta de Extremadura (Executivul Regional Extremadura);

– Junta de Castilla – La Mancha (Executivul Regional Castilla – La Mancha);

– Junta de Castilla – LeIn (Executivul Regional Castilla – Leon);

– Gobierno Foral de Navarra (Guvernul Regional al Navarrei);

– Govern de les Illes Balears (Guvernul Insulelor Baleare);

– Generalitat de Catalunya (Guvernul Autonom al Cataloniei);

– Generalitat de Valencia (Guvernul Autonom al Valenciei);

– Diputacion General de Aragon (Consiliul Regional al Aragonului);

– Gobierno de las Islas Canarias (Guvernul Insulelor Canare);

– Gobierno de Murcia (Guvernul Murciei);

– Gobierno de Madrid (Guvernul Madridului);

– Gobierno de la Comunidad Autonoma del Pais Vasco/Euzkadi (Guvernul Comunitatii Autonome a Tarilor Bascilor);

– Diputacion Foral de Guipuzcoa (Consiliul Regional Guipuzcoa);

– Diputacion Foral de Vizcaya/Bizkaia (Consiliul Regional Vizcaya);

– Diputacion Foral de Alava (Consiliul Regional Alava);

– Ayuntamiento de Madrid (Consiliul Orasenesc al Madridului);

– Ayuntamiento de Barcelona (Consiliul Orasenesc al Barcelonei);

– Cabildo Insular de Gran Canaria (Consiliul Insulei Gran Canaria);

– Cabildo Insular de Tenerife (Consiliul Insulei Tenerife);

– Instituto de Credito Oficial (Institutia Creditului Public);

– Instituto Catalan de Finanzas (Institutia Financiara a Cataloniei);

– Instituto Valenciano de Finanzas (Institutia Financiara a Valenciei);

Grecia

Franta

– La Caisse d’amortissement de la dette sociale (CADES) (Fondul de Rascumparare a Datoriei Publice);

– L’Agence francaise de developpement (AFD) (Agentia Franceza de Dezvoltare);

– Reseau Ferre de France (RFF) (Reteaua Franceza de Cai Ferate);

– Caisse Nationale des Autoroutes (CAN) (Fondul National al Autostrazilor);

– Assistance publique Hopitaux de Paris (APHP) (Asistenta Publica a Spitalelor din Paris);

– Charbonnages de France (CDF) (Consiliul Francez al Carbunelui);

– Entreprise miniere et chimique (EMC) (Compania Miniera si Chimica);

Italia

– regiuni;

– provincii;

– municipalitati;

– Cassa Depositi e Prestiti (Fondul de Depozite si Imprumuturi);

Letonia

– Pasvaldibas (guvernele locale);

Polonia

– gminy (comune);

– powiaty (districte);

– wojewodztwa (provincii);

– zwiazki gmin (asociatii de comune);

– powiatow (asociatii de districte);

– wojewodztw (asociatii de provincii);

– miasto stoleczne Warszawa (capitala Varsovia);

– Agencja Restrukturyzacji i Modernizacji Rolnictwa (Agentia pentru Restructurare si Modernizare a Agriculturii);

– Agencja Nieruchomosci Rolnych (Agentia Proprietatilor Agricole);

Portugalia

– Regiao Autonoma da Madeira (Regiunea Autonoma a Madeirei);

– Regiao Autonoma dos Acores (Regiunea Autonoma a Azorelor);

– municipalitati;

Romania

– autoritatile administratiei publice locale;

Slovacia

– mesta a obce (municipalitati);

– Zeleznice Slovenskej Republiky (Compania Slovaca de Cai Ferate);

– Statny fond cestneho hospodarstva (Fondul de Stat pentru Gestionarea Drumurilor);

– Slovenske elektrarne (Companiile Slovace de Energie);

– Vodohospodarska vystavba (Compania de Economie a Apei).

2. entitati internationale;

– Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare;

– Banca Europeana de Investitii;

– Banca Asiatica de Dezvoltare;

– Banca Africana de Dezvoltare;

– Banca Mondiala – Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare – Fondul Monetar International;

– Corporatia Financiara Internationala;

– Banca InterAmericana de Dezvoltare;

– Fondul Social de Dezvoltare al Consiliului Europei;

– Euratom;

– Comunitatea Europeana;

– Corporatia Andina de Dezvoltare (CAF);

– Eurofima;

– Comunitatea Economica a Carbunelui si Otelului;

– Banca Nordica de Investitii;

– Banca Caraibiana de Dezvoltare.

Prevederile art. 12415 nu aduc atingere niciuneia dintre obligatiile internationale pe care Romania si le-a asumat in relatiile cu entitatile internationale mentionate mai sus.

3. entitati din state terte:

– acele entitati care indeplinesc urmatoarele criterii:

a) entitatea care este considerata in mod cert ca fiind o entitate publica, conform criteriilor nationale;

b) o astfel de entitate publica este un producator din afara Comunitatii, care administreaza si finanteaza un grup de activitati, furnizand in principal bunuri si servicii din afara Comunitatii, destinate beneficiului Comunitatii si care sunt efectiv controlate de guvernul central;

c) respectiva entitate publica este un emitent de datorii de mari dimensiuni si cu regularitate;

d) statul vizat poate sa garanteze ca o asemenea entitate publica nu va exercita o rascumparare inainte de termen, in cazul clauzelor de reintregire a sumei brute.

Data aplicarii

Art. 12417. – Prevederile prezentului capitol, reprezentand transpunerea Directivei nr. 2003/48/CE a Consiliului, din 3 iunie 2003, privind impunerea veniturilor din economii sub forma platilor de dobanzi, cu amendamentele ulterioare, se aplica incepand cu data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

Regimul fiscal comun care se aplica fuziunilor, divizarilor, divizarilor partiale, transferurilor de active si schimburilor de actiuni intre societatile din diferite state membre ale Uniunii Europene

Art. 271. – (1) Prevederile prezentului articol se aplica dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

(2) Prevederile prezentului articol se aplica operatiunilor de fuziune, divizare, divizare partiala, transferurilor de active si schimburilor de actiuni in care sunt implicate societati din doua sau mai multe state membre.

(3) In sensul prezentului articol, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

1. fuziune – operatiunea prin care:

a) una sau mai multe societati, in momentul si ca efect al dizolvarii fara lichidare, isi transfera totalitatea activelor si pasivelor catre o alta societate existenta, in schimbul emiterii catre participantii lor a titlurilor de participare reprezentand capitalul celeilalte societati si, daca este cazul, al platii in numerar a maximum 10% din valoarea nominala ori, in absenta valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor respective;

b) doua sau mai multe societati, in momentul si ca efect al dizolvarii fara lichidare, isi transfera totalitatea activelor si pasivelor unei alte societati care se infiinteaza, in schimbul emiterii catre participantii lor a unor titluri de participare reprezentand capitalul noii societati si, daca este cazul, a platii in numerar a maximum 10% din valoarea nominala ori, in absenta valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor respective;

c) o societate, in momentul dizolvarii fara lichidare, isi transfera totalitatea activelor si pasivelor catre societatea care detine toate titlurile de participare ce reprezinta capitalul sau;

2. divizare – operatiunea prin care o societate, in momentul si ca efect al dizolvarii fara lichidare, isi transfera totalitatea activelor si pasivelor catre doua sau mai multe societati existente ori nou-infiintate, in schimbul emiterii catre participantii sai, pe baza de proportionalitate, de titluri de participare reprezentand capitalul societatilor beneficiare si, daca este cazul, a sumei in numerar de maximum 10% din valoarea nominala sau, in absenta valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor;

3. divizare partiala – operatiunea prin care o societate transfera, fara a fi dizolvata, una sau mai multe ramuri de activitate, catre una sau mai multe societati existente ori nouinfiin tate, lasand cel putin o ramura de activitate in compania cedenta, in schimbul emiterii catre participantii sai, pe baza de proportionalitate, titlurile de participare reprezentand capitalul societatilor beneficiare si, daca este cazul, a sumei in numerar de maximum 10% din valoarea nominala sau, in absenta valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor;

4. active si pasive transferate – activele si pasivele societatii cedente care, in urma fuziunii, divizarii sau divizarii partiale, sunt integrate unui sediu permanent al societatii beneficiare, situat in statul membru al societatii cedente, si care contribuie la generarea profiturilor sau pierderilor luate in calcul la stabilirea bazei de impozitare;

5. transfer de active – operatiunea prin care o societate transfera, fara a fi dizolvata, totalitatea sau una ori mai multe ramuri ale activitatii sale catre alta societate, in schimbul transferarii titlurilor de participare reprezentand capitalul societatii beneficiare;

6. schimb de actiuni – operatiunea prin care o societate dobandeste o participatie in capitalul altei societati in asa fel incat dobandeste majoritatea drepturilor de vot sau majoritatea titlurilor de participare in societatea respectiva, in schimbul emiterii catre participantii acesteia din urma, in schimbul titlurilor lor, a titlurilor reprezentand capitalul societatii initiale si, daca este cazul, a sumei in numerar de maximum 10% din valoarea nominala sau, in absenta valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor emise ca valoare de schimb;

7. societate cedenta – societatea care isi transfera activele si pasivele ori care transfera totalitatea sau una ori mai multe dintre ramurile activitatii sale;

8. societate beneficiara – societatea care primeste activele si pasivele sau totalitatea ori una sau mai multe dintre ramurile de activitate ale societatii cedente;

9. societate achizitionata – societatea in care alta societate detine o participatie, in urma unui schimb de titluri de participare;

10. societate achizitoare – societatea care achizitioneaza o participatie, din actiunile unei societati, in urma unui schimb de titluri de participare;

11. ramura de activitate – totalitatea activului si pasivului unei diviziuni dintr-o societate care, din punct de vedere organizatoric, constituie o activitate independenta, adica o entitate capabila sa functioneze prin propriile mijloace;

12. societate dintr-un stat membru – orice societate care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

a) are una dintre formele de organizare prezentate in anexa care face parte integranta din prezentul titlu;

b) in conformitate cu legislatia fiscala a statului membru, este considerata ca avandu-si sediul fiscal in statul membru si, in temeiul conventiei incheiate cu un stat tert privind evitarea dublei impuneri, nu se considera ca are sediul fiscal in afara Uniunii Europene;

c) plateste impozit pe profit sau un impozit similar impozitului pe profit, fara posibilitatea unei optiuni ori exceptari.

(4) Operatiunile de fuziune sau de divizare nu sunt transferuri impozabile pentru diferenta dintre pretul de piata al elementelor din activ si pasiv transferate si valoarea lor fiscala.

(5) Dispozitiile alin. (4) se aplica numai daca compania beneficiara calculeaza amortizarea si orice castig sau pierdere, aferente activelor si pasivelor transferate, in concordanta cu dispozitiile care ar fi fost aplicate companiei cedente daca fuziunea, divizarea sau divizarea partiala nu ar fi avut loc.

(6) In cazul in care provizioanele sau rezervele constituite au fost anterior deduse din baza impozabila de catre societatea cedenta si nu provin de la sediile permanente din strainatate, aceste provizioane sau rezerve pot fi preluate, in aceleasi conditii de deducere, de catre sediul permanent al societatii beneficiare situat in Romania, societatea beneficiara asumandu-si astfel drepturile si obligatiile societatii cedente.

(7) Referitor la operatiunile mentionate la alin. (2), in situatia in care societatea cedenta inregistreaza pierdere fiscala, determinata potrivit prezentului titlu, aceasta nu se recupereaza de catre sediul permanent al societatii beneficiare situat in Romania.

(8) Atunci cand o societate beneficiara detine o participatie la capitalul societatii cedente, veniturile societatii beneficiare provenite din anularea participatiei sale nu se impoziteaza in cazul in care participatia societatii beneficiare la capitalul societatii cedente este mai mare de 15%, respectiv 10%, incepand cu data de 1 ianuarie 2009.

(9) In cazul schimbului de actiuni se aplica urmatoarele:

a) atribuirea, in cazul fuziunii, divizarii sau al unui schimb de actiuni, a titlurilor de participare reprezentand capitalul societatii beneficiare ori achizitoare unui participant al societatii cedente sau achizitionate, in schimbul unor titluri reprezentand capitalul acestei societati, nu reprezinta transferuri impozabile potrivit prezentului titlu si titlului III;

b) atribuirea, in cazul divizarii partiale, a titlurilor de participare ale societatii cedente, reprezentand capitalul societatii beneficiare, nu reprezinta transferuri impozabile potrivit prezentului titlu si titlului III;

c) dispozitiile lit. a) se aplica numai daca actionarul nu atribuie titlurilor de participare primite o valoare fiscala mai mare decat valoarea pe care acestea o aveau inainte de fuziune, divizare sau schimb de actiuni;

d) dispozitiile lit. b) se aplica numai daca actionarul nu atribuie titlurilor de participare primite si celor detinute in compania cedenta o valoare fiscala mai mare decat valoarea titlurilor detinute la societatea cedenta inainte de divizarea partiala;

e) profitul sau venitul provenit din cesionarea ulterioara a titlurilor de participare se impoziteaza potrivit prevederilor prezentului titlu sau ale titlului III, dupa caz;

f) expresia valoare fiscala reprezinta valoarea ce este utilizata pentru calcularea veniturilor sau pierderilor, in scopul determinarii venitului impozabil ori aportului de capital al unui participant al societatii;

(10) Dispozitiile alin. (4)-(9) se aplica si transferului de active.

(11) Prevederile prezentului articol nu se aplica atunci cand fuziunea, divizarea, divizarea partiala, transferul de active sau schimbul de actiuni:

a) are ca obiectiv principal sau ca unul dintre principalele obiective frauda si evaziunea fiscala. Faptul ca una dintre operatiunile prevazute la alin. (2) nu este indeplinita din motive economice valabile, cum ar fi restructurarea sau rationalizarea activitatilor societatilor participante la operatiune, poate constitui o prezumtie ca operatiunea are ca obiectiv principal sau ca unul dintre obiectivele principale frauda si evaziunea fiscala;

b) are drept efect faptul ca o societate, implicata sau nu in operatiune, nu mai indeplineste conditiile necesare reprezentarii angajatilor in organele de conducere ale societatii, in conformitate cu acordurile in vigoare inainte de operatiunea respectiva. Aceasta prevedere se aplica in masura in care in societatile la care face referire prezentul articol nu se aplica dispozitiile comunitare care contin norme echivalente privind reprezentarea angajatilor in organele de conducere ale societatii.

(12) Dispozitiile prezentului articol transpun prevederile Directivei 90/434/CEE privind impunerea fuziunilor, divizarilor si transferului activelor si schimburilor de valori mobiliare intre companii ale unor state membre diferite, amendata prin Directiva 2005/19/CE.