profesie

Examenul de primire in profesia de avocat – sesiunea octombrie 2012

12 august 2012 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Baroul Bucuresti informeaza ca cererile de inscriere a candidatilor la examen pot fi depuse in intervalul 3 septembrie – 12 septembrie 2012, intre orele 10.00-14.00, la secretariatul Baroului Bucuresti din str. Dr. Raureanu nr. 3, sector 5, et. V, cam. 502, numai de catre candidatii care intentioneaza sa isi desfasoare activitatea in Baroul Bucuresti, in cazul in care vor fi declarati admisi.

Ce documente sunt necesare la inscriere

Pentru examenul de primire in profesia de avocat ( in vederea dobandirii titlului de avocat stagiar), cererea-tip de inscriere se poate descarca de pe site sau ridica de la secretariatul baroului. La cerere se anexeaza urmatoarele acte:

a). certificatul de nastere, in copie certificata, pentru conformitate;

b). actul de identitate, in copie;

c). diploma de licenta in copie legalizata; in cazul in care diploma de licenta a fost obtinuta dupa anul 1995, se va depune si copia legalizata a foii matricole eliberata de facultatea absolvita;

d). dovada de plata a taxei de inscriere la examen, in original;

e). certificatul de cazier judiciar, eliberat cu cel mult 15 zile inainte de data depunerii cererii;

f). certificat privind starea de sanatate a candidatului, incluzand si o evaluare psihiatrica (certificatul se elibereaza de entitatile desemnate de catre consiliile barourilor si vor fi mentionate in anuntul de examen facut de fiecare barou);

g). certificat eliberat de baroul competent in care solicitantul a mai fost inscris in profesie, care sa ateste cauzele incetarii calitatii de avocat ori, daca este cazul, motivele respingerii unei cereri anterioare de primire in profesie.

Pentru examenul de primire in profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat in alte profesii juridice in vederea dobandirii titlului profesional de avocat definitiv, cererea-tip de inscriere se poate descarca de pe site sau ridica de la secretariatul baroului. La cerere se anexeaza urmatoarele acte:

a). certificatul de nastere, in copie legalizata;

b). actul de identitate, in copie;

c). diploma de licenta in copie legalizata; in cazul in care diploma de licenta a fost obtinuta dupa anul 1995, se va depune si copia legalizata a foii matricole eliberata de facultatea absolvita;

d). dovada de plata a taxei de inscriere la examen, in original;

e). certificatul de cazier judiciar, eliberat cu cel mult 15 zile inainte de data depunerii cererii;

h). dovada promovarii in conditiile prevazute prin prezentul Regulament, a examenului de definitivare in functia juridica indeplinita anterior.

Cererea de inscriere la examen insotita de actele mentionate, care formeaza dosarul de inscriere la examen, se depune de candidat, in doua exemplare (al doilea dosar de inscriere contine fotocopii ale actelor din primul dosar). Totodata, cererea de inscriere va fi insotita de o declaratie din care rezulta ca in cazul in care va fi declarat admis, candidatul intelege ca nu poate sa se inscrie in alt barou decat cel la care a depus cererea de inscriere la examen. In plus, candidatul va indica in declaratie daca doreste sa urmeze cursurile de pregatire initiala in cadrul Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor (INPPA) sau intr-un centru teritorial al INPPA. In toate cazurile, candidatii au dreptul de a opta pentru pregatirea profesionala initiala in cadrul sediului central al INPPA.

Cand si unde se va desfasura examenul

Potrivit UNBR, examenul se va desfasura conform urmatorului calendar:

Luni, 8 octombrie – proba scrisa tip grila pentru candidatii care vor dobandi calitatea de avocat stagiar;

Miercuri, 17 octombrie – proba scrisa la disciplinele: Drept civil si Drept procesual civil (doua teze distincte), pentru toti candidatii;

Joi, 18 octombrie – proba scrisa la disciplina Organizarea si exercitarea profesiei de avocat, pentru toti candidatii;

Vineri, 19 octombrie – proba scrisa la disciplinele Drept penal si Drept procesual penal (doua teze distincte), pentru toti candidatii.

Locatiile de desfasurare a concursului vor fi sediul INPPA central, precum si centrele teritoriale INPPA, dupa cum urmeaza:

I.N.P.P.A. central (Bucuresti): Barourile Bucuresti, Calarasi, Giurgiu, Ialomita, Ilfov, Constanta, Tulcea, Dambovita si Maramures;

Centrul teritorial Brasov: Barourile Brasov, Buzau, Covasna, Harghita, Mures, Prahova si Sibiu;

Centrul teritorial Cluj-Napoca: Barourile Alba, Bistrita-Nasaud, Cluj si Salaj;

Centrul teritorial Craiova: Barourile Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Arges, Teleorman si Valcea;

Centrul teritorial Iasi: Barourile Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava si Vaslui;

Centrul teritorial Galati: Barourile Galati, Braila si Vrancea;

Centrul teritorial Timisoara: Barourile Arad, Bihor, Caras-Severin, Hunedoara, Satu-Mare si Timis.

Executorul judecatoresc Eugen Fieraru exclus din profesie

13 martie 2012 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Potrivit unor surse avizate, Comisia Superioara de Disciplina din cadrul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti, a luat luni decizia excluderii din profesia de executor a lui Eugen Fieraru , ca urmare a admiterii contestatiei

Ministerului Justitiei, impotriva hotararii nr. 2/17.11.2011 pronuntata de Consiliul de Disciplina din cadrul C.E.J. Pitesti, care a respins initial actiunea disciplinara promovata de ministrul Justitiei. Decizia de excludere nu a fost inca anuntata oficial si nici nu a fost motivata.

Amintim ca in data de 17 decembrie 2010, executorul Eugen Fieraru a incercat sa execute o sucursala a ING Bank pentru un debit infim de 11,5 lei, adaugand cheltuieli de judecata de circa 3 milioane de euro. Executorul judecatoresc Eugen Fieraru, de pe langa Curtea de Apel Pitesti, a demarat la finele lunii septembrie 2010 procedura de executare silita a unui titlu executoriu (care viza suma infima de 11,15 lei), la care a adaugat cheltuieli de executare, atentie, de 12.010.456 lei, dupa cum urmeaza: – 10.000 lei onorariu avocat Mihai Cocaina, din Baroul Arges; – 6.000.000 lei factura consultatie juridica avocat Liviu Ardeias, din Baroul Teleorman; – 6.000.000 lei pentru un audit asupra procedurii de excutare silita realizat de SC Intel Blitz Audit SRL (firma in care asociat unic este acelasi avocat Cocaina); – 74,4 lei onorariu executor judecatoresc; – timbru judiciar, plus taxa de timbru (suma insignifianta).

In urma dezvaluirilor noastre, Ministerul Justitiei a demarat o inspectie, iar in final, la 10 mai 2011, ministrul Catalin Predoiu a initiat o actiune disciplinara impotriva executorului Fieraru, trimisa Consiliului de Disciplina al Camerei Executorilor Judecatoresti din Circumscriptia Curtii de Apel Pitesti, care ulterior a respins la 17.11.2011 actiunea disciplinara, pe aspecte ce tineau de procedura si nu de fondul cauzei. Ministerul Justitiei a formulat contestatie, care a fost admisa, iar executorul Fieraru a fost exclus din profesie. Solutia poate fi atacata la instanta de judecata.

Lumea Justitiei

Act al Uniunii Avocaţilor din România referitor la refuzul primirii în profesia de avocat a pensionarului

14 septembrie 202318 noiembrie 2008 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Reclamanta B.A. a chemat în judecată Uniunea Avocaţilor din România, solicitând anularea deciziilor nr.8581 din 15 decembrie 2001 şi 1096 din 13 iunie 2001 şi obligarea pârâtei de a o primi în profesia de avocat cu scutire de examen.

În motivarea cererii, reclamanta a învederat că actele administrative contestate sunt nelegale, argumentele invocate de pârâtă în justificarea refuzului fiind neîntemeiate.

Astfel, avizul negativ al Baroului de Avocaţi Constanţa nu constituie un impediment pentru primirea în profesia de avocat, acest aviz având doar un caracter consultativ.

Nici cel de-al doilea motiv nu poate justifica poziţia pârâtei, limitarea dreptului de a cere primirea în profesia de avocat în raport de vârsta de pensionare, prevăzută de art.28 pct.9 din Statutul profesiei de avocat contravenind dispoziţiilor Legii nr.51/1995, legislaţiei în materie de pensie de asigurări sociale şi de asemenea, prevederilor constituţionale referitoare la dreptul la muncă.

Ulterior reclamanta şi-a completat acţiunea solicitând şi anularea deciziei nr.8774 din 23 martie 2002 prin care pârâta a respins cererea de reexaminare a hotărârii anterioare nr.8581 din 15 decembrie 2001.

Prin sentinţa civilă nr.69 din 23 mai 2002, Curtea de Apel Constanţa – Secţia contencios administrativ a respins acţiunea ca nefondată.

Împotriva sentinţei reclamanta a declarat recurs, care este fondat.

Curtea reţine că au fost greşit interpretate prevederile art.16 alin.2 lit.b din Legea nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, potrivit cărora, la cerere, poate fi primit în profesie cu scutire de examen, cel care, anterior sau la data primirii, a îndeplinit funcţia de judecător, procuror, notar, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puţin 10 ani.

Instanţa de fond şi-a însuşit punctul de vedere al pârâtei în sensul că textul susmenţionat, fiind o excepţie de la regula primirii în profesia de avocat pe bază de examen, consacrată de art.16 alin.1 din lege, lasă organelor de conducere ale Uniunii Avocaţilor dreptul de a aprecia în ce măsură este posibilă primirea cu scutire de examen, chiar dacă sunt îndeplinite cerinţele legii.

Această interpretare contravine prevederilor legale care garantează dreptul la muncă şi posibilitatea legală a cumulării pensiei cu venitul realizat dintr-o activitate profesională.

Organele de conducere ale pârâtei, comisia permanentă şi consiliul uniunii, constatând că sunt întrunite toate condiţiile prevăzute de Legea nr.51/1995, nu pot refuza cererile pe motive de oportunitate, pe baza unor criterii arbitrare şi discreţionare, acordând scutirea de examen doar unor persoane agreate, fiindcă s-ar încălca principiul constituţional al egalităţii în faţa legii.

Reclamanta întruneşte atât cerinţele generale pentru a profesa avocatura, cât şi condiţiile speciale impuse de art.16 alin.2 lit.b din Legea nr.51/1995, pentru a putea fi primită în profesie cu scutire de examen: a absolvit Facultatea de Drept în anul 1960, a lucrat în calitate de consilier juridic o perioadă mai mare de 10 ani, pensionându-se în anul 1990, după care a fost reîncadrată ca jurisconsult până în anul 2000, nu posedă antecedente penale şi este aptă din punct de vedere medical să exercite profesia dorită.

Nu are suport legal susţinerea pârâtei în sensul că legislaţia pensiilor avocaţiale şi Statutul profesiei de avocat exclud de la beneficiul exercitării profesiei de avocat persoanele pensionate din alte sisteme de asigurări sociale, şi deci reclamanta, pensionară din sistemul asigurărilor sociale de stat, nu poate fi primită în profesie. Dispoziţiile art.28 alin.9 din Statutul profesiei de avocat, prevăd că persoana poate solicita primirea în profesia de avocat cu cel puţin 5 ani anterior împlinirii vârstei de pensionare în sistemul de pensii şi asigurări sociale din care face parte.

Aceste dispoziţii, adoptate de altfel, după depunerea de către reclamantă a cererii de primire în profesia de avocat, instituie criterii suplimentare, adăugând condiţii care nu sunt prevăzute de Legea nr.51/1995, astfel încât nu pot justifica respingerea solicitării de primire în profesie cu scutire de examen.

În consecinţă, constatând că reclamanta întruneşte condiţiile şi criteriile cuprinse în Legea privind organizarea şi exercitarea avocaturii, s-a admis recursul,

s-a casat sentinţa şi, pe fond s-a admis acţiunea.

Act al Uniunii Avocaţilor din România. Primirea în profesie fără examen. Art.16 din Legea nr.51/1995

14 septembrie 202318 noiembrie 2008 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Reclamantul N. V.a chemat în judecată pe pârâţii Uniunea Avocaţilor din România şi Consiliul Baroului Avocaţilor Alba, solicitând obligarea pârâtei Uniunea Avocaţilor să emită decizie de primire a sa în profesia de avocat cu scutire de examen.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că, prin actele contestate i-a fost încălcat dreptul de a fi primit în profesia de avocat cu scutire de examen, deşi a dovedit îndeplinirea condiţiilor prevăzute în Legea nr.51/1995 pentru exercitarea acestei profesii. Reclamantul a susţinut că refuzul pârâţilor s-a întemeiat nejustificat pe rezultatele unui test organizat cu încălcarea prevederilor art.28-31 din Statutul profesiei de avocat.

Curtea de Apel Alba Iulia, Secţia comercială şi de contencios administrativ a admis acţiunea, reţinând că reclamantul îndeplineşte atât condiţiile generale stabilite de art.11 din Legea nr.51/1995, cât şi condiţiile speciale prevăzute de art.16 alin.2 din aceeaşi lege pentru a fi primit în profesia de avocat cu scutire de examen, întrucât are o vechime de peste 15 ani în funcţia de consilier juridic, iar aprecierea probităţii şi competenţei sale profesionale de către Baroul Alba nu a avut un caracter obiectiv, fiind contrară prevederilor art.32 din Statutul profesiei de avocat.

Împotriva acestei sentinţe şi în termen legal, au declarat recurs pârâţii Uniunea Avocaţilor din România şi Baroul Alba, susţinând că instanţa de fond a dat o interpretare greşită dispoziţiilor art.16 alin.2 din Legea nr.51/1995, care nu prevăd un drept, ci numai o posibilitate pentru anumite categorii de persoane de a fi primite în profesie cu scutire de examen, iar organele competente să decidă pentru fiecare caz în parte sunt Comisia Permanentă şi Consiliul Uniunii Avocaţilor din România. Recurenţii au arătat că intimatul nu a primit aviz favorabil de scutire de examen, pentru că nu a dovedit minimul de cunoştinţe necesare exercitării profesiei cu ocazia testului organizat la 22.05.2001, în conformitate cu dispoziţiile art.32 din Statutul profesiei de avocat, asigurându-se egalitatea de şanse a celor înscrişi şi transparenţa rezultatelor.

Recurenţii au mai susţinut că deciziile contestate de intimat nu sunt supuse controlului judecătoresc pe calea contenciosului administrativ, nefiind acte emise de autorităţi administrative şi au invocat necompetenţa materială a instanţei de fond, cu motivarea că, potrivit art.3 pct.1 Cod procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.138/2000, competentă să judece cauza este Curtea de Apel Bucureşti, deoarece deciziile contestate au fost emise de organele de lucru ale Uniunii Avocaţilor, respectiv de Comisia Permanentă şi de Consiliul Uniunii.

Recursul este nefondat.

Intimatul îndeplineşte atât condiţiile legale, cât şi condiţiile statutare pentru a fi primit în profesia de avocat cu scutire de examen, astfel că instanţa de fond a apreciat judicios că este nejustificat refuzul manifestat de recurenţi în conţinutul celor două decizii contestate.

Motivarea acestor decizii prin rezultatele obţinute de intimat la testul organizat în data de 22 mai 2001 s-a dovedit a fi lipsită de temei legal, pentru că în cazul primirii în profesia de avocat cu scutire de examen, legea şi statutul profesiei de avocat nu prevăd ca o condiţie prealabilă promovarea unui test de verificare a cunoştinţelor profesionale.

Scutirea de examen a fost recunoscută numai anumitor categorii de persoane, în considerarea calificării profesionale dobândite prin exercitarea timp de cel puţin 10 ani a uneia sau a unora din profesiile juridice expres şi limitativ prevăzute de art.16 alin.2 lit.b din Legea nr.51/1995 republicată.

Pentru aceste categorii de persoane, primirea în profesie cu scutire de examen se soluţionează individual, cu avizul consultativ al baroului, întocmit după depunerea raportului asupra condiţiilor de primire în profesie şi verificarea cunoştinţelor referitoare la organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, conform art.65 alin.2 lit.d din Legea nr.51/1995 republicată, art.32 şi 52 din Statutul profesiei de avocat.

În cauză, se constată că, subiectele testului organizat de recurenţi la 22 mai 2001 nu se încadrează tematicii prevăzute de art.32 din Statut pentru verificarea cunoştinţelor numai cu privire la reglementarea profesiei de avocat şi a reprezentat în realitate un sistem de control al pregătirii profesionale similar unui examen.

Din acest punct de vedere, apare ca nefondată susţinerea din recurs privind lipsa unui drept recunoscut de lege intimatului care să fi fost vătămat prin organizarea testului din 22 mai 2001 şi prin deciziile de respingere a cererii de primire în profesie cu scutire de examen motivate pe rezultatele obţinute la test.

Îndeplinind condiţia de a fi exercitat timp de cel puţin 10 ani una din profesiile juridice prevăzute de art.16 alin.2 lit.b din Legea nr. 51/1995 republicată, intimatul este titularul dreptului de a solicita primirea în profesie cu scutire de examen, iar soluţia dată cererii sale de organele de conducere ale profesiei trebuie întemeiată pe criterii obiective şi nu poate fi rezultatul exercitării discreţionare de către acestea a dreptului lor de a decide.

Cea de-a doua critică privind inadmisibilitatea acţiunii este de asemenea nefondată, întrucât recurenţii au calitatea de organisme profesionale, constituite în vederea aplicării şi executării Legii nr. 51/1995 şi îndeplinesc un serviciu public, astfel încât actele pe care le întocmesc pentru asigurarea acestui serviciu public, pot fi contestate în justiţie, în condiţiile prevăzute de lege.

Deciziile prin care recurenţii au respins cererea intimatului de primire în profesie cu scutire de examen au fost emise în exercitarea acestor atribuţii legale, reprezentând acte administrative de autoritate, a căror legalitate poate fi examinată pe calea controlului judecătoresc reglementat de Legea nr.29/1990. În consecinţă, pronunţându-se asupra acţiunii în anularea celor două decizii, instanţa de fond nu a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti.

Prin ultimul motiv de casare, invocând competenţa Curţii de Apel Bucureşti, recurenţii au susţinut încălcarea normelor de competenţă teritorială şi nu a celor de competenţă materială cuprinse în art.3 pct.1 Cod procedură civilă, cum greşit au indicat în recurs.

Şi această critică se dovedeşte a fi neîntemeiată faţă de dispoziţiile art.6 din Legea nr.29/1990, care prevăd că judecarea acţiunilor în contencios administrativ este de competenţa instanţei judecătoreşti în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul. Cum domiciliul intimatului este în oraşul Baia de Arieş, judeţul Alba, litigiul a fost soluţionat în primă instanţă de Curtea de Apel Alba-Iulia cu respectarea normelor de competenţă materială şi teritorială pentru acţiunile în contencios administrativ.

Faţă de considerentele expuse, recursul a fost respins ca nefondat.