Fostul sef liberal al ANPC: Demiterea mea ar putea fi legata de procesele cu bancile
FOLLOW AVOCAT COLTUC
Bogdan Nica, eliberat luni din functia de presedinte al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), a criticat modul in care premierul Victor Ponta a actionat in cazul demiterii sale si a vorbit despre motivele care ar putea explica aceasta decizie.
Liberalul a denuntat lipsa de comunicare din partea premierului pe parcursul celor doi ani de activitate la conducerea ANPC si a facut referire la razboiul cu bancile purtat de institutia pe care a reprezentat-o pana de curand, din cauza clauzelor abuzive din contractele de credit.
Nica a afirmat ca a aflat de la presa ca nu mai este presedintele ANPC, fara a i se fi comunicat nimic in prealabil. Mai mult, nici macar presedintele PNL, Crin Antonescu, nu a fost informat cu privere la aceasta demitere.
Decizia a fost publicata luni in Monitorul Oficial.
Presedintele de la Protectia Consumatorului a fost eliberat din functie de Ponta
„Sa fie anuntat presedintele partidului din care fac parte. Domnul Antonescu a spus ca se abtine, eu nu am tacut la plagiat. Eu nu am copiat nici la scoala. (…) Poate ca nu trebuie sa aparem (la televizor – n.red.), poate trebuie sa apara doar domnul Ponta. (…) Daca mai trebuie cineva sa ma convinga de acest proiect (USL – n.red.), m-a convins Victor Ponta. (…)
Suntem la o distanta de aproape 4 ani de la declansarea proceselor colective contra bancilor care aveau clauze abuzive in contractele cu consumatorii. Marea majoritate a acestor procese sunt deja finalizate cu decizii irevocabile ale instantelor, favorabile consumatorilor. Acele clauze pe care le-am atacat ca fiind abuzive sunt evacuate din contracte in acest moment, iar bancile pirite au devenit debitoare ale consumatorilor, fiind obligate sa restituie, cu titlu de plata nedatorata, toate sumele incasate in baza clauzelor declarate abuzive (sa observam ineditul situatiei: de esenta sa, banca este creditor in contractele de credit, dar in aceste litigii este debitor).
FOLLOW AVOCAT COLTUC
Precizez ca nu toate clauzele abuzive au fost evacuate din contracte, pe motiv ca nu toate au fost atacate. Spre exemplu, clauzele de denominare a platilor in franci elvetieni (calificate recent de Avocatul General la CJUE, Niels Wahl, drept „clauze abuzive”) se aplica in continuare, desi sunt pe rol, incepind cu 31 ianuarie 2014, 11 procese in care un numar de 1200 de consumatori ataca si aceasta clauza ca fiind aubziva.
Precizez, de asemenea, ca nu toate contractele de acelasi tip au fost atacate cu actiuni intemeiate pe legislatia de interdictie a clauzelor abuzive. In fapt, procesele colective de care vorbim au implicat cam 3000 de persoane (la care se adauga un numar de 10-12 mii de alte procese, colective sau individuale, care s-au organizat pe baza modelului setat de noi in anul 2010). O picatura intr-un ocean, caci in anul 2010 erau peste 5,4 milioane de persoane in contracte de retail cu bancile, in timp ce in 2013 mai ramasera inca 3 milioane de persoane. Restul acesta imens de consumatori sunt obligati, in continuare, sa suporte efectele clauzelor abuzive, desi art. 6 din Legea nr. 193/2000 dispune ca, odata constatat caracterul abuziv al unor clauze in contracte, aceste clauze nu mai au efect fata de consumator. Din perspectiva Directivei UE 93/13 (mai ales art. 7 din Directiva) si a jurisprudentei CJUE data in aplicarea si interpretarea Directivei, aceasta situatie este de-a dreptul bizara (desi noi suntem, totusi, obisnuiti cu conceptul de relativitate a efectelor hotaririi judecatoresti). Multe cauze solutionate la CJUE, dintre care cele mai recente sunt cauza J. C. Camino si cauza M. Aziz, statueaza ca dreptul procedural intern nu poate conduce la o situatie in care drepturile conferite de directiva consumatorilor sa fie direct sau indirect invalidate. Daca acesta ar fi efectul, atunci o astfel de norma procedurala interna trebuie inlaturata de la aplicare (art. 148 alin. 2 Constitutie). Or, ceea ce principiul relativitatii efectelor hotaririi judecatoresti impune si predicatorii acestuia propavaduiesc este, in acest domeniu, tocmai invalidarea drepturilor consumatorilor de a nu fi afectati de clauze abuzive. A se observa ca eu nu contest principiul relativitatii efectelor hotaririi judecatoresti. Exista insa situatii, cistigate deja dreptului romanesc, cind o hotarire judecatoreasca are efecte fie fata de o colectivitate, fie fata de toata lumea. Exemplele cele mai la indemina sunt din contenciosul administrativ. Nu inteleg de ce se refuza acest efect in domeniul clauzelor abuzive, unde exista si texte exprese, si jurisprundenta a CJUE care obliga la extinderea erga omnes a efectului constatarii caracterului abuziv al unor clauze din contractele tip. Singurele „explicatii„ sunt conjuncturale: daca s-ar accepta acest efect, bancile vizate ar pierde. Trist. Autoritatile si ONG-urile bancare prefera perpetuarea unui abuz, pentru ca a face dreptate in acest domeniu ar insemna falimente de banci. Si, nu-i asa, aceste corporatii sunt prea mari pentru a fi lasate sa falimenteze.
Procese care sa tinda la eliminarea cu titlu general si cu efect erga omnes a acestor clauze abuzive din toate contractele-tip nu s-au declansat decit la inceputul anului 2014. Din declaratiile oficiale ale ANPC (singura entitate care are, in acest moment, legitimare procesuala activa in astfel de class action) rezulta ca sunt pe rol 11 astfel de procese.
De asemenea, exista asociatii pentru protectia consumatorilor, cum este Parakletos, care se va lansa in 27 februarie, si care vor putea declansa astfel de procese in momentul in care vor intruni conditiile minimale pentru a avea legitimare procesuala activa (minim 3000 de membri si minim 10 filiale judetene).
