Refacerea actului de proprietate

Refacerea actului de proprietate

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/EFBu2YG4XhU

Refacerea actului de proprietate

Deşi pare greu de crezut, şoferii cărora li s-au furat actele maşinii trebuie să scoată bani din buzunar pentru alte documente. Şi pentru o banală modificare în certificatul de înmatriculare, proprietarul unui autoturism are de umblat după zeci de acte sau trebuie să facă dezbaterea succesorală. Ştiri pe aceeaşi temă. De pildă, dacă un membru al familiei a decedat, iar moştenitorul legal vrea să îşi treacă numele în certificatul de înmatriculare al maşinii, este obligat să facă dezbaterea succesorală, pentru care va plăti o taxă la notariat de câteva mii de lei.

În plus, viitorul proprietar al maşinii va fi nevoit să achite o taxă de 37 de lei la CEC şi una de 52 de lei la Poliţia Rutieră, ce reprezintă taxe de înmatriculare. „Este jenant ce se întâmplă. Vă rog să mă credeţi că umblu de trei zile să schimb numele tatălui meu de pe certificatul de înmatriculare şi tot nu am reuşit să aduc toate actele”, ne-a declarat Ciprian Munteanu (32 de ani).

La cele amintite anterior mai adaugaţi o fişă de înmatriculare vizată la Fisc, o cerere de transcriere de la un Xerox, copie după certificatul de deces, dar şi prezentarea cărţii de identitate şi a certificatului de înmatriculare la Poliţie. Un coşmar este şi pentru şoferii care au avut ghinionul de a le fi furat autoturismul.

Maşina va fi radiată, dar pe banii proprietarului, care trebuie să plătească pentru început 40 de lei drept taxă de radiere. La această taxă i se adaugă certificatul de înmatriculare, cartea de identitate a vehiculului, fişa de înmatriculare cu viza de la administraţia financiară locală, actul de identitate al proprietarului (original si copie) şi trei exemplare ale certificatului de radiere completat.


Ce ascunde cardul de sanatate

Ce ascunde cardul de sanatate

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/ig7w87ij8Rq

Ce ascunde cardul de sanatate

Preşedintele Colegiului Medicilor din România, consideră că un card „este un instrument periculos pentru societate“ şi că istoricul medical al pacienţilor nu trebuie să apară pe cardurile de sănătate, aceste date fiind confidenţiale şi putând fi utilizate împotriva cetăţenilor.

Într-o ţară cu o democraţie formală cum e România, în care lumea a uitat tradiţia democratică, în care frica şi conflictul este modul de trai, un card este un instrument periculos pentru societate şi pentru democraţie, pentru că el nu e protejat şi politicienii noştri, decidenţii noştri nu au experienţa democraţiei. Poate fi utilizat împotriva cetăţeanului.

Aşa cum acum toată lumea e ascultată şi apar stenograme şi se pot distruge vieţi, la fel şi cardul poate fi utilizat. El nu trebuie să cuprindă decât nume, prenume, faptul că a plătit sau nu, dar nu şi istoricul medical al pacienţilor, deoarece e o relaţie între medic şi pacient, şi nu între cel care plăteşte“, a declarat Vasile Astărăstoae.

Astărăstoae l-a dat drept exemplu pe dr.Vasile Cepoi, care a demisionat din Guvern pentru că Agenţia Naţională de Integritate a declarat că există suspiciuni asupra sa.


Scutire impozit pe salariu

Scutire impozit pe salariu

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/K5XCXrwCHG6

Scutire impozit pe salariu

Potrivit prevederilor acestui act normativ, angajaţii operatorilor economici care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României în conformitate cu legislaţia în vigoare, al căror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator (cod CAEN 5821, 5829, 6201, 6202, 6209), precum şi angajaţii persoanelor juridice române de drept public beneficiază de scutirea de impozit pe venit, în conformitate cu prevederile art. 55 alin. (4) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

– posturile pe care sunt angajaţi corespund listei cuprinzând ocupaţiile menţionate în anexa nr. 1 din ordin, respectiv analist, programator,proiectant de sistem informatic, etc;

– postul face parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidenţiat în organigrama angajatorului, cum ar fi: centru de calcul, direcţie, departament, oficiu, serviciu, birou, compartiment sau altele similare;

– au diplomă acordată după finalizarea unei forme de învăţământ superior de lungă durată sau deţin o diplomă acordată după finalizarea ciclului I de studii universitare de licenţă, eliberată de o instituţie de învăţământ superior acreditată, având înscrisă una dintre specializările cuprinse în anexa nr. 2 din ordin, şi prestează efectiv una dintre activităţile prezentate în anexa nr. 1;

– angajatorul a realizat în anul fiscal precedent şi a înregistrat distinct în balanţele analitice, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator destinate comercializării pe bază de contract, un venit anual de cel puţin echivalentul în lei a 10.000 dolari SUA (calculat la cursul de schimb valutar mediu lunar comunicat de Banca Naţională a României, aferent fiecărei luni în care s-a înregistrat venitul) pentru fiecare angajat care beneficiază de scutirea de impozit pe venit.


Asigurare medicala persoane neangajate

Asigurare medicala persoane neangajate

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/VZXavXztoQw

Laptop in classic library

În conformitate cu prevederile Legii nr.95/2006 cu modificările şi completările ulterioare, persoanelor care realizează venituri impozabile altele decât cele din salarii le revin următoarele obligaţii:

  • să declare contribuţiile datorate către FNUASS la casa de asigurări de sănătate de care aparţin pe formularul tip;
  • să vireze contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate.

Art. 257 din Legea nr.95/2006 prevede următoarele:

(1)  Persoana asigurată are obligaţia plăţii unei contribuţii băneşti lunare pentru asigurările de sănătate, cu excepţia persoanelor prevăzute la art.213 alin.(1)

(2)  Contribuţia lunară a persoanei asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 6,5%, care se aplică asupra:

a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;

b) veniturilor impozabile realizate de persoane desfăşoară activităţi independente care supun impozitului pe venit; dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia, aceasta nu poate fi mai mică decât cea calculată la un salariu de bază minim brut pe ţară, lunar;

c) veniturilor din agricultură şi silvicultură, stabilite potrivit normelor de venit pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator şi nu se încadrează la litera b);

d) indemnizaţiilor de şomaj;

e) veniturilor din pensiile care depăşesc limita supusă impozitului pe venit;

f) veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, veniturilor din dividende şi dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mid individual şi / sau într-o formă de asociere şi altor venituri care se supun impozitului pe venit numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit.a) – e), art.257 alin.21 şi art. 213 alin.(2) lit.h) din Legea nr.95/2006 cu modificările şi completările ulterioare, dar nu mai puţin de un salariu de bază minim brut pe ţară, lunar.

(21) În situaţia în care o persoană realizează venituri care sunt neimpozabile, contribuţia se calculează asupra veniturilor realizate.

(3) În cazul persoanelor care realizează în acelaşi timp venituri de natura celor prevăzute la alin.(2) lit.a) – e), alin. (21) şi la art. 213 alin. (2) lit.h), contribuţia se calculează asupra tuturor acestor venituri.

Persoanlele care au obligaţia să se asigure, altele decât cele care realizează venituri şi care nu se încadrează în categoriile de persoane care beneficiază de asigurarea de sănătate fără plata contribuţiei, plătesc copntribuţia lunară de asigurări sociale de sănătate calculată prin aplicarea cotei de 6,5% la salariul de bază minim brut pe ţară.

Angajatorii si asiguratii care au obligatia platii contributiei în conditiile prezentei legi si care nu o respecta datoreaza pentru perioada de întârziere majorari de întârziere în conditiile Codului de procedura fiscala.

În cazul în care contribuţiile datorate FNUASS nu sunt achitate la termen se trece la aplicarea măsurilor de executare silită.

Având în vedere numărul mare de persoane ce se prezintă zilnic la CAS Braşov, declaraţiile se pot trimite prin poştă, iar plata contribuţiei se poate face prin mandat poştal sau prin virament în cont bancar.


Munca la negru in Germania

Munca la negru in Germania

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/T12KuZhFNGH

Munca la negru in Germania  In anii trecuti in Germania au fost citeva mega-scandaluri privind munca la negru in care au fost implicati sute de cetateni romani. Acestia lucrau indeosebi  in domeniul constructiilor sau al alimentatiei publice, macelari mai bine zis.

Analizind informatiile din dosarele proceselor pe rol s-a observat ca angajatorii germani angajau cetateni romani pe salarii mai mici decit tariful minim pe ramura constructiilor adica 12,7 euro/ ora  sau a doua metoda, in cazul macelarilor, romanii erau angajati ai unor firme romanesti fantoma care nu plateau nici un fel de impozite nici in Germania si nici in Romania, eludind astfel sistemul de taxe din ambele tari. Onoarea romaneasca nu a fost atit de stirbita fiindca capii acestor afaceri erau germani get-beget. O parte dintre muncitori au platit insa amenzi, au fost expulzati sau au ramas neplatiti pe ultima lor luna de munca.

   Toate informatiile acestea m-au determinat sa studiez mai atent sanctiunile cu care pot fi pedepsiti atit angajatii la negru cit si angajatorii lor. Astfel, conform prevedrilor art.404, par.2, nr.4 din Codul Social, angajatul roman (sau de oricare alt neam) care  isi  începe activitatea fara aprobare de munca  este pedepsit cu amenda de pâna la 5.000 Euro. Pe deasupra, art. 49 din Legea privind sederea stipuleaza clar ca daca  se comite o contraventie privind permisul de sedere sau legea strainilor, aceasta se pedepseste cu amenda sau lipsirea de libertate pe o perioada de pâna la trei ani, iar în cazul depasirii perioadei de sedere se trece la expulzarea cetateanului strain.

In concluzie, riscurile pentru angajatul la negru sunt destul de mari, ca sa nu mai vorbim de faptul ca un angajat la negru nu beneficiaza de includerea în stagiul de cotizare la pensie a perioadei lucrate, de drepturi în caz de somaj, de prestatiile privind accidentul de munca acordate, precum si de alte drepturi. O parte din angajatorii la negru prostesc angajatii ca impozitele platite la stat oricum se pierd  odata contractul incheiat, dar nu este chiar asa, fiindca o parte din impozitele platite statului german  se pot recupera dupa incheierea activitatii. Dar despre acest lucru vom vorbi intr-un alt post.


Uzufructul Viager

Uzufructul Viager

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/CTqi7HeNXah

Uzufructul Viager

uzufructul (dezmembrămământ al dreptului de proprietate), I. Definiţie II. Obiect III. Constituirea uzufructului IV. Capacitatea juridică a părţilor V. Durata uzufructului VI. Drepturile şi obligaţiile nudului proprietar VII. Drepturile şi obligaţiile uzufructuarului VIII. Stingerea uzufructului

I. Definiţie

In conformitate cu art. 703 coroborat cu art. 551 pct. 3 Cod civil, uzufructul este un drept real de folosinţă pe care o persoană îl exercită cel mult până la încetarea sa din viaţă sau în cazul persoanelor juridice pe o perioadă de maxim 30 de ani şi de a culege fructele bunului, cu îndatorirea de a-i conserva substanţa.

II. Obiect

Pot constitui obiectul dreptului de uzufruct:

– bunurile mobile;

– bunurile imobile;

– titlurile de valoare, rente viagere;

– o masă patrimonială sau cotă parte din aceasta;

– universalitate de fapt sau o cotă parte din aceasta.

Pot face obiectul uzufructului şi bunurile mobile con-

sumptibile (quasiuzufructul, conform art. 712 Cod civil.)

III. Constituirea uzufructului

Art. 704 alin. 1 stipulează că uzufructul se poate constitui prin:

– act juridic;

– uzucapiune;

– alte moduri prevăzute de lege.

Uzufructul convenţional se constituie prin acte juridice între vii (cu tilu oneros sau cu titlu gratuit) sau se poate constitui prin acte juridice mortis causa (testament).

în ceea ce priveşte actele juridice între vii, uzufructul poate fi constituit fie pe calea retenţiei (per deductio-nem), atunci când se transferă proprietatea bunului, înstrăinătorul rezervându-şi pentru el uzufructul, fie pe cale directă a înstrăinării {per translationem), când se reţine nuda proprietate şi se înstrăinează uzufructul.

Distincţia dintre cele două moduri de constituire a uzufructului, prezintă importanţă prin raportare la dispoziţiile art. 726 Cod civil. Astfel, în situaţia creării uzufructului per translationem, uzufructuarul este obligat să depună o garanţie pentru îndeplinirea obligaţiilor sale, spre deosebire de situaţia creării per deductionem, când vânzătorul sau donatorul nu este obligat la o asemenea garanţie.

Atunci când uzufructul are ca obiect bunuri imobile,

actul juridic va trebui să îmbrace, sub sancţiunea nulităţii absolute, forma autentică, art. 704 cod civil făcând trimitere la dispoziţiile din materia Cărţii Funciare.

Prin urmare, dreptul de uzufruct urmează a fi intabulat în Cartea Funciară, notarul public care autentifică actul având obligaţia de a îndeplini formalităţile de publicitate imobiliară.

Uzufructul poate fi constituit şi prin testament, testatorul putând dispune prin testament, ca nuda proprietate să revină unei persoane, iar uzufructul să revină altei persoane.


Anulare sau predare pasaport

Anulare sau predare pasaport

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/LWHrm9G9Tci

Anulare sau predare pasaport

Documente necesare pentru obtinerea unui pasaport de cetatean roman cu domiciliul in strainatate:

– permisul de sedere original;
– certificatul de nastere romanesc in original;
– certificatul de casatorie romanesc in original (pt. cei casatoriti si pt cei vaduvi),
– sentinta de divort ramasa definitiva in original (pt. cei divortati);
– certificatul deces romanesc al sotului/sotiei, in original (pt. cei vaduvi);
– pasaportul vechi in original si 2 fotocopii (primele 4 pagini);
– buletinele sau cartile de identitate romanesti in original;
– 4 fotografii color, recente, tip pasaport (3,5 x 4,5). Fotografiile trebuie sa reprezinte fizionomia actuala a titularului si sa fie realizate din fata, pe un fond clar, neutru si de o singura culoare, astfel incat sa permita identificarea conturului capului. Titularul nu trebuie sa aiba ochii inchisi, iar expresia fetei acestuia trebuie sa reprezinte o stare comuna;
– formularul “model 5″ completat in 3 exemplare.

NOTE:

Cetatenii romani cu domiciliul in strainatate care solicita eliberarea unui nou pasaport si in al caror statut civil a intervenit una din modificarile referitoare la divort, adoptie, schimbare de nume si/sau prenume (in cazul cand schimbarea s-a facut in baza unei hotarari judecatoresti pronuntate in unul din statele membre ale Uniunii Europene sau in unele din statele cu care Romania a incheiat tratate de asistenta juridica in materie civila sau de dreptul familiei), vor depune, la ambasada, separat, pe langa cererea si documentele necesare eliberarii pasaportului CRDS, si o cerere insotita de documentele justificative, in vederea inscrierii in registrele de stare civila romane a schimbarilor intervenite in statutul lor civil.

Recunoasterea in Romania a hotararilor straine pronuntate in alte state decat cele ale Uniunii Europene si in cele cu care Romania are tratate de asistenta juridica se va face de catre Tribunalul ultimului loc de domiciliu avut in tara, in acest sens solicitantul adresandu-se personal sau prin imputernicit, cu procura autentificata la notar sau la ambasada.

In vederea inscrierii mentiunilor, impreuna cu cererea, se vor inainta urmatoarele documente:

– Hotararea (de divort, adoptie sau schimbare de nume/prenume), in copie, legalizata la misiunea diplomatica sau oficiul consular de cariera al Romaniei.

– Traducerea legalizata a acesteia, care va fi facuta la un traducator autorizat si care sa aiba aplicata Apostila conform Conventiei privind suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga la 05.10.1961.

– Certificat de nastere, in copie.

– Certificat de casatorie, in copie.

– Copie dupa pasaportul strain si dupa cel romanesc, atunci cand acesta exista.


Proces penal in Germania

Proces penal in Germania

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/foCWvZ1Ur4a

Proces penal in Germania

Costuri fixe în procedurile penale

Costuri fixe pentru părțile litigante în procedurile penale

În cauzele penale, cheltuielile judiciare se percep după pronunțarea hotărârii împotriva inculpatului. Valoarea cheltuielilor este stabilită în funcție de pedeapsa impusă și variază între 120 EUR și 900 EUR. Dacă nu s-a încheiat niciun acord cu privire la onorariu, avocatul, fie ca avocat al apărării, fie ca reprezentant al acuzării, este remunerat pentru atingerea anumitor obiective stabilite într-un cadru care, după cum prevede legea, trebuie definit în acest scop pentru fiecare cauză în parte.

În ce etapă a procedurilor penale trebuie plătite costurile fixe?

Cheltuielile de judecată trebuie plătite după pronunțarea hotărârii definitive. Dacă nu s-a stabilit altfel, onorariul avocatului trebuie plătit, în principiu, după îndeplinirea mandatului său. Cu toate acestea, avocatul are dreptul, prin lege, să primească un avans.


Proces penal in Italia

Proces penal in Italia

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/EaqQQrAm7Vb

Proces penal in Italia

Săvârşirea infracţiunii duce la naşterea raportului juridic de drept penal. Conţinutul acestui raport cuprinde dreptul statului de a trage la răspundere penala infractorul şi obligaţia acestuia de a suporta consecinţele faptei sale. Pentru a soluţiona un atare conflict, ce s-a iscat între stat şi infractor, este necesara o activitate succesiva din partea statului. De aceea, în orice stat exista organe competente de a soluţiona cauzele penale, organe ce desfăşoară o activitate denumita procesul penal.

Activitatea instanţelor de judecată in soluţionarea conflictului de drept penal este principală, dar imposibilă în perioada moderna, fără o activitate permegătoare judecării prin care se descoperă infracţiunea, se identifică infractorii şi se administrează probe în scopul tragerii la răspundere penală a vinovaţilor. Statul organizează combaterea fenomenului infracţional printr-o activitate diversă şi complexă a mai multor organe specializate de urmărire penală, procuratura şi instanţele de judecată.

Pentru realizarea justiţie  nu este suficientă doar activitatea de sine stătătoare a organelor competente; în aceste acţiuni sunt atraşi sau participă persoane cu drepturi şi obligaţii procesuale ce decurg din faptul săvârşirii infracţiunii, precum şi alte persoane care, potrivit legii, sunt chemate să contribuie la rezolvarea cauzei penale.

Prin urmare, justiţia penală constituie o parte componenta a unei activităţi mai vaste şi complexe care este procesul penal.

Procesul penal în calitate de categorie juridică a fost definit în literatura de specialitate ca o activitate reglementată de lege, desfăşurată de organele competente cu participarea părţilor şi altor persoane, în scopul constatării la timp şi în mod complet a faptelor ce constituie infracţiuni, astfel ca orice persoană care a săvîrşit o infracţiune să fie pedepsită conform vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspunderea penală.

În alte izvoare doctrinale procesul penal a fost definit ca un sistem de acţiuni al organelor de stat competente şi raporturi juridice ce se nasc între aceste organe şi participanţi, menţionându-se ,deci, două elemente definitorii, or la aceste doua elemente se adaugă şi al treilea element “acţiunea procesuale al persoanelor ce participă în cauza penală”. Alte definiţii date în literatura juridică de specialitate nu conţine deosebiri esenţiale, fiind apropiate de cea enunţată, referindu-se la scopul imediat şi mediat al procesului penal. Într-o altă opinie, în doctrina germană, procesul penal se defineşte ca “o mişcare reglementată de lege a cauzei penale spre emiterea sentinţei”


Pot fi somer in diaspora

Pot fi somer in diaspora

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/Vy61F7kBPYY

Pot fi somer in diaspora
Romanii sunt urmati de marocani, cu o comunitate de peste 87.000 de persoane si de ecuadorieni, cu aproape 80.000 de cetateni. Columbienii, chinezii si peruanii sunt urmatorii in acest top. In ce priveste cetatenii europeni, bulgarii reprezinta cea mai numeroasa comunitate, dupa cea a tarii noastre, cu peste 30.000 de cetateni care traiesc in zona Madridului.

In regiune exista 180 de nationalitati distincte si exista si 250.000 de madrileni de cu origini straine care au si nationalitate spaniola.

Potrivit datelor Raportului Populatiei Straine, in comunitatea madrilena, la 1 ianuarie proportia strainilor din zona capitalei spaniole era de 15,26 la suta.