Abuz firma de recuperari creante – Recuperare creante

10 martie 202229 ianuarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Abuz firma de recuperari creante – Recuperare creante

Singura posibilitate reglementata de lege la ora actuala este ca acestia sa faca plangere la Oficiul pentru Protectia Consumatorului, care, in urma unei verificari, aplica sau nu sanctiuni cu privire la modalitatea de desfasurarea a activitatii. „Insa sanctiunile aplicate de OPC sunt notificate printr-o adresa catre persoana care a facut plangerea, dar aplicarea acestor masuri nu se poate verifica”.

In cazul executarii silite, debitorul poate apela la instantele judecatoresti prin recurs la decizie.

Daca timp de 3 ani de la declararea creditului scadent, creditorul sau firma de recuperare nu a luat nicio masura pentru recuperarea creantei, datoria este prescrisa, ceea ce inseamna ca nu se mai poate apela la executare silita.

Lucru mai putin cunoscut, in Romania functioneaza Asociatia de management al creantelor comerciale, care reuneste cateva dintre companiile de profil de pe piata locala si care invita debitorii sa semnaleze situatiile in care membrii au actionat in afara codului de conduita al asociatiei.

Codul de conduita stabileste care sunt actiunile permise in activitatea membrilor, precizand de exemplu ca „apelurile telefonice trebuie efectuate in orice moment si in orice loc, atat timp cat nu ii vor aduce neplaceri debitorului, respectiv in zilele de lucru, intre 7 AM si 9 PM”, fara a mentiona insa niciun fel de sanctiuni in eventualitatea incalcarii acestor norme.

Practicile incorecte nu sunt specifice anumitor companii de recuperare creante care isi desfasoara activitatea in tara noastra.

Executare silita recuperari creante – Recuperari creante

29 ianuarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Executare silita recuperari creante – Recuperari creante

Perioada de criza financiara a dus la o scadere a veniturilor clientilor bancari sau chiar la pierderea job-ului, ceea ce a facut ca acestia sa aiba intarzieri mari la plata ratelor sau chiar imposibilitatea de a mai achita imprumuturile. In aceste cazuri, pentru a recupera banii, bancile trec la executarile silite, care sunt in continua crestere. Vezi ce poti face intr-o astfel de situatie.

Numarul clientilor executati silit a fost foarte mare inca din februarie-martie 2010. El a spus ca in 2012 s-a vazut o crestere a acestor clienti si urmeaza o explozie a acestor executari pentru ca nu mai au bancile cum sa evite aceasta situatie.

Pana acum s-au mai tinut sub control pentru ca s-au gasit tot felul de metode pentru a evita constituirea de provizioane, fie prin restructurari, transferul acestor credite neperformante catre firme de colectare a creantelor si asa mai departe.

De acum incolo se va vedea o crestere mai mare, mai ales ca s-a ajuns la un nivel foarte mare de indatorare al bancilor fata de Banca Nationala vor trebui sa trateze cumva aceste probleme. Bancile trebuie sa deblocheze acele provizioane pentru a le utiliza, fiind necesare ca aerul pentru ca nu mai au lichiditati.

Exista doua situatii in care se poate ajunge in executare silita. Prima: clientul nu a mai avut disponibilitatile necesare sa-si achite ratele respective si dupa o anumita perioada de timp contractul de credit este cesionat de institutia bancara catre o anumita firma de recuperari creante.

A doua: clientul se ducea la banca si isi platea ratele conform graficului, dar rata a fost marita intre timp. Clientul nu a achitat si acea diferenta. Astfel, intervin penalizari si dobanzi la debitul principal si dupa o anumita perioada de timp se tot aduna si se ajunge la o suma foarte mare si pentru acea suma se ajunge in executare silita.

Contractul de credit este cesionat catre o firma de recuperari creante, iar clientul trebuie notificat.

Ea a explicat ca bancile lucreaza cu multe firme de recuperari. Unele dintre acestea incearca totusi ca pana in intrarea in executarea silita sa se ajunga la o intelegere cu clientul si acesta sa achite creditul pe care l-a contractat. In cazul in care nu se ajunge la aceasta finalitate, creditorul, care in aceasta situatie este firma de recuperari creante, va introduce pe rolul instantei o cerere de incuviintare a executarii silite, cu un termen foarte scurt de solutionare. Instanta admite cererea si apoi se incepe executarea silita.

„Firma de recuperari va incheia un contract cu un executor judecatoresc si acesta va proceda ulterior la actele de executare impotriva clientului pana cand se va ajunge va scoaterea la licitatie a bunul ipotecat”

Problema credit firma recuperari creante – Firma recuperari

27 mai 202029 ianuarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Problema credit firma recuperari creante – Firma recuperari

In absenta unor minime reglementari legale specifice, companiile de recuperare creante pot actiona dupa propriile conceptii cu privire la ce este permis si ce nu in activitatea de incasare a datoriilor, consecinta fiind numarul urias al cazurilor de abuz raportate.

Ajunsi in posesia datoriei debitorului, recuperatorii vor trimite somatii de plata, vor suna si vor merge chiar in vizita. Daca metodele initiale nu dau rezultate, au posibilitatea de a recurge la actiuni in instanta pentru a recupera sumele. Cum aceasta din urma este de multe ori mult prea costisitoare raportat la valoarea creantei, recuperatorii vor insista cu precadere pe procedurile „amiabile”.

Se ajunge la zeci de telefoane pe zi, la cele mai nepotrivite ore, fiind vizat nu doar debitorul, ci si familia sau vecinii acestuia, se recuge la amenintari.

Banii care fac obiectul acestor actiuni reprezinta o datorie care trebuie achitata. Exista, desigur, categoria persoanelor de rea-credinta, care vor pur si simplu sa insele banca sau compania care le-a furnizat un serviciu. In majoritatea cazurilor insa situatia de neplata a fost generata de motive obiective, iar debitorul care si-a luat angajamente in anumite circumstante si conditii este presat sa accepte reguli inechitabile si un tratament nedemn.

Procedura recuperarii creantelor – Procedura recuperari

10 martie 202229 ianuarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Procedura recuperarii creantelor – Procedura recuperari

Recuperarea creantelor se poate dovedi a fi un proces dificil aproape pentru orice afacere, indiferent de domeniul de activitate; insa, pe langa nelinistile produse de sistemul juridic roman, precum si pe langa lipsa unei intelegeri adecvate a protectiei juridice acordate creditorilor in baza legilor in vigoare, a face afaceri si, mai mult, a avea creante in Romania devine mult prea intimidant pentru cele mai multe societati – in special in vremuri tulburi din punct de vedere economic. Din fericire, sistemul juridic romanesc ofera un cadru ce instituie proceduri urgente privind recuperarea creantelor de catre creditori, iar prezentul articol descrie tocmai instrumentele juridice aflate la dispozitia creditorilor pentru recuperarea creantelor lor.

Proceduri diferite privind recuperarea creantelor
Potrivit legii romane, in cazul in care un debitor nu si-a platit datoria pana la data scadenta, creditorul sau poate initia o procedura in fata instantei pentru recuperarea creantei sale, in termenul de prescriptie de trei ani. In plus, desigur, creditorii pot utiliza si prevederile stabilite de Legea 85/2006 (“Legea Insolventei”), acolo unde acestea sunt aplicabile.

Incepand din octombrie 2007, cand a intrat in vigoare Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 119/2007 (“OUG 119”), ca parte a responsabilitatilor asumate de Romania in procesul de integrare in Uniunea Europeana, coexista doua proceduri urgente privind recuperarea creantelor – procedura somatiei de plata, stabilita prin Ordonanta Guvernului nr.5/2001, si procedura ordonantei de plata, stabilita prin OUG 119. In functie de cazul lor concret, creditorii pot opta pentru oricare dintre cele doua procedure urgente, dar pot, de asemenea, utiliza si procedura generala prevazuta de Codul de procedura civila, care necesita insa mai mult timp pentru o implementare integrala.

Somatia de plata si ordonanta de plata
In cazul in care creditorul detine informatii suficiente privind solvabilitatea debitorului sau, iar creanta sa este atestata prin inscrisuri, atunci cea mai buna optiune pentru creditor este sa utilizeze una dintre cele doua procedure urgente. Atat procedura somatiei, cat si cea a ordonantei de plata se refera la creante certe, lichide si exigibile. O creanta este certa, atunci cand existenta sa este dincolo de indoiala; este lichida, atunci cand cuantumul sau este determinat sau determinabil; si este exigibila, atunci cand a devenit scadenta.

Procedura somatiei este o procedura speciala si urgenta, ce poate fi utilizata numai pentru recuperarea creantelor reprezentand sume de bani, rezultand din contracte sau din alte inscrisuri, semnate de ambele parti. Ordonanta de plata detine o arie mai restransa de aplicare, in sensul ca ea reglementeaza recuperarea creantelor reprezentand sume de bani, ce decurg din contracte comerciale, definite drept acele contracte incheiate intre comercianti, ori intre comercianti si autoritati contractante.

In timp ce, in procedura somatiei de plata, facturile semnate de debitor reprezinta dovada de baza utilizata in fata instantei, procedura ordonantei de plata permite o mai mare flexibilitate in ceea ce priveste furnizarea dovezilor in instanta. Astfel, un creditor ce utilizeaza aceasta procedura poate depune cu success, pe langa facturi, si alte documente care sa ateste creanta sa fata de debitor, cum ar fi corespondenta cu acesta.

Acesta este un aspect important in aceasta procedura, ce transforma ordonanta de plata intr-o procedura mai avantajoasa pentru creditori, comparativ cu somatia de plata.
Un alt avantaj al ordonantei de plata este faptul ca, in cadrul acestei proceduri, debitorul isi poate recunoaste partial datoria, in timp ce procedura somatiei nu permite o asemenea recunoastere partiala. Astfel, judecatorul poarte emite o decizie in acest sens, iar creditorul isi va putea recupera o parte a creantei sale, in timp ce, pentru restul creantei pretinse, poate introduce o cerere in instanta in temeiul procedurii generale prevazute de Codul de procedura civila.

Procedura generala
Potrivit Codului de procedura civila, care instituie procedura generala privind recuperarea creantelor, inainte de initierea unei actiuni in instanta, creditorul trebuie sa incerce sa solutioneze problema in mod amiabil cu debitorul. In acest sens, creditorul trebuie sa comunice o notificare scrisa debitorului, prin care sa-l invite in scopul solutionarii amiable a problemei. Notificarea trebuie sa includa, drept anexe, toate documentele ce atesta creanta creditorului, si trebuie transmisa cu cel putin 15 zile inainte de data propusa pentru intalnire. Daca partile reusesc sa rezolve problema in mod amiabil, atunci debitorul va plati suma datorata si nicio actiune nu va mai fi introdusa in instanta.

Insa, in cazul in care partile nu ajung la o intelegere, sau daca partile ajung la o intelegere, pe care debitorul o incalca, atunci creditorul poate introduce o actiune in instanta, la care va anexa toate documentele ce atesta faptul ca partile au incercat sa solutioneze problema amiabil inainte de introducerea respectivei actiuni. In lipsa unor asemenea dovezi, actiunea va fi respinsa de instanta.

La fel ca si in cazul procedurilor somatiei si ordonantei de plata, instanta competenta in cadrul procedurii generale este judecatoria sau tribunalul, in functie de cuantumul creantei ce face obiectul litigiului.

Legalitatea firmelor de recuperare creante – Recuperare creante

10 martie 202229 ianuarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Legalitatea firmelor de recuperare creante – Recuperare creante

Creditele neperformante au ajuns la cote de alarmă în sistemul bancar autohton, circa 20% din total împrumuturi, iar recuperarea parţială sau totală a banilor de către instituţiile financiare este o luptă în care intră şi companiile de recuperare creanţe, care cumpără, la preţuri foarte mici, împrumuturile neperformante de la bănci. Din păcate, recuperatorii de creanţe nu sunt întotdeauna cinstiţi, iar căile de recuperare folosite sunt la limita legii sau chiar peste.

Un studiu recent efectuat pe piaţa din România arată că în jur de 80% dintre români au un credit şi dintre aceştia aproximativ 20% se află în incapacitate de plată. Am observat în ultimul timp o tendinţa că băncile să paseze dosarele celor rău platnici către anumite firme care aprobate bineînţeles, de organsimul bancar de control, se ocupă să facă treaba murdară a băncilor. Pe scurt băncile nu vor să fie ei cămătarii care vă iau casele, aşa că predau ştafeta firmelor de colectări creanţe.

Deja colectarea de creanţe bancare este o nişă extinsă şi bine definită în piaţa actuală, dar, dintre ei, cei mulţi, răsar fără timiditate unii mai speciali şi anume firmele care reprezintă exclusiv băncile în procedurile de colectare a creanţelor bancare, firme care lucrează la limita legalităţii.

Strategia lor este foarte bine pusă la punct şi anume preiau dosarul de la bancă şi vă sună binevoitori să mergeţi să semnaţi un acord că au preluat ei dosarul şi să staţi fără grijă că nu s-a schimbat nimic. Omul de rând, credul de fel, merge, semnează şi plăteşte în continuare ratele aşa cum era obişnuit doar că la 12 luni de la semnarea acordului se trezeşte acasă cu o hârtiuţă prin care este înştiinţat că trebuie să achite tot sau îl execută silit. Tot însemnând atât creditul cât şi onorariul celor de la firmă de colectare care a preluat dosarul.

Practic, omul a semnat un acord prin care se obligă ca după 12 luni să achite tot creditul, pe care ar fi trebuit să îl achite în 30 de ani şi urmează să fie executat silit dacă nu achită monstruoasa sumă.

Pentru a nu ajunge într-o astfel de situaţie trebuie să cunoaşteţi câteva detalii privind aceşti colectori de creanţe şi cum ne putem feri de ei :

o persoană juridică nu poate fi reprezentată de o altă persoană juridică, ci doar de un avocat sau de un consilier juridic
activitatea de asistenţă juridică şi reprezentare nu poate fi exercitată decît de către avocaţi sau consilieri juridici;
o societate comercială nu poate avea în obiectul de activitate prestarea de servicii juridice; un astfel de obiect de activitate transformă scopul societăţii într-unul ilicit;
o persoană juridică nu poate avea un scop ilicit, în caz contrar actul constitutiv fiind nul absolut (art.187 Cciv; art. 196 alin.1 lit.a) Cciv); oricine poate invoca, pe cale de excepţie sau pe cale principală, nulitatea.

Ce poate face consumatorul într-o astfel de situaţie este să sesizeze organele competente cu privire la existenţa acestor practici abuzive şi să se înarmeze cu multă răbdare, întrucât astfel de proceduri sunt de durată.

Deşi în noul cod de procedură civilă s-a încercat o protecţie sporită a consumatorului, aceasta nu va fi posibilă până nu va fi modificată în acest sens şi toată legislaţia cu privire la consum. Iar prevederile legale privind înlăturarea clauzelor abuzive din contractele de creditare au fost amânate pentru anul 2016, protejând astfel instituţiile bancare.