procurorul general al romaniei

Practica judecatoreasca in cazul contestatiei declarate impotriva incheierii judecatorului de drepturi si libertati

de

1. „Daca sedinta de judecata prin care este solutionata, in cursul urmaririi penale si de camera preliminara, contestatia declarata impotriva incheierii judecatorului de drepturi si libertati si de camera preliminara privind masurile preventive are loc in camera de consiliu sau se desfasoara in sedinta publica”;

2. „Daca hotararea adoptata la pct.1 este o incheiere sau o decizie”.

Examenul jurisprudentei nationale evidentiaza urmatoarele orientari de practica, confirmand caracterul neunitar al acesteia, noteaza procurorul general, argumentand astfel:

“I. Intr-o orientare, instantele au solutionat contestatiile declarate impotriva incheierii judecatorului de drepturi si libertati si de camera preliminara privind masurile preventive luate in cursul urmaririi penale, respectiv in procedura de camera preliminara, in camera de consiliu, iar hotararea adoptata a fost pronuntata prin :

a) incheiere (Anexele 1 – 119)
Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie este in acest sens (Anexele 120-126).
b) decizie (Anexele 127,128).

II. Pentru aceeasi ipoteza, instantele au solutionat contestatiile in sedinta publica, prin :

a) decizie (Anexele 129 – 144);
b) incheiere (Anexele 145 – 152).

Apreciez ca solutia legala este cea exprimata de prima orientare jurisprudentiala mentionata la pct.I, lit.a.

Contestatia, cale ordinara de atac, a fost introdusa, intr-un capitol distinct, prin art.III din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.3 din 5 februarie 2014[2].

Prin art.III pct.5 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.3/2014, dupa Capitolul III al Titlului III al Partii speciale din noul Cod de procedura penala (privind apelul) a fost introdus un nou capitol, Capitolul III1, intitulat „Contestatia”, cuprinzand art.4251 – Declararea si solutionarea contestatiei[3].

Dupa cum mentioneaza chiar in primul alineat, prevederile acestui articol sunt aplicabile „cand legea nu prevede altfel”.

Prin urmare, ratiunea introducerii acestui capitol a fost aceea de a se institui o procedura pentru judecarea acestei cai de atac in situatiile in care, desi este prevazuta de lege, nu exista dispozitii care sa vizeze procedura de judecata incidenta (de pilda, art. 246 alin. 7, art. 248 alin. 8 din Codul de procedura penala privind contestarea incheierii judecatorului de drepturi si libertati sau judecatorului de camera preliminara privind masurile de siguranta cu caracter medical) sau acestea sunt insuficiente.

Dispozitia astfel instituita reprezinta o norma cu caracter general.

Acest tip de norma cuprinde reglementari uniforme stabilite prin dispozitii generale, care pot fi completate sau inlocuite cu norme speciale cand legiuitorul le-a instituit prin prevederi distincte.

Potrivit doctrinei[4] o norma generala posterioara uneia speciale nu abroga norma speciala decat in cazul in care o prevede in mod expres.

Astfel, in toate situatiile in care exista o norma speciala ce contine dispozitii derogatorii, acestea se vor aplica cu prioritate.

Printre hotararile care pot face obiectul contestatiei, se numara si incheierile prin care, in cursul urmaririi penale, judecatorul de drepturi si libertati ori judecatorul de camera preliminara dispune asupra masurilor preventive, sediul materiei regasindu-se in prevederile art.203 alin.5 si art.204, respectiv art.205 din Cod de procedura penala.

Aceste dispozitii legale, prin situarea lor dupa art.202, intitulat „Scopul si conditiile generale de aplicare si categoriile masurilor preventive”, releva vointa legiuitorului de a realiza o mai buna sistematizare a reglementarilor in materia masurilor preventive si, totodata, de a institui un regim juridic specific in aceasta materie.

Astfel, art. 204 si art. 205 din Codul de procedura penala reglementeaza in mod expres regimul juridic al caii de atac impotriva incheierii prin care se dispune asupra masurilor preventive in cursul urmaririi penale, respectiv in procedura de camera preliminara. Sunt stabilite aspectele esentiale privind hotararile supuse caii de atac, titularii acesteia, termenul de declarare, organul judiciar competent cu solutionarea (art. 204 alin. 1, 2, art. 205 alin. 1, 2); caracterul nesuspensiv (art. 204 alin. 3, art. 205 alin. 3), termenul de solutionare (art. 204 alin. 4, 5, art. 205 alin. 4, 5), procedura de solutionare (prezenta parti, procuror, asistenta juridica – art. 204 alin. 6 -9, art. 205 alin. 6-9); solutiile (art. 204 alin. 10-12, art. 205 alin. 10).

Aceste dispozitii se completeaza cu art. 203 alin. 5 care stabilesc expres actul de solutionare / natura hotararii – incheiere motivata, caracterul sedintei – camera de consiliu, precum si pronuntarii – camera de consiliu.

In consecinta, din analiza acestor dispozitii si, in special, al art. 203 alin. 5 din Codul de procedura penala, a plasarii lor in economia reglementarilor privind masurile preventive in cursul urmaririi penale, respectiv in procedura de camera preliminara (modul de sistematizare a materiei) rezulta cu caracter de evidenta natura derogatorie, de norme speciale a acestora.

In considerarea acestei naturi derogatorii, dispozitiile art. 203 alin. 5 din Codul de procedura penala se vor aplica prioritar in raport cu cele similare ale art. 4251 alin. 5 si 7 din acelasi cod, in ceea ce priveste caracterul sedintei si natura actului de solutionare a cauzei.

Prin urmare, sedinta de judecata in care este solutionata, in cursul urmaririi penale, respectiv al procedurii de camera preliminara, contestatia impotriva incheierii judecatorului de drepturi si libertati, ori a judecatorului de camera preliminara privind masurile preventive are loc in camera de consiliu, hotararea adoptata in aceasta procedura fiind o incheiere, conform art. 203 alin. 5 din Codul de procedura penala.”

Explicatiile duratei foarte lungi a unui proces in Romania

de

Membru al gruparii Bahaian refugiat în arest. Codruta Kovesi explica pentru Gândul de ce dosarele dureaza asa de mult în România.  Ultimul suspect retinut în dosarul Bahaian nu a fost capturat ci s-a predat singur autoritatilor

judiciare. Dan Negurean era cautat de politie, dar el a venit singur si i-a declarat procurorului: “Vreau sa fiu arestat pentru ca îmi este frica”. Negurean le-a dat de înteles procurorilor ca membrii bandei ramasi în libertate sunt gata sa-l lichideze oricând. “In vremurile astea, pentru mine e mai bine sa fiu în arest”, a mai spus Negurean. Surse judiciare au declarat pentru Gândul ca, în cadrul gruparii conduse de Sergiu Bahaian, Negurean era ceea ce în limbajul interlopilor se numeste “sageata” sau “înaintas”, adica executa anumite comenzi date de lider.

Pe numele lui Negurean, procurorii au emis o ordonanta de retinere pentru 24 de ore, iar ieri Tribunalul Ialomita l-a arestat pentru constituire de grup infractional organizat si complicitate la înselaciune în conventii prin emiterea de cecuri si alte instrumente de plata fara acoperire.

Procurorul general al României, Codruta Kovesi, a comentat pentru Gândul modul în care s-a ajuns la constituirea dosarului Bahaian: “Noi aveam înregistrate la parchetele de pe lânga tribunale doua tipuri de dosare. Unele pentru disparitii de persoane si altele pentru infractiuni economico-financiare. Nu aveam confirmarea ca între ele exista o legatura. Abia saptamâna trecuta, un informator ne-a furnizat datele care ne-au permis sa facem legatura: numele si prenumele celor morti, data când au fost ucisi, modul de operare, locul unde au fost îngropati etc. Au fost verificate informatiile primite si s-a trecut la actiune, aceasta este, pe scurt, povestea dosarului Bahaian”.

Kovesi spune ca acest caz nu poate fi comparat cu unul tipic al mafiei italiene dar ca are, totusi, un caracter de premiera: “Parchetul a avut de-a face pâna acum cu un mod de actiune clasic al gruparilor de crima organizata. De regula, infractiunile economico-financiare nu erau însotite si de actiuni de violenta, savârsite cu cruzime. Cazul Bahaian ne arata ca gruparile de crima organizata îsi diversifica modul de activitate si ca îmbina deja infractiunile economico-financiare cu cele de violenta. Putem spune ca este vorba de o premiera pentru ca am constatat ca nu e vorba doar de o crima, ci de un mod de actiune cu caracter de continuitate”.

La întrebarea ziarului Gândul daca asistam la o crestere spectaculoasa a actiunilor de crima organizata, Kovesi a infirmat acest lucru precizând ca, din punct de vedere statistic, cresterea din ultimul an este de 0,9 la suta. Întrebat de ce dureaza atât de mult solutionarea unui dosar de crima organizata – precum Bahaian, Ciorogârla sau clanul Corduneanu – procurorul general a precizat: “Aceste grupari de crima organizata sunt ermetice, nu primesc pe oricine în cercul lor. Este foarte greu sa infiltrezi un informator în aceste conditii. De regula, o asemenea grupare are cel putin 15-20 de membri, care sunt monitorizati, filati, ascultati etc. Aceasta presupune timp si resurse umane iar un procuror DIICOT lucreaza la mai multe dosare în acelasi timp.

Sursa: Gandul