procedura

Semnati petitia Casei de avocatura Coltuc:Stop abuzurilor bancare din Romania !

de

http://www.petitieonline.ro/petitie/stop_abuzurilor_bancare_din_romania_-p60296048.html

 

Conform unui control la 20 de institutii bancare, 14 dintre acestea au fost amendate pentru incalcarea drepturilor consumatorilor.
Casa de avocatura Coltuc administreaza peste 400 de dosare de acest fel. Clientii nemultumiti ai bancilor din România au format mai multe grupuri pe internet, în cadrul carora discuta despre problemele pe care le întâmpina în relatia cu bancile si pun la cale strategii pentru declansarea unor procese colective nationale, în care ar putea fi implicate mii de persoane.

Spune NU abuzurilor din partea bancilor romanesti si semneaza petitia pentru ca bancile sa revina la sentimente mai bune fata de consumatorii lor!

Casa de avocatura Coltuc ajuta strainii din Romania

de

ACTELE NECESARE ÎN VEDEREA PRELUNGIRII DREPTULUI DE SEDERE PENTRU CETATENII STRAINI CARE DESFASOARA ACTIVITATI COMERCIALE

La prima prelungire:
– cerere tip
– certificat constatator eliberat de Oficiul Registrului Comertului
– adresa din partea firmei
– documentul de trecere a frontierei (copie si original)
– certificat emis de Oficiul Registrului Comertului
– certificatul de înmatriculare al societatii comerciale
– hotarârea judecatoreasca de înfiintare a societatii comerciale
– documente din care sa rezulte ca investitia se afla în curs de derulare în conformitate cu obiectul de activitate si planul de afaceri avizat de Agentia Româna pentru Investitii Straine
– dovada fondurilor necesare derularii investitiei în conformitate cu obiectul de activitate si planului de afaceri
– dovada mijloacelor de întretinere în cuantum de 500 Euro lunar pentru asociati si 700 Euro lunar în cazul actionarilor, pe perioada valabilitatii permisului de sedere
– dovada detinerii legale a spatiului declarat ca sediu social al firmei, a punctelor de lucru si a resedintei
– certificat medical eliberat de o institutie sanitara publica sau privata din care sa rezulte ca nu sufera de boli care pot pune în pericol sanatatea publica
– dovada asigurarii medicale, pe toata perioada pentru care se solicita prelungirea dreptului de sedere
– 2 fotografii dimensiune 3/4
– taxa de prelungire a dreptului de sedere, contravaloarea a 60 USD în lei, achitati la Trezorerie + borderoul de schimb valutar
– taxa cerere ? 3,2 RON achitati la Trezorerie
– taxa de 394,25 RON achitata la C.E.C.

ACTELE NECESARE ÎN VEDEREA PRELUNGIRII DREPTULUI DE SEDERE PENTRU CETATENII STRAINI CARE DESFASOARA ACTIVITATI COMERCIALE

La urmatoarele prelungiri :
– cerere tip
– certificat constatator eliberat de Oficiul Registrului Comertului
– adresa din partea firmei
– documentul de trecere a frontierei (copie si original)
– certificat emis de Oficiul Registrului Comertului
– certificat eliberat de Administratia Finantelor Publice
– certificat emis de Inspectoratul Teritorial de Munca
– dovada detinerii legale a spatiului declarat ca sediu social al firmei, a punctelor de lucru si a resedintei
– pasaportul în original si copie
– certificat medical eliberat de o institutie sanitara publica sau privata din care sa rezulte ca nu sufera de boli care pot pune în pericol sanatatea publica
– dovada asigurarii medicale, pe toata perioada pentru care se solicita prelungirea dreptului de sedere
– 2 fotografii dimensiune 3/4
– taxa de prelungire a dreptului de sedere, contravaloarea a 60 USD în lei, achitati la Trezorerie + borderoul de schimb valutar
– taxa cerere ? 3,2 RON achitati la Trezorerie
– taxa de 394,25 RON achitati la C.E.C.

ACTELE NECESARE ÎN VEDEREA PRELUNGIRII DREPTULUI DE SEDERE PENTRU CETATENII STRAINI VENITI ÎN SCOPUL REÎNTREGIRII FAMILIEI

– cerere tip
– documentul de trecere a frontierei (original si copie)
– copia permisului de sedere a celui care a solicitat admisia în România, în scop de reîntregire a familiei
– certificat de casatorie sau certificat de nastere ori alte acte prin care se face dovada legaturii de rudenie, eliberate de autoritatile competente, traduse si legalizate
– declaratia solictantului în forma autentica din care sa reiasa ca membrii de familie vor locui împreuna cu acesta
– dovada mijloacelor de întretinere peste cuantumul prevazut la eliberarea permisului de sedere a strainului care a solicitat admisia în scop de reîntregire a familiei, la nivel cel putin a unui salariu mediu pe economia nationala, lunar, pentru fiecare membru de familie
– dovada detinerii spatiului de locuit corespunzator
– certificat medical eliberat de o institutie sanitara publica sau privata din care sa rezulte ca nu sufera de boli care pot pune în pericol sanatatea publica
– dovada asigurarii medicale, pe toata perioada pentru care se solicita prelungirea dreptului de sedere
– 2 fotografii dimensiune 3/4
– pasaportul în original si copie
– taxa de prelungire a dreptului de sedere – contravaloarea a 60 USD în lei, achitati la Trezorerie + borderoul de schimb valutar
– taxa cerere – 3,2 RON achitati la Trezorerie
– taxa permis de sedere – 394,25 RON – platibili la C.E.C. în contul 25110103049500

ACTELE NECESARE ÎN VEDEREA PRELUNGIRII DREPTULUI DE SEDERE PENTRU CETATENII STRAINI VENITI ÎN SCOP DE STUDII

– cerere tip
– adeverinta care sa ateste calitatea de strain la studii, eliberata de institutia de învatamânt acreditata, în care sa fie precizata perioada pentru care strainul a achitat taxele scolare
– pentru prima prelungire este necesara scrisoarea de acceptare la studii eliberata de Ministerul Educatiei si Cercetarii
– pentru cei care efectueaza anul pregatitor este necesara si prezentarea repartitiei Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului la institutia de învatamânt
– dovada detinerii legale a spatiului de locuit
– dovada mijloacelor de întretinere în cuantum de 250 Euro lunar
– pentru bursierii statului român si studentii proveniti din tarile U.E. nu este necesara dovada mijloacelor de întretinere
– certificat medical eliberat de o institutie sanitara publica sau privata din care sa rezulte ca nu sufera de boli care pot pune în pericol sanatatea publica
– dovada asigurarii medicale, pe toata perioada pentru care se solicita prelungirea dreptului de sedere
– 2 fotografii dimensiune 3/4
– pasaportul în original si copie
– taxa de prelungire a dreptului de sedere – contravaloarea a 60 USD în lei, achitati la Trezorerie + borderoul de schimb valutar
– taxa cerere 3,2 RON achitati la Trezorerie
– taxa de 394,35 RON achitata la C.E.C.

ACTELE NECESARE ÎN VEDEREA PRELUNGIRII DREPTULUI DE SEDERE PENTRU CETATENII STRAINII ANGAJATI ÎN MUNCA

– cerere tip
– solicitare în scris (adresa) din partea angajatorului în care se va preciza locul de munca unde urmeaza sa-si desfasoare activitatea strainul
– permisul de munca în original si copie
– contractul individual de munca vizat de Inspectoratul teritorial de munca în a carui raza îsi are sediul angajatorul
– dovada detinerii legale a spatiului de locuit
– certificat medical eliberat de o institutie sanitara publica sau privata din care sa rezulte ca nu sufera de boli care pot pune în pericol sanatatea publica
– dovada asigurarii medicale, pe toata perioada pentru care se solicita prelungirea dreptului de sedere
– dovada mijloacelor de întretinere la cel putin valoarea salariului mediu pe economie
– 2 fotografii dimensiune 3/4
– pasaportul în original si copie
– taxa de prelungire a dreptului de sedere – contravaloarea a 60 USD în lei, achitati la Trezorerie + borderou de schimb valutar
– taxa cerere 3,2 RON achitati la Trezorerie
– taxa de 394,35 RON achitata la C.E.C.

ACTELE NECESARE ÎN VEDEREA PRELUNGIRII DREPTULUI DE SEDERE PENTRU CETATENII STRAINI CARE DESFASOARA ACTIVITATI RELIGIOASE

– cerere tip
– solicitare în scris (adresa) din partea institutiei unde strainul îsi desfasoara activitatea
– avizul din partea Secretariatului de Stat pentru Culte
– dovada detinerii legale a spatiului de locuit
– certificat medical eliberat de o institutie sanitara publica sau privata din care sa rezulte ca nu sufera de boli care pot pune în pericol sanatatea publica
– dovada asigurarii medicale, pe toata perioada pentru care se solicita prelungirea dreptului de sedere
– dovada mijloacelor de întretinere în cuantum de 250 Euro lunar
– 2 fotografii dimensiune 3/4
– pasaportul în original si copie
– taxa de prelungire a dreptului de sedere, contravaloarea a 60 USD în lei, achitati la Trezorerie + borderoul de schimb valutar
– taxa cerere – 3,2 RON achitati la Trezorerie
– taxa de 394,35 RON achitata la C.E.C.

ACTELE NECESARE ÎN VEDEREA PRELUNGIRII DREPTULUI DE SEDERE PENTRU CETATENII STRAINI CARE DESFASOARA ACTIVITATI UMANITARE

– cerere tip
– solicitare în scris (adresa) din partea institutiei unde strainul îsi desfasoara activitatea
– avizul Comisiei interdepartamentale pentru coordonarea si sprijinirea activitatilor umanitare din cadrul Ministerului Sanatatii
– dovada detinerii legale a spatiului de locuit
– certificat medical eliberat de o institutie sanitara publica sau privata din care sa rezulte ca nu sufera de boli care pot pune în pericol sanatatea publica
– dovada mijloacelor de întretinere în cuantum de 250 Euro lunar
– 2 fotografii dimensiune 3/4
– pasaportul în original si copie
– taxa cerere – 3,2 RON achitati la Trezorerie
– taxa de 394,35 RON achitata la C.E.C.

ACTELE NECESARE IN VEDEREA PRELUNGIRII DREPTULUI DE SEDERE PENTRU CETATENII STRAINI CASATORITI CU CETATENI ROMANI

– cerere tip
– cartea de identitate a sotului român în original si copie
– certificat de casatorie în original si copie
– declaratia în scris a sotului cetatean român, din care sa rezulte ca vor locui împreuna
– dovada detinerii spatiului de locuit corespunzator
– dovada mijloacelor de întretinere
– certificat medical eliberat de o institutie sanitara publica sau privata din care sa rezulte ca nu sufera de boli care pot pune în pericol sanatatea publica
– dovada asigurarii medicale, pe toata perioada pentru care se solicita prelungirea dreptului de sedere
– 2 fotografii dimensiune 3/4
– pasaportul în original si copie
– taxa de prelungire a dreptului de sedere – contravaloarea a 60 USD în lei, achitati la Trezorerie + borderoul de schimb valutar
– taxa cerere 3,2 RON
– taxa permis de sedere – 394,35 RON – platibili la C.E.C. în contul 25110103049

INVITATII

1. VIZITA:
Pot face invitatii cetatenii romani cu domiciliul în România sau strainii posesori ai unui permis de sedere valabil, cu prezentarea, dupa caz, a urmatoarelor documente:
– cartea de identitate pentru cetatenii români sau permisul de sedere pentru
straini, în original si copie
– dovada asigurarii conditiilor de cazare
– dovada posibilitatilor de asigurare a întretinerii strainului invitat
– copia pasaportul strainului invitat
– 2 fotografii 3/4 ale strainului invitat
– certificat de cazier judiciar al strainului invitat sau alt document cu
aceeasi valoare juridica emis de autoritatile statului de provenienta,
tradus si legalizat.

2. TURISM:
Pot face invitatii, nominal pentru fiecare invitat, societatile comerciale cu profil turistic, cu prezentarea urmatoarelor documente:
– certificatul de înmatriculare si statutul societatii comerciale
– împuternicire din partea societatii comerciale pentru persoana desemnata sa invite în numele acesteia
– cartea de identitate sau permisul de sedere, dupa caz, al persoanei invitate
– copia pasaportului strainului invitat
– 2 fotografii 3/4 ale strainului invitat
– cazier judiciar al strainului invitat

3. AFACERI:
Pot face invitatii, de regula pentru 3 persoane simultan, societatile comerciale cu sediul în România. În numele societatii comerciale pot invita numai persoanele care sunt desemnate, conform legii, sa reprezinte societatea comerciala ori sunt detinatoare a majoritatii capitalului social. În acest caz este necesara prezentarea urmatoarelor documente:
– certificatul de înmatriculare si statutul societatii comerciale
– dovada calitatii persoanei care invita în numele societatii comerciale
– cartea de identitate sau permisul de sedere al persoanei împuternicite
– copia pasaportului persoanei invitate
– 2 fotografii 3/4 ale strainului invitat
– cazier judiciar al strainului invitat
– dovada asigurarii conditiilor de cazare a strainului invitat pe perioada sederii în România

ACTELE NECESARE ÎN VEDEREA PRELUNGIRII DREPTULUI DE SEDERE PENTRU CETATENII STRAINI VENITI ÎN ALTE SCOPURI

STRAINII DETASATI:
– cerere tip
– adeverinta de la reprezentanta, sucursala ori filiala aflata pe teritoriul
României sau de la o societate comerciala, persoana juridica româna, al carei
asociat/actionar este compania-mama, cu acelasi obiect de activitate, din
care sa rezulte raportul contractual de munca fata de persoana juridica
româna
– certificat medical eliberat de o institutie sanitara publica sau privata din care
sa rezulte ca nu sufera de boli care pot pune în pericol sanatatea publica
– dovada asigurarii medicale, pe toata perioada pentru care se solicita
prelungirea dreptului de sedere
– 2 fotografii dimensiune 3/4
– pasaportul în original si copie
– taxa de prelungire a dreptului de sedere – contravaloarea a 60 USD în lei,
achitati la Trezorerie
– taxa cerere 3,2 RON
– taxa de 394,35 RON achitata la C.E.C.

ACTELE NECESARE PENTRU DESFASURAREA DE ACTIVITATI PROFESIONALE
– documentul de trecere a frontierei în original si copie
– dovada faptului ca exercita în mod efectiv activitatea profesionala în conditiile prevazute de legea speciala, în original si copie
– dovada mijloacelor de întretinere în cuantum de 250 Euro lunar pe perioada valabilitatii permisului de sedere
– dovada detinerii legale a spatiului de locuit, în original si copie
– dovada asigurarii medicale, în original si copie
– adeverinta medicala din care sa rezulte ca nu sufera de boli contagioase care sa puna în pericol sanatatea publica
– 2 fotografii recente
– contravaloarea în lei a sumei de 60 USD pentru prelungirea dreptului de sedere, achitati la Trezorerie
– taxa de cerere 3,2 RON
– taxa de 394,35 RON achitata la C.E.C.

Patru firme din cinci din Romania au probleme cu fluxul de numerar anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Furnizorii nu-si mai  primesc platile, facturile inregistreaza intarziari la plata mai mari decat termenele convenite, numarul cecurilor sau al biletelor la ordinrefuzate este in crestere, sporeste numarul insolventelor. A obtine

bani gheata pentru a functiona a devenit o lupta dar o lupta fara castigatori.

Ce poate fi mai daunator pentru o mare companie petroliera decat este accidentul din Golful Mexic pentru British Petroleum? Cash flow-ul, raspunde Jim Chanos, seful de fond de investitii care a intuit prabusirea Enron si a castigat din asta.

Acum Chanos spune ca a studiat rapoartele de venituri si de cash flow ale unei alte mari companii petroliere si ca acestea ascund probleme mai mari si mai grave decat ce se intampla cu platforma petroliera Deepwater Horizon, asa ca prabusirea gigantului cu probleme financiare i se pare mult mai plauzibila decat o cadere a BP.

Chanos subliniaza astfel diferentele de perceptie: accidentul platformei de foraj este mult mai spectaculos decat T-ul contabilicesc, dar efectele problemelor financiare pot fi mai devastatoare decat accidentele.

Nici in Romania problemele de lichiditate ale unei companii, chiar importante, nu sunt prea analizate sau mediatizate, in comparatie cu vagile planuri anticriza ale Guvernului sau cu intalnirile politice de taina, cu toate ca neajunsurile pricinuite de blocajul financiar sunt mai mari decat efectul unei decizii ministeriale, pentru ca lipsa lichiditatilor intr-o companie inseamna, mai devreme sau mai tarziu, moartea acesteia.

In primele patru luni ale anului au intrat in insolventa peste 5.700 de firme, care aveau peste 107.000 de angajati si o cifra de afaceri cumulata de 4 miliarde de euro, reiese din datele de la Oficiul National al Registrului Comertului.

Pentru tot anul 2010, Arin Stanescu, presedintele Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania, crede ca numarul total al insolventelor l-ar putea depasi pe cel de anul trecut, de circa 20.000. Numarul nu pare foarte mare in comparatie cu numarul firmelor inregistrate in tara, de circa un milion, dar trebuie tinut cont ca multe din ele sunt fie companii fara activitate, fie folosite pentru plata unor drepturi banesti, iar numarul firmelor active, cu angajati si activitate curenta, este mult mai mic.

Jim Chanos a avut acces, in Statele Unite, la raportarile financiare ale gigantului petrolier pe care l-a analizat; in Romania n-ar putea, pentru ca aici companiile nu trebuie sa depuna nicio raportare privind fluxul de lichiditati. “Cash flow statement este folosit, poate, de multinationale sau de companiile cu un sistem evoluat de contabilitate”, spune av.Coltuc Marius,fondator Casa de avocatura Coltuc

Casa de avocatura Coltuc lanseaza revista gratuita”Recuperatorii din Romania”

de

Va fi o revista lunara in 5000 de exemplare.Va fi distribuita in marile orase la tarii,la metrou,mijloace de transport in comun,gari,hoteluri,restaurante.

Finantarea revistei se va face de catre Casa de avocatura Coltuc,firma marcanta pe piata recuperarilor de creante din Romania.

Din cuprins:

– prezentarea firmelor tzepare-fantoma  din Romania

– aspecte legale privind activitatea de recuperari creante intern si international

– Comunicate si activitatea Centralei  Incidentelor de Plăţi

– rubrica anunturi gratuite

– Dosare importante de recuperari creante

Revista la avea si prezentare on line pe www.coltuc.ro/blog

Revista va avea 20 de pagini.

Multumim

Redactia „Recuperatorii din Romania”

Tiago Oradea este primul mall din Romania intrat in insolventa anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Tiago Oradea este primul mall din Romania intrat in faliment, lichidatorul judiciar urmand sa scoata la licitatie in urmatoarele doua saptamani proiectul pentru un pret de pornire de 35,5 milioane de euro, jumatate fata

de investitia realizata, finantata printr-un credit de 65 mil. euro acordat de UniCredit Austria si UniCredit Tiriac Bank.

Vazute drept “templele cumparaturilor”, mallurile incep sa dea rateuri, astfel ca dupa ce doua proiecte din Braila si Sibiu au fost inchise din lipsa chiriasilor si a clientilor, a avut loc si primul faliment, Casa de Insolventa Transilvania, in calitate de lichidator judiciar, stabilind pentru 3 iunie licitatia de vanzare a mallului dezvoltat de compania irlandeza Mivan.

Dezvoltatorii au incercat sa construiasca mai multe malluri decat poate absorbi piata in prezent, pe terenuri in afara orasului si fara a tine cont de competitia de peste drum si de puterea de cumparare a locuitorilor din zona. Odata cu venirea crizei, retailerii s-au retras, iar proprietarii au ramas cu hectare de spatii comerciale neocupare, in care au fost investite zeci de milioane de euro.

Sursa: ZF

Tatii divortati pot apela la Asociatia Nationala a Tatilor din Romania sau la Casa de avocatura Coltuc

de

Asociatia a demarat o actiune de monitorizare a copiilor membrilor (elevi sau studenti), copii cu probleme comportamentale: absente scoala, vicii – alcool, droguri sau chiar prostitutie.

Asociatia isi propune, intre altele, sa militeze in conditii legale pentru ca drepturile firesti ale parintilor de a avea legaturi personale cu copiii lor sa nu fie restranse, prin impiedicarea, pe orice cale, a punerii in executare a sentintelor judecatoresti.

Una din cinci firme din România se afla în executare silita anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Din 907.000 de firme active din România, 193 de mii sunt rau platnice. Pentru 191 de mii de dintre acestea, Fiscul a început executarea silita.Pentru acest an, inspectorii si-au propus sa recupereze peste trei miliarde de lei,

adica 20% din datoriile totale ale firmelor. Directorul Autoritatii Fiscale, Sorin Blejnar, este convins ca plafonul poate fi atins mai ales ca inspectorii ANAF sunt motivati sa lucreze la capacitate maxima: îsi pot spori veniturile de patru ori în fiecare luna.

“Daca mergem la un contribuabil si constatam ca acel contribuabil si-a declarat 10 lei si noi, în urma controlului, mai stabilim ca mai are de plata înca cinci lei, suplimentar fata de ce a declarat, ei bine devine evaziune fiscala din diferenta de impozite si taxe din acel cinci lei pe care îl încasam nu doar ca l-am stabilit, putem sa ne constituim un fond de stimulare de 15% din suma respectiva si se poate acorda personalului din subordine pâna la nivelul a trei salarii”, a declarat presedintele ANAF, Sorin Blejnar.

Sursa: Money

Numarul caselor si al terenurilor executate silit a crescut semnificativ în ultimele luni.

de

Casa de avocatura Coltuc va ajuta daca sunteti executat silit de catre banca.Numarul caselor si al terenurilor executate silit a crescut semnificativ în ultimele luni. Desi pretul este mult mai mic decât cel de piata, imobilele se

vând foarte greu.

Dupa avalansa de credite vândute în perioada 2004-2008, bancile comerciale scot acum la raft locuintele si terenurile recuperate prin executare silita de la clientii cu probleme.

Astfel, pentru lunile ianuarie si martie, institutiile de credit au în acest moment programate peste 250 de licitatii. Chiar daca executarea silita a debitorilor este o solutie de compromis pentru banca, având în vedere diferenta mare dintre pretul de vânzare si valoarea de recuperat, tot mai multe institutii de credit aleg sa-si posteze pe paginile web proprii anunturile de vânzare.

Chilipir greu de cumparat

Astfel, daca în toamna anului trecut doar trei banci (Raiffeisen Bank, Banca Româneasca si Bank Leumi) îsi anuntau licitatiile pe site-ul propriu, acum, numarul lor a ajuns la noua. Alte banci, dar si institutii financiare nebancare, prefera sa posteze anunturile în ziarele si site-urile de profil.

Raiffeisen Bank are acum postate pe site-ul propriu 75 de anunturi, Bank Leumi -74, Alpha Bank – 28, iar OTP Bank – 37. Banca Româneasca are programate pentru ianuarie si februarie 10 licitatii, Credit Europe Bank la fel, iar Volksbank si Romanian International Bank câte patru.

CEC Bank nu are postat pentru urmatoarea perioada niciun anunt, desi în noiembrie si decembrie a organizat 51 de licitatii, majoritatea în Bistrita-Nasaud.

Sursa: Adevarul

Casa de avocatura Coltuc si comunitatea maghiara din Romania

de

Új tévéadóval gazdagodik februártól a romániai audiovizuális szféra. Az egyelőre csak online „fogható” Juridic Tv, melynek 150 ezer eurós indítási költségeit a Coltuc Ügyvédi Iroda állja, jövő hónap elejétől 24 órás

programban sugároz majd főként jogi jellegű műsorokat, ám természetesen nem hagyja ki a szórakoztatást sem – a tervek szerint rendszeresen beszámol a sztárok, közéleti személyiségek jogügyeiről is.

„Az adó megalapításának az oka az, hogy a hazai tévécsatornák kínálatából hiányoznak a jogi kérdéseket boncolgató műsorok, és azt is célként tűztük ki magunk elé, hogy a lakossággal ingyenesen megismertessük a románai jogrendszert” – fogalmazott Dumitrescu Alina, a ügyvédi iroda PR-igazgatója, az ÚMSZ azon kérdésére, hogy milyen társadalmi jelenségre kíván választ adni az új televízió indítása.

Az igazgató elmondta: mivel folyamatosan azt tapasztalják, hogy a romániai közember nehezen látja át a hazai jogrendszert, úgy vélik, hogy a tévés kezdeményezés segíteni fog abban, hogy az állampolgárok teljesebb mértékben tudjanak élni a törvények által nyújtott lehetőségekke

Casa de avocatura Coltuc lanseaza modelul de contract al viitorilor presedinti pe care ar trebui sa il incheie cu Romania.

de

Avocatul titular Coltuc precizeaza” ne-am saturat ca de fiecare data sa auzim promisiuni,care ulterior nu se respecta.Moral si juridic noi propunem ca fiecare canditat sa aibe drepturi si obligatii,iar promisiunile facute sa aibe o

 

 

 

 sanctiune daca nu sunt respectate”

 

Un contract in Romania este  un acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri

La speta noastra exista doua parti: canditatii la presedintie si cetatenii cu drept de vot.

 

Promisiunile facute de catre viitorii candidati ar trebui sa fie incadrata la promisiune publica de recompense din punct de vedere legal- act juridic unilateral de obligatii

 

Noi propunem incheierea unui contract cu drepturi si obligatii pentru cele doua parti.

 

 

De asemenea propunem ca nerespectarea promisiunilor  facute de catre canditati sa fie considerate ca fiind o forma de savarsire a infractiunii de inselaciune- art.215 C.Pen. si anume” inducerea in eroare a alegatorilor cu intentie…….”

 

Model de contract al presedintilor cu Romania

 

Contractul presedintilor cu Romania

I. PARTILE CONTRACTANTE
1.1Candidatii la presedintie: Crin Antonescu – PNL, George Becali – PNG, Kelemen Hunor – UDMR, Corneliu Vadim Tudor – PRM, Mircea Geoană – Alianţa PSD+PC , Traian Băsescu , Ovidiu Iane – Partidul Ecologist Român , Remus Cernea – Partidul Verde , Constantin Rotaru – Partidul Alianţa Socialistă , Constantin Ninel Potârcă , Sorin Oprescu , Gheorghe Eduard Manole  in calitate de PRESTATORI

1.2. Cetatenii cu drept de vot  BENEFICIARi

au convenit sa incheie prezentul contract, cu respectarea urmatoarelor clauze:

II. OBIECTUL CONTRACTULUI

2.1. Obiectul contractului il reprezinta promisiunile facute in campania electorala

III. TERMENUL CONTRACTULUI

3.1. Contractul se incheie pe o durata de 5 ani incepand de la data de 01.01.2010-01.01.2015.

 

IV. OBLIGATIILE PARTILOR

 

4.1. Prestatorul de servicii se obliga:
        –     sa respecte promisiunile electorale facute in timpul campaniei si in timpul mandatului.

–         sa se abtine de la orice scandal politic

–         sa aibe o obligatie de rezultat pentru scoaterea tarii din criza economica

 

4.2 Beneficiarul are obligatia principala de a participa la alegerile presedintiale

 
VFORTA MAJORA

5.1. Nici una dintre partile contractante nu raspunde de neexecutarea la termen sau/si de executarea in mod necorespunzator – total sau partial – a oricarei obligatii care ii revine in baza prezentului contract, daca neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiei respective a fost cauzata de forta majora, asa cum este definita de lege.
Sanctiuni

–         neindeplinirea obligatiilor,indeplinirea cu intarziere,indeplinirea corespunzatoare de catre prestator duce la pierderea mandatului de presedinte in termen de 10 zile de la scadenta

–         Prestatorul care nu a indeplinit aceste obligatii nu poate participa la alte alegeri presedintiale viitoare.

 

 

 

 

 

Prestatori                                                                                        Beneficiari

Avocatura de business din Romania estimata la 250 mil. euro anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Fara principalul lor “motor de facturare”, marile case de avocatura trebuie sa reactioneze foarte rapid la semnalele pietei: daca litigiile, dreptul muncii sau achizitiile publice cresc, atunci asta trebuie sa ofere si firmele.

Dupa ce piata avocaturii de business din Romania a cunoscut un adevarat boom in ultimii patru-cinci ani, cu cresteri anuale de 30%-50%, pana la o valoare estimata la 250 de milioane de euro, actualele perspective de dezvoltare depind de cateva arii de expertiza putin bagate in seama, in conditiile in care profiturile adevarate erau obtinute din real estate, un segment vedeta secat astazi de lichiditati si blocat de prabusirea preturilor.  Chiar si asa, cu prioritatea imediata pe dezvoltarea noilor practici, unde exista o cerere de servicii in crestere, casele de avocatura privesc timid spre segmentul imobiliar, in asteptarea semnalelor pozitive ale unei eventuale reveniri timpurii.

Florian Nitu, managing partner al Popovici Nitu & Asociatii, spune ca afacerile imobiliare opereaza o corectie fireasca, ce va duce la profesionalizarea si institutionalizarea pietei. “Sigur ca poate pentru cateva luni sau chiar un an viteza de circulatie a fondurilor va fi foarte redusa, dar vor fi si in continuare proiecte interesante, iar profesionistii din real estate vor castiga din asta.”

Pana la jumatatea lui 2008, imobiliarele reprezentau chiar si 30% din afacerile unor case de avocatura locale. Acum, cele mai multe firme trebuie sa umple locul lasat descoperit de putinele tranzactii sau finantari de proiecte imobiliare cu practici aflate, nu demult, departe de lumina reflectoarelor – adica exact acolo unde se muta azi proiectele de real estate.

Sursa: Business Magazin

Casa de avocatura Coltuc lanseaza rubrica „Urmaritii din Romania”

de

coltuc11Un acuzat de tentativă de omor şi jaf armat, care se plânge că suferă de glaucom, e trimis de instanţă, pentru trei luni, pe baza recomandării medicale, la

 

odihnă şi tratament. Într-un spital incert, fără pază sau urmărire

Daca aveti informatii despre persoanele urmarite in Romania va rugam sa ne scrieti pe adresa de email avocat@coltuc.ro

 

Contract administrativ. Procedură prealabilă. Condiţii de formă.

de

Prin sentinţa nr. 67 din 29 martie 2006 – urmare a sesizării de către Judecătoria Rădăuţi, prin sentinţa civilă nr. 3094/2005, de declinare a competenţei – Curtea de Apel Suceava –

Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal a respins, ca inadmisibilă, acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Local al comunei H, prin primar, în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, fostă Agenţia SAPARD Bucureşti, prin care solicita obligarea pârâtei la plata sumei de 1.131.100.306 ROL, reprezentând cheltuieli efectuate cu organizarea de şantier, foloase nerealizate pentru organizare de şantier, taxe ISC, dobândă achitată, precum şi foloase nerealizate, sumă derivând din executarea contractului cadru de finanţare încheiat de reclamantă cu pârâta în 2003.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a admis excepţia neîndeplinirii procedurii administrative prealabile, reţinând, că reclamanta nu a respectat prevederile art. 7 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 554/2004 şi art. 7201 din Codul de procedură civilă, referitoare la procedura concilierii directe, adresele nr. 270 din 9 februarie 2006 şi, respectiv, nr. 398 din 23 februarie 2005 înaintate pârâtei nefăcând dovada îndeplinirii procedurii prealabile, în modalitatea prevăzută de dispoziţiile legale menţionate.

Reclamantul a declarat recurs, arătând că instanţa de fond în mod greşit a apreciat în cauză, că adresele nr.270/2006 şi respectiv nr.398/2005 nu pot fi considerate ca făcând dovada îndeplinirii procedurii prealabile, în modalitatea prevăzută de art.7201 Cod procedură civilă. În ciuda faptului că nici unul din aceste înscrisuri nu poartă denumirea de plângere şi chiar dacă urmare a respectivelor demersuri nu s-a mai încheiat, formal, un proces-verbal de conciliere, recurentul susţine că din conţinutul lor rezultă fără dubiu încercările de soluţionare pe cale amiabilă a litigiului, după cum o demonstrează de altfel şi corespondenţa ce a urmat şi poziţia intimatei pârâte.

Recursul este fondat.

Incontestabil, contractul cadru încheiat de părţi la data de 19.02.2003 din care derivă pretenţiile băneşti ce formează obiectul acţiunii de faţă are natură administrativă.

Aşa fiind potrivit art.7 alin.(6) din Legea nr.554/2004, procedura prealabilă ce urmează a fi îndeplinită îmbracă forma concilierii în cazul litigiilor comerciale, fiind aplicabile în mod corespunzător prevederile art.7201 Cod procedură civilă.

Potrivit acestui din urmă text legal, în materie comercială, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul trebuie să încerce soluţionarea litigiului prin concilierea directă cu cealaltă parte. În acest scop, reclamantul trebuie să convoace partea adversă, comunicându-i pretenţiile sale şi temeiul legal precum şi actele  pe care se întemeiază acestea, urmând ca rezultatul concilierii să fie consemnat într-un înscris cu arătarea pretenţiilor reciproce şi a punctelor de vedere ale părţilor referitoare la obiectul litigiului.

Contrar celor reţinute de instanţa de fond, Înalta Curte apreciază că prin corespondenţele trimise pârâtei – intimate anterior datei de introducere a acţiunii în contencios administrativ, respectiv prin adresele nr.1488/8.02.2005 şi nr.398/23.02.2005, la care se adaugă şi răspunsurile primite, recurenta-reclamantă a îndeplinit procedura prealabilă a concilierii, în spiritul  prevederilor art.7201 Cod procedură civilă.

Astfel deşi este adevărat că strict formal, adresele în cauză nu îndeplinesc chiar toate condiţiile prevăzute de art.7201 Cod procedură civilă, lipsind în primul rând invitaţia formală, expresă, la conciliere, Înalta Curte apreciază că se impune interpretarea logică, şi realistă a prevederilor art.7201 Cod procedură civilă tocmai pentru ca acestea        să-şi atingă scopul avut în vedere de legiuitor şi fără a împiedica nejustificat părţile în realizarea drepturilor lor.

Din această perspectivă Înalta Curte, examinând înscrisurile sus menţionate împreună cu răspunsurile transmise de intimata-pârâtă, reţine că finalitatea şi sensul urmărit de legiuitor prin această prevedere, a fost pe deplin atins, pe de o parte pentru că rezultă fără echivoc  încercarea reclamantului – recurent de soluţionare pe cale amiabilă litigiului apărut, iar pe de altă parte, comunicarea către intimata-pârâtă a pretenţiilor băneşti formulate ca şi a temeiului legal al acestora.

La rândul său, intimata – pârâtă şi-a exprimat poziţia şi punctul de vedere faţă de pretenţiile reclamantului-recurent, prin adresele de răspuns, depuse la dosar.

În aceste condiţii, reţinând şi demersurile ulterioare ale părţilor, Înalta Curte apreciază că ar fi excesiv de formală şi în afara scopului urmărit de legiuitor interpretarea în sensul că în cauză nu s-a realizat încercarea de conciliere prevăzută de art.7201 Cod procedură civilă pentru a se putea promova acţiunea de faţă.

Recursul a fost admis iar cauza a fost retrimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe în vederea cercetării şi analizării fondului cererii reclamantului.

Ordin nr. 1537/2008 pentru aprobarea Deciziei Comisiei de proceduri fiscale nr. 1/2008

de

Agentia Nationala de Administrare Fiscala

In temeiul art. 3 coroborat cu art. 12 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 495/2007 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare, si al art. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,

presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala emite urmatorul ordin:

Art. 1
Se aproba Decizia Comisiei de proceduri fiscale nr. 1/2008, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

ANEXA – DECIZIA COMISIEI DE PROCEDURI FISCALE Nr. 1/2008

1. In sensul art. 1221 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, al art. 45 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si al art. 41 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile ulterioare:
– incepand cu data intrarii in vigoare a Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei, in cazul contribuabililor pentru care s-a deschis procedura reorganizarii judiciare si a insolventei, dupa caz, nu se mai datoreaza si nu se mai calculeaza obligatii fiscale accesorii pentru creantele inscrise la masa credala si pentru cele rezultate din activitatea curenta, indiferent de data deschiderii acestei proceduri.
2. In sensul art. 111 alin. (7) si (8) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare:
– in cazul contribuabililor prevazuti la art. 1071 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, declararea si plata impozitelor si a contributiilor aferente veniturilor din salarii se fac lunar, incepand cu luna urmatoare trimestrului in care au devenit platitori de impozit pe profit.

Modificari privind Procedura de selectare a societatilor profesionale civile de avocati din Romania sau din strainatate, specializate in litigii internationale

de

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 767 din 14 noiembrie 2008 a fost publicat Ordinul nr. 3282 din 6 noiembrie 2008 al ministerului economiei si finantelor pentru modificarea si completarea Procedurii de selectare a societatilor profesionale civile de avocati din Romania sau din strainatate, specializate in litigii internationale, de incheiere si derulare a contractului de asistenta si reprezentare juridica a Romaniei sau a altor institutii publice in fata Curtii de Arbitraj Internationale a Centrului International pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investitii, precum si pentru aprobarea Procedurii de selectare a arbitrilor desemnati de partea romana in procedurile arbitrale in fata Curtii de Arbitraj Internationale a Centrului International pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investitii, aprobata prin Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 668/2007.

Potrivit modificarilor, oferta financiara va cuprinde onorariul exprimat in lei, euro sau USD/ora/societate de avocati (asociere/consortiu) fara TVA, defalcata pe 3 tipuri de activitati ce urmeaza a fi desfasurate, respectiv: documentare sau studiu, redactare documente sau actiuni si reprezentare in fata instantelor de arbitraj.

Se mai arata ca onorariul cel mai mare, pentru oricare dintre activitatile mentionate, nu il poate depasi pe cel mai mic dintre onorarii cu un procent mai mare de 50% din valoarea acestuia. Ofertele financiare in care pentru o activitate se solicita un onorariu cu mai mult de 50% fata de cel mai mic onorariu din cadrul aceleiasi oferte se descalifica.

Act al Uniunii Avocaţilor din România referitor la refuzul primirii în profesia de avocat a pensionarului

de

Reclamanta B.A. a chemat în judecată Uniunea  Avocaţilor din România, solicitând  anularea deciziilor nr.8581 din 15 decembrie 2001 şi 1096 din 13 iunie 2001 şi obligarea pârâtei de a o primi în profesia de avocat cu scutire de examen.

În motivarea cererii, reclamanta a învederat că actele administrative contestate sunt nelegale, argumentele invocate de pârâtă în justificarea refuzului fiind neîntemeiate.

Astfel, avizul negativ al Baroului de Avocaţi Constanţa nu constituie un impediment pentru primirea în profesia de avocat, acest aviz având  doar un caracter consultativ.

Nici cel de-al doilea motiv nu poate justifica poziţia pârâtei, limitarea dreptului de a cere primirea în profesia de avocat în raport de  vârsta de pensionare, prevăzută de  art.28 pct.9 din Statutul profesiei de avocat  contravenind dispoziţiilor Legii nr.51/1995, legislaţiei în materie de pensie de asigurări sociale şi de  asemenea, prevederilor constituţionale referitoare la dreptul la muncă.

Ulterior reclamanta şi-a completat acţiunea  solicitând şi anularea deciziei nr.8774 din 23 martie 2002 prin care pârâta a respins cererea de reexaminare a hotărârii anterioare nr.8581 din 15 decembrie 2001.

Prin sentinţa civilă nr.69 din 23 mai 2002,  Curtea de Apel Constanţa – Secţia contencios administrativ a respins acţiunea ca nefondată.

Împotriva sentinţei reclamanta a declarat recurs, care este fondat.

Curtea reţine că au fost greşit interpretate prevederile art.16  alin.2 lit.b din Legea nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, potrivit cărora, la cerere, poate fi primit în profesie cu scutire de examen, cel care, anterior sau la data primirii, a îndeplinit funcţia de judecător, procuror, notar, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puţin 10 ani.

Instanţa de fond şi-a însuşit  punctul de vedere al pârâtei în sensul că textul susmenţionat, fiind o excepţie de la regula primirii în profesia de avocat pe bază de examen, consacrată de art.16 alin.1 din lege, lasă organelor de conducere ale Uniunii Avocaţilor dreptul de a aprecia în ce măsură este posibilă primirea cu scutire de examen,  chiar dacă sunt  îndeplinite cerinţele legii.

Această interpretare contravine prevederilor legale care garantează dreptul la muncă şi posibilitatea legală a cumulării pensiei cu venitul realizat dintr-o activitate profesională.

Organele de conducere ale pârâtei,  comisia permanentă şi consiliul uniunii, constatând că sunt întrunite toate condiţiile prevăzute de Legea nr.51/1995, nu pot  refuza cererile pe motive de  oportunitate, pe baza unor criterii arbitrare şi discreţionare, acordând scutirea de examen doar unor persoane agreate, fiindcă s-ar  încălca principiul constituţional al egalităţii în faţa legii.

Reclamanta  întruneşte atât cerinţele generale pentru a profesa avocatura, cât şi condiţiile speciale impuse de art.16 alin.2 lit.b din Legea nr.51/1995, pentru a putea fi primită în profesie cu scutire de examen: a absolvit Facultatea de Drept în anul 1960, a lucrat în  calitate de consilier juridic o perioadă mai mare de 10 ani, pensionându-se în anul 1990, după care a fost reîncadrată ca jurisconsult până în anul 2000, nu posedă antecedente penale şi este aptă din punct de vedere medical să exercite profesia dorită.

Nu are suport legal susţinerea pârâtei în sensul că legislaţia  pensiilor avocaţiale şi Statutul profesiei de avocat exclud de la beneficiul exercitării  profesiei de  avocat persoanele pensionate din alte sisteme de asigurări sociale, şi deci reclamanta, pensionară din sistemul asigurărilor sociale de stat, nu poate fi primită în profesie.  Dispoziţiile art.28 alin.9 din Statutul profesiei de avocat, prevăd  că persoana poate solicita primirea în profesia de avocat cu cel puţin 5 ani anterior împlinirii vârstei de pensionare în sistemul de pensii şi asigurări sociale din care face parte.

Aceste dispoziţii, adoptate de altfel, după depunerea de către  reclamantă a cererii de primire în profesia de avocat, instituie criterii suplimentare, adăugând condiţii care nu sunt prevăzute de Legea nr.51/1995, astfel încât nu pot justifica respingerea solicitării de primire în  profesie cu scutire de examen.

În consecinţă, constatând că reclamanta întruneşte condiţiile şi criteriile cuprinse în Legea privind organizarea şi exercitarea avocaturii, s-a admis recursul,

s-a casat sentinţa şi, pe fond s-a admis acţiunea.

Act al Uniunii Avocaţilor din România. Primirea în profesie fără examen. Art.16 din Legea nr.51/1995

de

Reclamantul N. V.a chemat în judecată pe pârâţii Uniunea Avocaţilor din România şi Consiliul Baroului Avocaţilor Alba, solicitând obligarea pârâtei Uniunea Avocaţilor să emită decizie de primire a sa în profesia de avocat cu scutire de examen.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că, prin actele contestate i-a fost încălcat dreptul de a fi primit în profesia de avocat cu scutire de examen, deşi a dovedit îndeplinirea condiţiilor prevăzute în Legea nr.51/1995 pentru exercitarea acestei profesii. Reclamantul a susţinut că refuzul pârâţilor s-a întemeiat nejustificat pe rezultatele unui test organizat cu încălcarea prevederilor art.28-31 din Statutul profesiei de avocat.

Curtea de Apel Alba Iulia, Secţia comercială şi de contencios administrativ a admis acţiunea, reţinând că reclamantul îndeplineşte atât condiţiile generale stabilite de art.11 din Legea nr.51/1995, cât şi condiţiile speciale prevăzute de art.16 alin.2 din aceeaşi lege pentru a fi primit în profesia de avocat cu scutire de examen, întrucât are o vechime de peste 15 ani în funcţia de consilier juridic, iar aprecierea probităţii şi competenţei sale profesionale de către Baroul Alba nu a avut un caracter obiectiv, fiind contrară prevederilor art.32 din Statutul profesiei de avocat.

Împotriva acestei sentinţe şi în termen legal, au declarat recurs pârâţii Uniunea Avocaţilor din România şi Baroul Alba, susţinând că instanţa de fond a dat o interpretare greşită dispoziţiilor art.16 alin.2 din Legea nr.51/1995, care nu prevăd un drept, ci numai o posibilitate pentru anumite categorii de persoane de a fi primite în profesie cu scutire de examen, iar organele competente să decidă pentru fiecare caz în parte sunt Comisia Permanentă şi Consiliul Uniunii Avocaţilor din România. Recurenţii au arătat că intimatul nu a primit aviz favorabil de scutire de examen, pentru că nu a dovedit minimul de cunoştinţe necesare exercitării profesiei cu ocazia testului organizat la 22.05.2001, în conformitate cu dispoziţiile art.32 din Statutul profesiei de avocat, asigurându-se egalitatea de şanse a celor înscrişi şi transparenţa rezultatelor.

Recurenţii au mai susţinut că deciziile contestate de intimat nu sunt supuse controlului judecătoresc pe calea contenciosului administrativ, nefiind acte emise de autorităţi administrative şi au invocat necompetenţa materială a instanţei de fond, cu motivarea că, potrivit art.3 pct.1 Cod procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.138/2000, competentă să judece cauza este Curtea de Apel Bucureşti, deoarece deciziile contestate au fost emise de organele de lucru ale Uniunii Avocaţilor, respectiv de Comisia Permanentă şi de Consiliul Uniunii.

Recursul este nefondat.

Intimatul îndeplineşte atât condiţiile legale, cât şi condiţiile statutare pentru a fi primit în profesia de avocat cu scutire de examen, astfel că instanţa de fond a apreciat judicios că este nejustificat refuzul manifestat de recurenţi în conţinutul celor două decizii contestate.

Motivarea acestor decizii prin rezultatele obţinute de intimat la testul organizat în data de 22 mai 2001 s-a dovedit a fi lipsită de temei legal, pentru că în cazul primirii în profesia de avocat cu scutire de examen, legea şi statutul profesiei de avocat nu prevăd ca o condiţie prealabilă promovarea unui test de verificare a cunoştinţelor profesionale.

Scutirea de examen a fost recunoscută numai anumitor categorii de persoane, în considerarea calificării profesionale dobândite prin exercitarea timp de cel puţin 10 ani a uneia sau a unora din profesiile juridice expres şi limitativ prevăzute de art.16 alin.2 lit.b din Legea nr.51/1995 republicată.

Pentru aceste categorii de persoane, primirea în profesie cu scutire de examen se soluţionează individual, cu avizul consultativ al baroului, întocmit după depunerea raportului asupra condiţiilor de primire în profesie şi verificarea cunoştinţelor referitoare la organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, conform art.65 alin.2 lit.d din Legea nr.51/1995 republicată, art.32 şi 52 din Statutul profesiei de avocat.

În cauză, se constată că, subiectele testului organizat de recurenţi la 22 mai 2001 nu se încadrează tematicii prevăzute de art.32 din Statut pentru verificarea cunoştinţelor numai cu privire la reglementarea profesiei de avocat şi a reprezentat în realitate un sistem de control al pregătirii profesionale similar unui examen.

Din acest punct de vedere, apare ca nefondată susţinerea din recurs privind lipsa unui drept recunoscut de lege intimatului care să fi fost vătămat prin organizarea testului din 22 mai 2001 şi prin deciziile de respingere a cererii de primire în profesie cu scutire de examen motivate pe rezultatele obţinute la test.

Îndeplinind condiţia de a fi exercitat timp de cel puţin 10 ani una din profesiile juridice prevăzute de art.16 alin.2 lit.b din Legea nr. 51/1995 republicată, intimatul este titularul dreptului de a solicita primirea în profesie cu scutire de examen, iar soluţia dată cererii sale de organele de conducere ale profesiei trebuie întemeiată pe criterii obiective şi nu poate fi rezultatul exercitării discreţionare de către acestea a dreptului lor de a decide.

Cea de-a doua critică privind inadmisibilitatea acţiunii este de asemenea nefondată, întrucât recurenţii au calitatea de organisme profesionale, constituite în vederea aplicării şi executării Legii nr. 51/1995 şi îndeplinesc un serviciu public, astfel încât actele pe care le întocmesc pentru asigurarea acestui serviciu public, pot fi contestate în justiţie, în condiţiile prevăzute de lege.

Deciziile prin care recurenţii au respins cererea intimatului de primire în profesie cu scutire de examen au fost emise în exercitarea acestor atribuţii legale, reprezentând acte administrative de autoritate, a căror legalitate poate fi examinată pe calea controlului judecătoresc reglementat de Legea nr.29/1990. În consecinţă, pronunţându-se asupra acţiunii în anularea celor două decizii, instanţa de fond nu a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti.

Prin ultimul motiv de casare, invocând competenţa Curţii de Apel Bucureşti, recurenţii au susţinut încălcarea normelor de competenţă teritorială şi nu a celor de competenţă materială cuprinse  în art.3 pct.1 Cod procedură civilă, cum greşit au indicat în recurs.

Şi această critică se dovedeşte a fi neîntemeiată faţă de dispoziţiile art.6 din Legea nr.29/1990, care prevăd că judecarea acţiunilor în contencios administrativ este de competenţa instanţei judecătoreşti în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul. Cum domiciliul intimatului este în oraşul Baia de Arieş, judeţul Alba, litigiul a fost soluţionat în primă instanţă de Curtea de Apel Alba-Iulia cu respectarea normelor de competenţă materială şi teritorială pentru acţiunile în contencios administrativ.

Faţă de considerentele expuse,  recursul a fost respins ca nefondat.

Act al Uniunii Avocaţilor din România. Admisibilitatea verificării legalităţii actului Uniunii

de

Reclamantul S.I.T. a solicitat să se dispună anularea deciziei nr.8523 din 15.12.2001 a Consiliului Uniunii Avocaţilor din România şi  obligarea  Uniunii să-l primească în profesia de avocat cu scutire de examen.

Reclamantul a susţinut  că, deşi  întruneşte condiţiile legale, cererea sa a primit aviz negativ din partea Baroului de Avocaţi Braşov, aviz care a stat la baza respingerii de către Consiliul Uniunii Avocaţilor a cererii sale prin Decizia ce s-a cerut a fi anulată.

Curtea de Apel Braşov, Secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa  nr.46/F din 14 mai 2002, a admis excepţia  inadmisibilităţii acţiunii şi a respins acţiunea.

S-a reţinut, în esenţă, că Uniunea Avocaţilor din România este o uniune cu caracter profesional, deciziile sale nu se impun prin atribute specifice puterii administrative, şi deci, calea de  urmat pentru anularea actelor sale nu este aceea prevăzută de Legea nr.29/1990, ci o  acţiune de drept comun la instanţa competentă.

Impotriva acestei sentinţe a declarat recurs  reclamantul, reţinându-se următoarele: în înţelesul prevederilor art.1 din Legea nr.29/1990, legea contenciosului administrativ, acte administrative pot fi nu numai actele efectuate de organele administrative de stat, ci şi actele juridice efectuate de autorităţile ce au calitatea de organe administrative şi care sunt investite prin lege  să îndeplinească funcţiuni administrative, funcţiuni în cadrul cărora îndeplinesc şi adoptă acte juridice.

Esenţial pentru a constata că un act este administrativ în sensul Legii nr.29/1990 este nu numai ca actul să fie emis  sau adoptat de la un organ al statului, ci de un organ de autoritate administrativă mai exact de la o organizare cuprinsă în sistemul de  structuri stabilit pentru îndeplinirea nevoilor sociale şi funcţionare în acest scop, a serviciilor publice, de asemenea manieră încât printr-o  oganizare  cît  mai calificată, să fie satisfăcute aceste cerinţe, şi să se  poată interveni atunci când se impune  cu măsuri pentru realizarea ordinii de drept, pentru menţinerea stării de legalitate în cadrul competenţelor de strictă aplicare stabilite prin lege.

Sub aspectul celor expuse,  Uniunea Avocaţilor din  România, formă organizatorică  cu competenţe şi structură stabilite prin lege privind desfăşurarea activităţii de avocatură, este cuprinsă şi face parte din autorităţile administrative, iar actele Uniunii sunt acte administrative.

Faţă de considerentele expuse, Curtea a admis recursul, a casat sentinţa recurată  şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeiaşi  instanţă, care va analiza toate celelalte apărări ale părţilor.

Act al Uniunii Avocaţilor din România. Primirea în profesia de avocat fără examen. Admisibilitatea acţiunii în anulare la instanţa de contencios administrativ

de

Reclamantul A.A. în contradictoriu cu Uniunea Avocaţilor din România, a solicitat recunoaşterea dreptului de a fi primit în profesia de avocat cu scutire de examen şi obligarea pârâtei la despăgubiri materiale şi morale.

În motivarea acţiunii a arătat că s-a adresat Baroului Covasna pentru a fi primit în profesia de avocat cu scutire de examen, îndeplinind condiţia de vechime, de peste 10 ani în specialitate juridică, avizul negativ fiind exprimat de Barou doar la 8.03.2002, iar prin decizia atacată, Comisia Permanentă a Uniunii Avocaţilor din România i-a respins cererea fără a  motiva refuzul.

Curtea de Apel Braşov, Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii, a admis cererea de intervenţie în interes propriu a Baroului de Avocaţi Covasna şi a respins acţiunea formulată de reclamant.

Instanţa de fond a reţinut că: Uniunea Avocaţilor din România este o uniune între fiecare avocat pe de o parte, şi barou sau uniune pe altă parte, între care nu există raporturi de subordonare. Puterile conferite ale acestor structuri se obţin prin delegarea reprezentanţilor, rezultat al eligibilităţii acestora prin votul majoritar al tuturor avocaţilor. În cazul autorităţilor administrative  puterile derivă din lege.

S-a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii, întrucât Uniunea Avocaţilor din România având caracter profesional, deciziile acesteia nu se impun prin atributele specifice puterii administrative.

Reclamantul a formulat recurs, susţinând că decizia atacată îndeplineşte toate condiţiile necesare unui act administrativ pentru a fi contestat pe calea contenciosului administrativ. În plus, Uniunea Avocaţilor din România a fost înfiinţată prin lege, şi este o autoritate publică administrativă – un serviciu public administrativ, care realizează sarcinile puterii executive de satisfacere a intereselor generale ale societăţii. Deciziile au atribute specifice puterii administrative al cărui element principal este noţiunea de autoritate publică şi nu de organ administrativ.

Recursul este fondat pentru următoarele considerente:

Pentru persoana aflată într-una din situaţiile prevăzute de art.14 alin.2 lit.a,b,c, din Legea nr.51/1995, se prevede posibilitatea de a fi primită în profesie fără examinare, urmând ca organele de conducere ale Uniunii Avocaţilor din România să decidă pentru fiecare caz în parte, dacă acordă sau nu solicitantului scutirea de examen, însă această apreciere trebuie să fie obiectivă.

Este indiscutabil faptul că decizia contestată are caracterul unui act administrativ de autoritate emanat de o autoritate publică.

Prin respingerea cererii de primire în avocatură cu scutire de examen, recurentului i s-a vătămat un drept recunoscut de lege în sensul art.1 din Legea nr.29/1990.

Respingerea ca inadmisibilă a acţiunii s-a făcut prin nerespectarea competenţei legale a instanţei de contencios administrativ.

Faţă de cele de mai sus, s-a admis recursul, s-a casat sentinţa şi  s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Act al Uniunii Avocaţilor din România. Desemnarea avocaţilor ca apărători din oficiu

de

Reclamantul  M.A.K. a chemat în judecată Baroul de avocaţi al judeţului Mureş şi Consiliul Uniunii Avocaţilor din România solicitând a fi obligată să-i repartizeze cauze  din oficiu.

Curtea de Apel Târgu-Mureş, Secţia comercială şi de contencios administrativ a respins acţiunea ca nefondată. S-a reţinut că reclamantului nu i s-a încălcat un drept prevăzut de lege în conformitate cu dispoziţiile art.1 din Legea nr.29/1990.

Impotriva acestei hotărâri reclamantul a declarat recurs, susţinând că Baroul nu are un drept exclusiv de a refuza solicitarea clienţilor, a reprezentanţilor Parchetelor sau a instanţelor, în sensul desemnării sale ca apărător din oficiu în anumite dosare.

Recursul este nefondat.

In conformitate cu dispoziţiile art.103 din Statutul profesiei de avocat, Baroul are dreptul să desemneze avocaţi din oficiu, cu precădere pe cei stagiari sau tineri. Cum Baroul de avocaţi Mureş nu avea obligaţia legală de a-l desemna pe reclamant (care este avocat pensionar) să acorde asistenţă juridică din oficiu, în mod corect, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Din cuprinsul dispoziţiilor legale nu rezultă că Baroul trebuie să se supună solicitării  clienţilor, reprezentanţilor Parchetului sau instanţelor de judecată de a fi desemnat  un anumit avocat  (respectiv recurentul) pentru a acorda într-o anumită cauză asistenţă juridică din oficiu.

In prezent, recurentul a fost suspendat din exercitarea activităţii de avocat, astfel încât nu mai poate  susţine acţiunea (inclusiv recursul ) formulată în considerarea calităţii de avocat.

Având în vedere considerentele de mai sus, recursul a fost respins ca nefondat.

Avocat. Acţiune pentru obligarea Uniunii Naţionale a Avocaţilor din România de a primi în profesia de avocat

de

B. N. a solicitat obligarea Uniunii Avocaţilor din  România să emită o decizie de  numire ca avocat în baroul precizat în acţiune.

Curtea de Apel Bucureşti, Secţia contencios administrativ, prin sentinţa nr.1038 din 31 octombrie 2002, a respins ca inadmisibilă acţiunea, reţinând că nu sunt întrunite cerinţele art.1 şi 11 din Legea nr.29/1990.

Reclamantul a declarat recurs şi a arătat că i s-a încălcat un drept fundamental prevăzut în art.14 din Legea nr.51/1995, modificată prin Legea nr.231/2000.

Recursul este nefondat.

Prin acţiune, reclamantul a solicitat obligarea Uniunii Avocaţilor din România să emită o decizie de numire a sa în profesia de avocat.

Conform Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, modificată prin Legea nr.231/2000, persoana interesată se adresează organelor Uniunii Avocaţilor din România, Comisia permanentă şi Consiliul uniunii, care se pronunţă prin decizie, iar ultima decizie, act administrativ de autoritate face obiectul controlului judecătoresc în baza art.1 din Legea nr.29/1990 a contenciosului administrativ.

În speţă, reclamantul deşi a parcurs procedura prealabilă prevăzută de lege, nu a înţeles să atace decizia Consiliului Uniunii prin care i s-au respins cererile. Or, în situaţia dată, instanţa nefiind legal sesizată, soluţia legală era de respingere a acţiunii ca inadmisibilă.

În consecinţă, recursul a fost respins ca nefondat.

Procedura legislativă

de

Parlamentul României adoptă legi, moţiuni şi hotărâri. Legile sunt legi constituţionale (prin care se modifică Constituţia), legi organice şi legi ordinare.

Etapele principale ale procedurii legislative sunt: iniţiativa legislativă, sesizarea Camerelor, examinarea proiectelor de lege în comisii parlamentare, dezbaterea în şedinţe plenare, votul, controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare şi promulgarea acestora de către Preşedintele României. În condiţiile prevăzute de Regulament, Camera Deputaţilor poate adopta proiecte de legi şi propuneri legislative în procedură obişnuită sau în procedură de urgenţă.

INIŢIATIVA LEGISLATIVĂ

Iniţiativa legislativă aparţine Guvernului, deputaţilor, senatorilor, precum şi unui număr de 100.000 de cetăţeni cu drept de vot, în condiţiile prevăzute de Constituţie.

SESIZAREA CAMERELOR

În temeiul art.75 din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor se pronunţă în calitate de primă Cameră sesizată asupra proiectelor de legi şi propunerilor legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestora, precum şi asupra anumitor proiecte de legi organice, enumerate expres şi limitativ de Constituţie. Pentru proiectele de legi şi propunerile legislative de nivelul legilor ordinare, altele decât cele care privesc tratatele, acordurile internaţionale şi măsurile legislative ce rezultă din aplicarea acestora , precum şi pentru proiectele de legi organice, altele decât cele prevăzute de art.75 alin.(1) din Constituţie, Camera Deputaţilor se pronunţă în calitate de Cameră decizională.

Camera Deputaţilor ca primă Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile; pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile, iar pentru legile de aprobare a ordonanţelor de urgenţă de 30 de zile. În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate şi se trimit Senatului în vederea dezbaterii şi adoptării.

DEZBATEREA ÎN COMISII PARLAMENTARE

Proiectele de legi sau propunerile legislative se supun dezbaterii Camerei Deputaţilor cu avizul Consiliului Legislativ. După primirea şi înregistrarea acestora, Biroul permanent al Camerei le distribuie parlamentarilor şi le trimite comisiilor permanente pentru examinarea în fond sau pentru avizare.

După primirea proiectelor de legi sau a propunerilor legislative, deputaţii, grupurile parlamentare şi Guvernul pot face amendamente motivate în scris la proiectele sau propunerile legislative respective, potrivit regulamentului Camerei, iar acestea se supun examinării comisiilor competente.

Comisia permanentă sesizată în fond întocmeşte un raport care va propune adoptarea, adoptarea cu modificări sau respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative examinate şi va cuprinde amendamentele admise şi amendamentele respinse. Raportul se referă şi la avizele celorlalte comisii, avizul Consiliului Legislativ, punctul de vedere al Guvernului, precum şi la alte avize, dacă este cazul.

Raportul întocmit de comisia sesizată în fond se difuzează de către Biroul permanent membrilor Camerei şi Guvernului.

Proiectele de lege şi propunerile legislative, pentru care s-a întocmit un raport din partea comisiei sesizate în fond, se înscriu pe ordinea de zi a Camerei.

DEZBATEREA ÎN PLEN

După aprobarea ordinii de zi de către Cameră, proiectele de lege şi propunerile legislative se supun dezbaterii şi adoptării, în succesiunea în care ele au fost înscrise în ordinea de zi.

Derularea procedurii legislative în plenul Camerei comportă o dezbatere generală asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative şi o dezbatere pe articole dacă în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse. Dezbaterea generală este precedată de prezentarea de către iniţiator a motivelor care au condus la promovarea iniţiativei legislative. Intervenţia iniţiatorului este urmată de prezentarea raportului comisiei permanente sesizate în fond. Raportul este prezentat de preşedintele comisiei sau de un raportor desemnat de aceasta. După prezentarea raportului, preşedintele de şedinţă dă cuvântul deputaţilor, în ordinea înscrierii lor la cuvânt. Iniţiatorul proiectului sau al propunerii legislative, preşedintele comisiei sesizate în fond sau raportorul acesteia au dreptul să ia cuvântul înainte de închiderea dezbaterii generale.

În faza dezbaterilor generale, nu pot fi propuse amendamente. Dacă în raportul comisiei se propune respingerea iniţiativei legislative, după încheierea dezbaterii generale preşedintele de şedinţă supune votului Camerei iniţiativa, sau votul poate fi dat şi într-o şedinţă specială de vot.

Dacă în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse, Camera trece la dezbaterea pe articole a iniţiativei legislative.

La discutarea articolelor pot lua cuvântul: deputaţii, reprezentantul Guvernului sau al iniţiatorului şi raportorul comisiei sesizate în fond. În luările de cuvânt, pot fi făcute doar amendamente ce privesc probleme de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice.

Discutarea articolelor începe cu amendamentele depuse la comisii, admise şi respinse. În cazul în care amendamentele au consecinţe importante asupra proiectului de lege sau propunerii legislative, preşedintele de şedinţă poate hotărî trimiterea textelor în discuţie comisiilor sesizate în fond. Iniţiatorul amendamentului şi reprezentantul Guvernului au dreptul să fie ascultaţi în cadrul comisiei.

Camera se pronunţă prin vot distinct asupra fiecărui amendament, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

VOTAREA PROIECTULUI DE LEGE

Dacă există cvorum legal, proiectul de lege sau propunerea legislativă în ansamblu se supune Camerei spre adoptare în forma rezultată din dezbaterea pe articole. Proiectele sau propunerile de revizuire a Constituţiei se adoptă cu majoritate de cel puţin 2/3 din numărul membrilor fiecărei Camere. Legile organice se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere. Legile ordinare se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră.

Proiectele de legi şi propunerile legislative adoptate sau respinse de Camera Deputaţilor ca primă Cameră sesizată se semnează de preşedintele acesteia.

Proiectele de legi şi propunerile legislative adoptate sau respinse de Camera Deputaţilor ca primă Cameră sesizată se înaintează Senatului, în calitate de Cameră decizională, cu menţionarea prevederilor care ţin de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor, dacă este cazul. Guvernul va fi înştiinţat despre aceasta.

Legea adoptată de Camera Deputaţilor cu privire la care Senatul s-a pronunţat ca primă Cameră sesizată ori, după caz, în calitate de Cameră decizională pentru unele prevederi, semnată de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului, se comunică, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, Guvernului, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi Avocatului Poporului şi se depune la secretarul general al Camerei Deputaţilor şi la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale. Dacă legea este adoptată în procedură de urgenţă, termenul este de două zile.

După împlinirea termenelor de mai sus legea se trimite, sub semnătura preşedintelui Camerei Deputaţilor, Preşedintelui României în vederea promulgării.

CONTROLUL CONSTITUŢIONALITĂŢII LEGILOR ÎNAINTE DE PROMULGARE

Dacă se exercită dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale potrivit art.146 lit.a) din Constituţie cu privire la legea adoptată de Parlament, aceasta se trimite Curţii Constituţionale. În cazul în care Curtea declară neconstituţionalitatea legii sau a unor prevederi ale acesteia, Camera Deputaţilor reexaminează legea sau prevederile respective, în vederea punerii lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale, pe baza raportului Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi va cuprinde propuneri pentru eliminarea sau modificarea prevederilor declarate neconstituţionale prin decizia Curţii Constituţionale. Acesta se dezbate conform procedurii legislative obişnuite. Cu prilejul reexaminării, Camera Deputaţilor va efectua corelările tehnico-legislative necesare. Tratatul sau acordul internaţional declarat ca fiind neconstituţional nu poate fi ratificat.

PROMULGAREA LEGILOR DE CĂTRE PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.

Reexaminarea legii de către Camera Deputaţilor, va avea loc în cel mult 30 de zile de la primirea cererii. Reexaminarea legii se efectuează mai întâi de Camera Deputaţilor dacă aceasta a fost prima Cameră sesizată. Cererea Preşedintelui României privind reexaminarea unei legi va fi examinată de comisia permanentă sesizată în fond cu proiectul de lege sau cu propunerea legislativă; aceasta va întocmi un raport în care va face propuneri cu privire la obiecţiile formulate în cererea de reexaminare. Raportul comisiei împreună cu cererea de reexaminare se supun dezbaterii Camerei Deputaţilor după regulile procedurii legislative

Promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.

MEDIEREA

Prevederile privind medierea se aplică în cazul legilor constituţionale, precum şi al proiectelor de legi şi propunerilor legislative în curs de legiferare, înregistrate înainte de adoptarea legii de revizuire a Constituţiei. Dacă una din Camere adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o redactare diferită de cea aprobată de cealaltă Cameră, preşedinţii Camerelor vor iniţia, prin intermediul unei comisii paritare, procedura de mediere. Comisia de mediere încearcă eliminarea textelor aflate în divergenţă prin redactarea unei reglementări unitare a celor două Camere. Propunerile comisiei de mediere se înscriu într-un raport care este supus dezbaterii şi adoptării celor două Camere, în şedinţe separate. În cazul în care Camerele îşi însuşesc raportul Comisiei de mediere, legea se trimite spre promulgare.

În cazul în care Comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la problemele aflate în divergenţă ori dacă una din Camere nu aprobă raportul Comisiei de mediere, în întregime sau parţial, textele aflate în divergenţă se supun dezbaterii în şedinţa comună a celor două Camere, potrivit regulamentului acestor şedinţe.

Închiderea procedurii

de

Art. 131. – În orice stadiu al procedurii prevazute de prezenta lege, daca se constata ca nu exista bunuri în averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative si nici un creditor nu se ofera sa avanseze sumele corespunzatoare, judecatorul-sindic va putea da o sentinta de închidere a procedurii, prin care se dispune si radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.

Art. 132. – (1) O procedura de reorganizare prin continuarea activitatii sau lichidare pe baza de plan va fi închisa, prin sentinta, în urma îndeplinirii tuturor obligatiilor de plata asumate în planul confirmat. Daca o procedura începe ca reorganizare, dar apoi devine faliment, aceasta va fi închisa în conformitate cu dispozitiile alin. (2).
(2) O procedura de faliment va fi închisa atunci când judecatorul-sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite si când fondurile nereclamate au fost depuse la banca. În urma unei cereri a lichidatorului, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta, închizând procedura, iar în cazul persoanelor juridice dispunând si radierea acestora.
Art. 133. – Daca creantele au fost complet acoperite prin distribuirile facute, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta de închidere a procedurii falimentului si de radiere a debitorului din registrul în care este înmatriculat:
a) chiar înainte ca bunurile din averea debitorului sa fi fost lichidate în întregime, în cazul în care toti asociatii persoanei juridice sau persoana fizica, dupa caz, solicita acest lucru în termen de 30 de zile de la notificarea lichidatorului facuta administratorului special, urmând ca bunurile sa treaca în proprietatea indiviza a asociatilor/actionarilor, corespunzator cotelor de participare la capitalul social;
b) în toate celelalte cazuri, procedura se închide numai dupa lichidarea completa a activului, eventualele sume reziduale ultimei distribuiri urmând a fi depuse într-un cont la dispozitia asociatilor sau persoanei fizice, dupa caz.
Art. 134. – (1) În cazul procedurii deschise în urma formularii cererii introductive de catre debitor, în conditiile art. 32, daca judecatorul-sindic constata, la expirarea termenului pentru înregistrarea cererilor de admitere a creantelor, ca nu s-a depus nici o cerere, va pronunta o sentinta de închidere a procedurii si de revocare a hotarârii de deschidere a procedurii.
(2) În cazul prevazut la alin. (1), închiderea procedurii nu produce efectele prevazute la art. 137. Cu toate acestea, operatiunile de administrare, legal facute asupra averii debitorului, îsi vor produce efectele, iar drepturile dobândite pâna la revocare ramân neatinse.
Art. 135. – Sentinta de închidere a procedurii va fi notificata de judecatorul-sindic directiei teritoriale a finantelor publice si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole unde debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea mentiunii.
Art. 136. – Prin închiderea procedurii, judecatorul-sindic, administratorul/lichidatorul si toate persoanele care i-au asistat sunt descarcati de orice îndatoriri sau responsabilitati cu privire la procedura, debitor si averea lui, creditori, titulari de garantii, actionari sau asociati.
Art. 137. – (1) Prin închiderea procedurii de faliment, debitorul persoana fizica va fi descarcat de obligatiile pe care le avea înainte de intrarea în faliment, însa sub rezerva de a nu fi gasit vinovat de bancruta frauduloasa sau de plati ori transferuri frauduloase; în astfel de situatii, el va fi descarcat de obligatii numai în masura în care acestea au fost platite în cadrul procedurii, cu exceptia cazului prevazut la art. 76 alin. (1) pct. 3.
(2) La data confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul este descarcat de diferenta dintre valoarea obligatiilor pe care le avea înainte de confirmarea planului si cea prevazuta în plan.
(3) Descarcarea de obligatii a debitorului nu atrage descarcarea de obligatii a fidejusorului sau a codebitorului principal.

Litigiu de munca. Suspendarea contractului de munca. Invatamant de stat

de

Potrivit carnetului de munca, reclamanta a fost angajata paratei Scoala Generala “Ioan Vladutiu” din Ludus, incepand cu 1994.

Avand in vedere hotararea Consiliului profesoral din 24 februarie 2004, parata a procedat la restrangerea activitatii, tinand cont ca pe anul scolar 2004-2005 clasa la care reclamanta isi desfasura activitatea de invatatoare, nu se putea constitui din lipsa de copii.Potrivit inscrierilor din carnetul de munca al reclamantei, incepand cu 31 august 2004, raportul de munca al reclamantei a fost suspendat, in temeiul art. 69 alin. 1 din Contractul colectiv de munca la nivel de ramura de invatamant.In consecinta, la momentul inregistrarii actiunii deduse judecatii, potrivit inscrierilor efectuate in carnetul de munca, raporturile de munca dintre reclamanta, in calitate de angajata, si angajatorul sau erau suspendate. Desi a intervenit restrangerea de activitate, desi s-a invocat respectarea metodologiei prevazuta pentru aceasta situatie, sustinandu-se ca reclamanta nu a obtinut punctajul necesar in urma concursului organizat, raporturile de munca nu au incetat, ele fiind doar suspendate.In aceste conditii, raportat la obiectul actiunii reclamantei, instanta de fond trebuia sa analizeze legalitatea suspendarii, cu atat mai mult cu cat, la momentul inregistrarii actiunii, mentiunea suspendarii nu exista. Solicitand acordarea drepturilor salariale, reclamanta a invocat implicit nelegalitatea suspendarii. De altfel, principala aparare a paratei a fost aceeasi suspendare si incidenta art. 49 pct. 2 din Codul muncii.In aceasta situatie, urmeaza a fi analizata tocmai aceasta suspendare dispusa in temeiul art. 69 alin. 1 din Contractul colectiv.Suspendarea dispusa in baza Contractului colectiv la nivel de ramura de invatamant trebuie privita numai in lumina dispozitiilor Legii nr. 53/2003 si a Legii nr. 128/1997. De asemenea, procedura suspendarii este supusa normelor Codului muncii.Astfel fiind, desfiintarea locului de munca al reclamantei, nu constituie motiv de suspendare a raporturilor de munca . Ori, suspendarea poate opera in mod limitativ, in cazurile expres prevazute de lege . Nefiind vorba despre o suspendare de drept, aceasta masura dispusa din vointa exclusiva a angajatoarei parate, trebuia comunicata reclamantei. Dovada unei asemenea comunicari trebuia facuta de angajata. Or, o astfel de dovada nu exista.In consecinta, masura suspendarii este fara efecte, raporturile de munca dintre parti nefiind afectate.Astfel, asa cum in mod corect s-a retinut si in motivarea opiniei separate, reclamanta este in continuare beneficiara drepturilor ce izvorasc din contractul de munca incheiat cu parata, conform art. 40 alin. 2 lit. b si c din Codul muncii.Fata de considerentele retinute, urmeaza ca in temeiul art. 312 (3) Cod procedura civila, recursul reclamantei sa fie admis si modificata hotararea atacata in sensul admiterii actiunii si obligarii paratei Scoala Generala “Ioan Vladutiu” la plata drepturilor salariale incepand cu 1 septembrie 2005, data la care reclamantei i s-a oferit un loc de munca .

Procedura speciala administrativa in dreptul vamal

de

Articolul 264 din Legea 141/1997 privind Codul Vamal al Romaniei prevede ca orice persoana are dreptul de a formula actiune impotriva deciziilor care o privesc direct si personal(drepturile si interesele legitime),date de autoritatea vamala cu privire la aplicarea reglementarilor vamale.

Dreptul de a formula actiune poate fi exercitat: -1. initial,in fata autoritatii vamale care a emis decizia contestata. -2.ulterior,in fata instantei de contecios administrative competente Se pune intrebarea fireasca: acesta procedura ierarhica,administrativa este obligatorie sau nu, pentru ca legea nu prevede in mod expres acest lucru. Cu alte cuvinte ,in dreptul vamal exista o procedura prealabila administrativa ca in dreptul administrativa sau nu? Pentru a raspunde la aceste intrebari trebuie sa stabilim mai intai ca normele de drept vamal sunt imperative si de stricta interpretare,iar pe de alta parte o analiza sistematica a textelor sus-mentionate,ar duce la concluzia,fireasca ca acesta procedura este obligatorie. Legea se refera la autoritatea vamala care a emis decizia,textual foloseste cuvantul “initial”, dupa care “ulterior” se adreseaza instantei. Asadar,daca o persoana vatamata in drepturile si interesele sale legitime s-ar adresa direct intantei de judecata,acesta ar respinge actiunea ca inadmisibila. Pentru a nu deveni o simpla arma de suspendare a executarii, legea prevede , ca principiu, ca actiunea exercitata nu este suspensiva de executare ope legis. Totusi, sunt reglementate si unele exceptii: – autoritatea vamala suspenda , total sa partial ,executarea cand are motive intemeiate sa considere ca decizia contestata nu respecta reglementarile vamale( se refera la incalcarile evidente ale legii) sau ca s-a produs un prejudiciu irecuperabil persoanei vatamate. – – cand decizia contestata priveste aplicarea drepturilor de import- export, suspendarea executarii acestei decizii se face cu conditia existentei sau constituirii unei garantii. Dupa cum se poate observa ,legea da autoritatii vamale importante prerogative . In corelatie cu intrega legislatie administrative,existenta unei jurisdictii administrative prestabilite sesizarii instantei de judecata,oblige persoana fizica sau juridical ce se considera vatamata in drepturile sale sa parcurga acesta procedura, si, in egala masura,organul aminiastrativ,vamal sa resolve correct si deplin contestatia sau plangerea si sa restabileasca legalitatea atunci cand a fost incalcata. Deci, exista o limita superiaoara reglante,in speta,instanta de judecata. Acesta norma speciala,a dreptului vamal se completeaza conform articolului 266 di Codul vamal , cu dispozitiile privitoare la solutionarea contestatiilor existente in Legea conteciosului administrative. Toate precizarile de mai sus nu se aplica actiunilor formulate in scopul anularii sau modificarii unei decizii luate de autoritatea vamala in temeiul legii penale. Articol 2 Sanctionarea unor fapte savarsite de cetatenii romani pe teritoriul altor state Sediul materiei:Codul penal cu referire la articolul 4,O.U.G. nr.112/2001 In acest articol voi incerca sa raspund unor intrebari care su aparut o data cu excluderea regimului vizelor in cadrul Spatiului Schengen. Acestea sunt: – daca un cetatean roman savarseste in strainatate o infractiune care este legea aplicabila( in limbaj comun dupa ce lege se judeca)? – care sunt infractiunile savarsite? – Ce alte sanctiuni apar o data cu savrsirea unor infractiuni? Pentru a raspunde la prima intrebare trebuie precizate prevederile articolului 4( 11 in noul cod penal)-“ legea penala se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii de un cetatean roman sau o persoana fara cetatenie care are domiciul in tara “ Noul cod penal adauga si o conditie de incriminare si anume: fapta este prevazuta ca infractiune si de legea penala a tarii unde a fost savarsita. Deci daca un cetatean roman savarseste in strainatate o infractiune se va aplica legea romana. Dar, lucrurile nu sunt intotdeauna asa de simple. Codul penal roman prevede ca dispozitiile articolului 4( 11) se aplica daca nu se dispune altfel printr-o conventie internationala la care Romania este parte. Prioritatea are conventia internationala si apoi legea interna. Infractiunile care sunt comise sunt extreme de variate , prevazute fie de Codul penal sau de dispozitii speciale. Astfel , O.U.G. 112/2001 prevede ca intrarea sau iesirea dintr-un stat prin trecerea ilegala a frontierei acestuia, savarsite de catre un cetatean roman sau de persoana fara cetatenie care domiciliaza pe teritoriul Romaniei se pedepseste cu inchisoare de la trei luni la doi ani. Daca fapta este savarsita in scopul sustragerii de la executarea unei pedepse , pedeapsa este de 6 luni la 3 ani. Initierea sau constituirea unei asocieri in scopul savarsirii unei infractiuni sau aderarea sub orice forma a unei astfel de asocieri se pedepseste cu inchisoarea de la 3 ani la 10 ani. Ca o sanctiune subsidiara cetateanul roman condamnat( sub. n.) in temeiul acestor infractiuni I se refuza eliberarea pasaportului sau , dupa caz , i se suspenda dreptul de folosire a acestuia pe o perioada de cinci ani. O precizare importanat trebuie facuta: daca s-a aplicat masura suspenderii nu exonereaza pe faptutor de raspunderea penala.Deci, daca un cetatean roman este returnat in tara el nu a scapat , ci urmeaza sa fie judecat de organelle judiciare romane. Toate infractiunile mai sus-mentionate se urmaresc si se judeca cu urgenta, potrivit dsipozitiilor Codului de procedura penala referitoare la urmarirea si judecarea unor infractiuni flagrante. Lelea 216/1998 asa cum a fost completata si modificata, prevede ca impotriva cetatenilor romani returnati in baza acordurilor de readmisie Directia de pasapoarte si formatiunile sale teritoriale pot supenda, temporar, dreptul de folosire a pasaportului pe o perioada cuprinsa intre 6 luni si trei ani. Persoanele sanctionate nu se pot prezenta la nici unul din punctele de trecere a frontierei , intrucat nu au dreptul de a parasi tara, aflandu-se pe lista persoanelor restrictionate.