Proiect de concordat preventiv
proiect de concordat preventiv, componentă a ofertei de concordat preventiv elaborată de conciliatorul provizoriu împreună cu debitorul persoană juridică care organizează o întreprindere aflată în dificultate financiară, fără a fi în stare de insolvenţă. Acceptarea ofertei are ca efect încheierea concordatului preventiv, care este un contract încheiat între debitor, pe de o parte, şi creditorii care deţin cel puţin două treimi din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate, pe de altă parte, prin care debitorul propune un plan de redresare a întreprinderii sale şi de acoperire a creanţelor acestor creditori împotriva sa, iar creditorii acceptă să sprijine eforturile debitorului de depăşire a dificultăţii în care se află întreprinderea debitorului [art. 3 lit. d), art. 16 lit. b) din Legea nr. 381/2009]. P. trebuie să prezinte, în mod detaliat: i) situaţia analitică a activului şi a pasivului debitorului, certificată de un expert contabil sau, după caz, auditată de un auditor autorizat potrivit legii; ii) cauzele stării de dificultate financiară şi măsurile luate de debitor pentru depăşirea acesteia până la depunerea ofertei de concordat preventiv; iii) proiecţia evoluţiei financiar-contabile pe următoarele 6 luni. P. de c.p. trebuie să includă un plan de redresare, care prevede cel puţin următoarele măsuri: i) reorganizarea activităţii debitorului, prin măsuri precum: restructurarea conducerii debitorului, modificarea structurii funcţionale, reducerea personalului sau orice alte măsuri considerate a fi necesare; ii) modalităţile prin care debitorul înţelege să depăşească starea de dificultate financiară, precum: majorarea capitalului social, împrumut bancar, obligaţional sau de altă natură, înfiinţarea sau desfiinţarea unor sucursale sau puncte de lucru, vânzarea de active, constituirea de garanţii; iii) procentul preconizat de satisfacere a creanţelor, care nu poate fi mai mic de 50%, ca urmare a implementării măsurilor de redresare propuse; în acest scop, debitorul poate propune măsuri precum: amânări sau reeşalonări la plata creanţelor contra sa, ştergerea în tot sau în parte a unor creanţe sau numai a dobânzilor ori a penalităţilor de întârziere, compensări, novaţii prin schimbare de debitor; pentru obligaţiile fiscale de plată propunerile de amânări, ştergeri, eşalonări, reeşalonări şi reduceri parţiale se pot face numai cu respectarea prevederilor legale în materia ajutorului de stat; în această situaţie este nevoie de acordul expres al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care trebuie exprimat în termen de 30 de zile; în caz contrar, acordul se prezumă; iv) termenul-limită pentru satisfacerea creanţelor stabilite prin concordat nu poate depăşi 18 luni de la data încheierii concordatului preventiv. Prin p. de c.p., supus aprobării creditorilor, debitorul propune, de asemenea, confirmarea conciliatorului provizoriu, precum şi remuneraţia acestuia pentru perioada ulterioară datei încheierii concordatului (art. 1, art. 20, art. 21 din Legea nr. 381/2009). în vederea exercitării votului creditorilor asupra p. de c.p., debitorul poate organiza una sau mai multe şedinţe colective ori individuale de negociere cu creditorii, în prezenţa conciliatorului propus de debitor. Iniţiativa negocierii poate aparţine şi unuia sau mai multor creditori, precum şi acţionarilor semnificativi sau asociaţilor debitorului. Perioada în care se desfăşoară negocierile asupra p. de c.p. nu poate depăşi 30 de zile calendaristice (art. 23 din Legea nr. 381/2009). în condiţiile art. 581 şi 582 C.proc.civ. referitoare la procedura ordonanţei preşedinţiale, debitorul poate cere judecătorului-sindic, în baza ofertei de concordat preventiv care conţine şi p. de c.p. formulat de debitor şi transmis creditorilor, suspendarea provizorie a urmăririlor silite. Cererea se judecă în camera de consiliu, de urgenţă şi cu precădere, fără citarea părţilor. Suspendarea provizorie a urmăririlor silite individuale se menţine până la publicarea concordatului preventiv aprobat sau, după caz, până la respingerea ofertei debitorului de către majoritatea creditorilor (art. 14 şi art. 22 din Legea nr. 381/2009).