Principii fundamentale ale procesului penal şi dreptului penal

Principii fundamentale ale procesului penal şi dreptului penal

principii fundamentale ale procesului penal – reguli de maximă generalitate care guvernează activitatea judiciară desfăşurată în cadrul procesului penal. v. regulile de bază ale procesului penal.

principii fundamentale ale dreptului penal – reguli de maximă generalitate care guvernează întreaga legislaţie penală. Ele servesc la orientarea teoretică şi practică a activităţii de explicare şi aplicare a normelor penale. Principiile fundamentale ale dreptului penal sunt: principiul legalităţii (manifestat în trei sensuri: legalitatea incriminării, legalitatea sancţiunii şi legalitatea procesului penal); principiul umanismului (manifestat prin respectul pentru drepturile celui care a comis o infracţiune); principiul incriminării faptelor a căror gravitate abstractă justifică intervenţia sancţiunilor de drept penal, ca fiind cele mai aspre din întregul sistem juridic; principiul prevenirii infracţiunilor (realizat prin intermediul prevenţiei generale şi al celei speciale) etc.

principii procesual-penale – orientări generale ale procesului penal, care reflectă concepţia şi principiile de politică procesual penală ale statului într-o anumită etapă a dezvoltării. Aceste principii pot fi: fundamentale, când se referă la aspectele de bază ale procesului penal; derivate, când derivă dintr-un principiu fundamental; comune, când îşi găsesc aplicarea cu privire la un anumit grup de instituţii procesuale sau la o anumită fază procesuală; instituţionale, când îşi găsesc aplicarea exclusiv la o anumită instituţie procesual penală.

principiul indisponibilităţii – principiu de drept penal potrivit căruia părţile nu pot sub nici o formă (prin învoială, tranzacţie sau renunţare) să dispună de raportul juridic de drept penal derivat din infracţiune.

principiul oficialităţii procesului penal – principiu potrivit căruia activitatea procesuală se desfăşoară în mod obligatoriu şi din oficiu, independent de voinţa părţilor, în afară de cazul când legea penală dispune altfel.

principiul irevocabilităţii procesuale – principiu potrivit căruia după ce procesul penal a fost pornit, nu se poate opri desfăşurarea lui sau reveni asupra acte-
lor îndeplinite, afară de cazul în care legea dispune altfel.

principiul libertăţii probelor – principiu potrivit căruia în procesul penal pot fi prezentate orice probe şi pot fi folosite orice mijloace de probă, în limite legal impuse (art. 68 C. proc. pen.).

principiul loialităţii procesuale – principiu potrivit căruia cei care participă la procesul penal au obligaţia să se comporte corect, spre a se evita erorile judiciare. Comportarea procesuală neloială (de ex, folosirea de înscrisuri false, mărturii mincinoase etc.) constituie caz de revizuire a hotărârilor penale.

principiul specialităţii extrădării – principiu potrivit căruia statul solicitant care a obţinut extrădarea nu poate să judece pe cel extrădat pentru altă infracţiune ori să-l supună la executarea altei pedepse decât aceea pentru care extrădarea a fost obţinută. Acest principiu este consacrat şi de Legea nr. 296/2001, privind extrădarea. Numai în mod excepţional legea română admite soluţia contrară, când există acordul prealabil al statului român sau dacă persoana extrădată, deşi a avut posibilitatea, nu a părăsit teritoriul statului solicitat în termen de o lună de la sfârşitul procesului penal ori de la executarea pedepsei, sau dacă, părăsind acel teritoriu, a revenit ulterior.