propunere

Senatul a aprobat marţi o propunere legislativă a PNL care prevede ca alocaţiile pentru copii să fie diferenţiate în funcţie de venitul lunar al familiei

de

Propunerea a primit 77 de voturi pentru, 1 împotrivă şi o abţinere, iar Senatul este prima cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind decizională.Astfel, propunerea a şapte parlamentari PNL prevede ca

 alocaţiile de stat să fie calculate în funcţie de veniturile familiilor, prin aplicarea unui procent diferit asupra salariului de bază minim brut (în valoare de 600 de lei). Alocaţiile vor reprezenta 5%, pentru copiii proveniţi din familii cu venituri peste 6000 lei; 10% pentru copii proveniţi din familii cu venituri cuprinse între 3500 şi 6000 lei; 15% – pentru copii proveniţi din familii cu venituri cuprinse între 2500 şi 3500 lei; 20% – pentru copii proveniţi din familii cu venituri cuprinse între 1500 şi 2500 lei; 25% din salariul minim brut pentru copiii proveniţi din familii cu venituri mai mici de 1500 lei.

realitatea

Liberare conditionata. Propunerea comisiei. Respingerea cererii. Temei legal

de

Prin sentinta penala nr.2748 din 17 octombrie 1996 a Judecatoriei Botosani s-a respins, ca nefondata, sesizarea comisiei de propuneri din cadrul Penitenciarului Botosani privind liberarea conditionata a condamnatului A.C. fixandu-se termen pentru reinoirea cererii la 27 februarie 1997.

Instanta a retinut ca cel condamnat are de executat 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de talharie prevazuta de art.211 C.pen., ca a fost incarcerat la 16 noiembrie 1995 si a executat 365 de zile, din care 34 zile ca urmare a muncii prestate.

Desi din procesul verbal al comisiei rezulta ca in timpul executarii acestei parti din pedeapsa, condamnatul a avut o comportare relativ buna, acesta a mai fost condamnat in timpul minoritatii pentru savarsirea unor infractiuni, asa incat nu sunt indeplinite, in prezent, condiliile cerute de art.59 C.pen.
Apelul introdus de condamnat a fost respins, ca nefondat, de Tribunalul Botosani, Sectia penala, prin decizia nr.615/A din 7 noiembrie 1996.
Impotriva celor doua hotarari a declarat recurs condamnatul, criticandu-le ca fiind vadit netemeinice si nelegale, sustinand ca in raport cu referatul intocmit de comisia din penitenciar, se impunea admiterea cererii si liberarea sa conditionata.

Investita cu solutionarea recursului, Curtea de Apel Suceava, Sectia penala, a respins, ca nefondat, recursul condamnatului cu motivarea ca acesta a fost internat intr-un centru de reeducare in anul 1989 pentru savarsirea unei infractiuni de talharie, iar in anul 1994 a fost condamnat la 1 an inchisoare pentru savarsirea altei infractiuni. In acest context, solutiile pronuntate de instanta de fond si cea de apel sunt legale si temeinice.
Solutia pronuntata de instanta de recurs este corecta.

Astfel, potrivit art.59 C.pen., dupa ce a executat cel putin 2/3 din durata pedepsei, in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani sau cel pulin 3/4 in cazul inchisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este staruitor in munca, disciplinat si da dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama de antecedentele sale penale, poate fi liberat conditionat inainte de executarea in intregime a pedepsei.

Din interpretarea acestui text, rezulta ca numai buna comportare a condamnatului pe perioada de la incarcerare si pana la propunerea de liberare conditionata nu este suficienta pentru a se dispune aceasta masura, atata timp cat legiuitorul cere ca instanta de judecata sa aiba in vedere si comportamentul avut anterior incarcerarii condamnatului.

Cum anterior incarcerarii in vederea executarii pedepsei de 2 ani inchisoare, A.C. a mai fost condamnat in doua randuri, fiind internat intr-un centru de reeducare, in mod corect s-a respins cererea de liberare conditionata, fixandu-se un nou termen pentru reinoirea ei.

Curtea de Apel Suceava, decizia nr.1 din 8 ianuarie 1997

Saphire Residence

de

Axa Estate anunta lansarea oficiala a site-ului Saphire Residence unde gasiti toate informatiile necesare privind noul proiect rezidential din zona Herastrau a capitalei, derularea acestuia dar si detalii privind modalitatea de achizitionare a unui imobil in 7 pasi direct de la dezvoltator. Va veti convinge de superioritatea proiectului dezvoltat de o echipa multinationala care reuneste expertiza locala a AXA Group si standardele de design interior ale Ayron Contract, unul dintre cei mai prestigiosi jucatori din domeniu.

Pus sub semnul puterii si al onoarei, proiectul propus de Axa Estate este un produs de varf destinat celor care stiu sa pretuiasca armonia spatiilor, puritatea designului, eleganta materialelor si calitatea solutiilor constructive.

Imaginea si superioritatea calitatii proiectului sunt reflectate in imaginea site-ului, constructia si functionalitatea acestuia fiind gandite pentru a facilitat accesul la informatii corecte si in permanenta actualizate dar mai ales pentru a va permite configurarea propriului sistem de rate oferit de catre dezvoltator.

Puteti apela la consiliere si la personalul Axa Estate, in permanenta la dispozitia dvs cu informatiile necesare alegerii simple si eficiente a produselor financiare adecvate si a imobilului potrivit.

Convingeti-va de calitatea executiilor si a solutiilor de design interior , decoratiuni si mobilier propuse de Ayron Contract, companie cu sediul in Milano, Italia, care a adunat pana in prezent lucrari de referinta in Italia, Dubai si Romania.

AXA Estate Studio răspunde necesitatii de promovare a proiectelor dezvoltate de grupul AXA, fondat in 1997 si care in prezent cuprinde 6 firme a caror activitate se desfasoara in domeniile: investitii si dezvoltari de proiecte imobiliare, proiectare si consultanta, constructii si project management, materiale pentru constructii si finisaje, consiliere imobiliara si consiliere financiara.

Grupul AXA reuseste astfel sa sprijine in intregime orice investitie imobiliara.

Productia de textile va scadea cu pana la 30% in 2009 din cauza crizei economice

de
Piata locala de textile va resimti efectele crizei incepand cu primul trimestru al anului viitor cand productia industriala va scadea cu 25-30% comparativ cu 2008 si numarul salariatilor se va diminua simtitor, a declarat pentru NewsIn, presedintele FEPAIUS, Maria Grapini.

„Aceasta criza a inceput deja sa ne afecteze, iar impactul se va vedea cel mai bine incepand cu primul trimestru din 2009. Suntem pe un trend descrescator si estimez ca din aceasta cauza in 2009 productia industriala de textile va scadea cu 25-30%” a declarat presedintele Federatiei Patronale a Industriei Usoare (FEPAIUS), Maria Grapini.

Aceasta a adaugat ca firmele de textile nu mai pot suporta majorarea dobanzii, iar comenzile la export, incheiate de regula in aceasta perioada a anului intarzie sa apara.

„Dobanda s-a majorat de 2,5 ori, iar firmele nu mai pot face fata. Multe dintre ele erau inscrise in programe de cofinantare, dar s-au retras pentru ca nu mai au bani pentru alte investitii. Mai mult, intreprinzatorii sunt panicati, pentru ca si comenzile la export au scazut foarte mult” sustine Maria Grapini.

Situatia creata se va reflecta in primul rand asupra fortei de munca, aflata oricum in scadere atat din cauza migratiei muncitorilor, cat si a inchiderii multor intreprinderi mici. Astfel, potrivit lui Grapini in primele sapte luni numarul salariatilor din industria textila s-a micsorat cu 58.000 muncitori fata de perioada similara din 2007 si va continua sa scada ca urmare a crizei financiare.

„Statul trebuie sa ia masuri, sa se apuce sa dea de lucru oamenilor disponibilizati, pentru ca situatia este foarte grava. Cred ca pana la sfarsitul anului vor mai fi disponbilizati cel putin 10.000-15.000 de muncitori” a mai spus Grapini.

Potrivit datelor furnizate la inceputul anului de FEPAIUS pentru NewsIn, in 2007, numarul de salariati din industria textila a ajuns la 347.000 de oameni, de la 393.000 de oameni in 2006.

Maria Grapini s-a intalnit luni cu reprezentanti ai Consiliului de Export pentru a discuta efectele crizei asupra industriei romanesti de textile. In urma intalnirii, Consiliul de Export va inainta Premierului o scrisoare care va contine o serie de propuneri ce ar putea diminua impactul crizei asupra mai multor segmente din economia romaneasca.

„Am propus ca diferenta de dobanda din momentul contractarii creditului (de firmele de textile – n. red.) pana in prezent sa fie suportata de EximBank (Banca de Export-Import a Romaniei) si am cerut crearea unui fond de risc din Bugetul de Stat” a mai precizat Grapini.

Piata romaneasca de textile se afla pe un trend descendent de circa doi ani, cel mai concludent exemplu fiind productia industriala de textile care a ajuns anul trecut la valoarea de 9,38 miliarde lei, in scadere cu circa 12% comparativ cu 2006. In luna aprilie, producatorii nationali din industria textila au cerut sprijinul Guvernului pentru iesirea din criza, printre propunerile de atunci numarandu-se elaborarea unor proiecte de valorificare la export a marcilor romanesti de textile, promovarea unor politici de sustinere fiscala pentru dezvoltarea companiilor de profil in zonele rurale, dar si incurajarea micilor intreprinzatori sau tinerilor designeri romani.

Despre adunarile generale

de

Art. 110. – (1) Adunarile generale sunt ordinare si extraordinare.
(2) Când actul constitutiv nu dispune altfel, ele se vor tine la sediul societatii si în localul ce se va indica în convocare.

Art. 111. – (1) Adunarea ordinara se întruneste cel putin o data pe an, în cel mult 4 luni de la încheierea exercitiului financiar.
(2) În afara de dezbaterea altor probleme înscrise la ordinea de zi, adunarea generala este obligata:
a) sa discute, sa aprobe sau sa modifice situatiile financiare anuale, pe baza rapoartelor administratorilor, ale cenzorilor sau ale auditorilor financiari, si sa fixeze dividendul;
b) sa aleaga pe administratori si cenzori;
c) sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul în curs administratorilor si cenzorilor, daca nu a fost stabilita prin actul constitutiv;
d) sa se pronunte asupra gestiunii administratorilor;
e) sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si, dupa caz, programul de activitate, pe exercitiul financiar urmator;
f) sa hotarasca gajarea, închirierea sau desfiintarea uneia sau a mai multor unitati ale societatii.
Art. 112. – (1) Pentru validitatea deliberarilor adunarii ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social, iar hotarârile sa fie luate de actionarii ce detin majoritatea absoluta din capitalul social reprezentat în adunare, daca în actul constitutiv sau în lege nu se prevede o majoritate mai mare.
(2) Daca adunarea nu poate lucra din cauza neîndeplinirii conditiilor de la alin. (1), adunarea ce se va întruni, dupa o a doua convocare, poate sa delibereze asupra problemelor puse la ordinea de zi a celei dintâi adunari, oricare ar fi partea de capital social reprezentata de actionarii prezenti, cu majoritate.
Art. 113. – Adunarea generala extraordinara se întruneste ori de câte ori este necesar a se lua o hotarâre pentru:
a) schimbarea formei juridice a societatii;
b) mutarea sediului societatii;
c) schimbarea obiectului de activitate al societatii;
d) înfiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare: sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel;
e) prelungirea duratei societatii;
f) majorarea capitalului social;
g) reducerea capitalului social sau reîntregirea lui prin emisiune de noi actiuni; h) fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii;
i) dizolvarea anticipata a societatii;
j) conversia actiunilor dintr-o categorie în cealalta;
k) conversia unei categorii de obligatiuni în alta categorie sau în actiuni;
l) emisiunea de obligatiuni;
m) oricare alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta hotarâre pentru care este ceruta aprobarea adunarii generale extraordinare.
Art. 114. – (1) Exercitiul atributiilor mentionate la art. 113 lit. b), c), f), g) si j) va putea fi delegat consiliului de administratie sau administratorului unic prin actul constitutiv sau prin hotarâre a adunarii generale extraordinare. (2) Dispozitiile art. 131 alin. (4) si (5), ale art. 132, cu exceptia alin. (6), si ale art. 133 se aplica si în cazul deciziilor adoptate de catre administratori în conditiile alin. (1), societatea urmând a fi reprezentata în justitie de persoana desemnata de presedintele instantei dintre actionarii ei, care va îndeplini mandatul cu care a fost însarcinata, pâna ce adunarea generala, convocata în acest scop, va alege o alta persoana.
Art. 115. – Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare, când actul constitutiv nu dispune altfel, sunt necesare: – la prima convocare, prezenta actionarilor reprezentând trei patrimi din capitalul social, iar hotarârile sa fie luate cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social; – la convocarile urmatoare, prezenta actionarilor reprezentând jumatate din capitalul social, iar hotarârile sa fie luate cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin o treime din capitalul social.
Art. 116. – (1) Hotarârea unei adunari generale de a modifica drepturile sau obligatiile referitoare la o categorie de actiuni nu produce efecte decât în urma aprobarii acestei hotarâri de catre adunarea speciala a detinatorilor de actiuni din acea categorie.
(2) Dispozitiile prezentei sectiuni privind convocarea, cvorumul si desfasurarea adunarilor generale ale actionarilor se aplica si adunarilor speciale.
(3) Hotarârile initiate de adunarile speciale vor fi supuse aprobarii adunarilor generale corespunzatoare. Art. 117. – (1) Adunarea generala va fi convocata de administratori de câte ori va fi nevoie, în conformitate cu dispozitiile din actul constitutiv.
(2) Termenul de întrunire în nici un caz nu poate fi mai mic de 15 zile de la publicarea convocarii.
(3) Convocarea va fi publicata în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, si într-unul dintre ziarele de larga raspândire din localitatea în care se afla sediul societatii sau din cea mai apropiata localitate.
(4) Daca toate actiunile societatii sunt nominative, convocarea poate fi facuta numai prin scrisoare recomandata sau, daca actul constitutiv permite, prin scrisoare simpla, expediata cu cel putin 15 zile înainte de data tinerii adunarii, la adresa actionarului, înscrisa în registrul actionarilor. Schimbarea adresei nu poate fi opusa societatii, daca nu i-a fost comunicata în scris de actionar.
(5) De asemenea, convocarea poate fi facuta prin afisare la sediul societatii, însotita de un convocator ce va fi semnat de actionari, cu cel putin 15 zile înainte de data tinerii adunarii. Semnatura actionarului si data semnarii vor fi certificate de un functionar anume desemnat.
(6) Modurile de convocare prevazute la alin. (4) si (5) nu pot fi folosite, daca sunt interzise prin actul constitutiv al societatii sau prin dispozitii legale.
(7) Convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunarii, precum si ordinea de zi, cu mentionarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunarii.
(8) Când în ordinea de zi figureaza propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui sa cuprinda textul integral al propunerilor.
(9) Actionarii societatilor de tip închis pot face, în scris, propuneri adresate administratorilor pentru completarea ordinii de zi, cu exceptia cazului când acestea se refera la modificarea actului constitutiv, cu cel putin 5 zile înainte de data adunarii, urmând ca propunerile sa fie înscrise pe ordinea de zi cu aprobarea adunarii generale.

Art. 118. – (1) În înstiintarea pentru prima adunare generala se va putea fixa ziua si ora pentru cea de-a doua adunare, când cea dintâi nu s-ar putea tine.
(2) A doua adunare generala nu se poate întruni în chiar ziua fixata pentru prima adunare.
(3) Daca ziua pentru a doua adunare generala nu este mentionata în înstiintarea publicata pentru prima adunare, termenul prevazut la art. 117 va putea fi redus la 8 zile.
Art. 119. – (1) Administratorii sunt obligati sa convoace de îndata adunarea generala, la cererea actionarilor reprezentând a zecea parte din capitalul social sau o cota mai mica, daca în actul constitutiv se prevede astfel si daca cererea cuprinde dispozitii ce intra în atributiile adunarii.
(2) Adunarea generala va avea lor în termen de o luna de la cerere.
(3) Daca administratorii nu convoaca adunarea generala, instanta de la sediul societatii va putea autoriza, cu citarea administratorilor si în conformitate cu art. 331-339 din Codul de procedura civila, convocarea adunarii generale de catre persoanele care îndeplinesc conditiile prevazute la alin. (1). Prin aceeasi încheiere instanta va stabili data de referinta prevazuta de art. 123 alin. (2), data tinerii adunarii generale si, dintre actionari, persoana care o va prezida.
Art. 120. – Actionarii exercita dreptul lor de vot în adunarea generala, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda, cu exceptia prevazuta la art. 101 alin. (2).
Art. 121. – Actionarii reprezentând întreg capitalul social vor putea, daca nici unul dintre ei nu se opune, sa tina o adunare generala si sa ia orice hotarâre de competenta adunarii, fara respectarea formalitatilor cerute pentru convocarea ei.
Art. 122. – În cazul societatilor închise cu actiuni nominative, prin actul constitutiv se poate conveni tinerea adunarilor generale si prin corespondenta.
Art. 123. – (1) La adunarile generale, actionarii care poseda actiuni la purtator au drept de vot numai daca le-au depus la locurile aratate prin actul constitutiv sau prin înstiintarea de convocare, cu cel putin 5 zile înainte de adunare. Cenzorii vor constata, printr-un proces-verbal, depunerea la timp a actiunilor. Actiunile vor ramâne depuse pâna dupa adunarea generala, dar nu vor putea fi retinute mai mult de 10 zile de la data acesteia.
(2) Administratorul unic sau consiliul de administratie, dupa caz, va stabili o data de referinta pentru actionarii îndreptatiti sa fie înstiintati si sa voteze în cadrul adunarii generale, data ce va ramâne valabila si în cazul în care adunarea generala este convocata din nou din cauza neîntrunirii cvorumului. Data de referinta astfel stabilita nu va depasi 60 de zile înainte de data la care adunarea generala este convocata pentru prima oara.
(3) Actionarii îndreptatiti sa încaseze dividende sau sa exercite orice alte drepturi sunt cei înscrisi în evidentele societatii sau în cele furnizate de registrul independent privat al actionarilor, corespunzatoare datei de referinta. Art. 124. – (1) Daca actiunile sunt grevate de un drept de uzufruct, dreptul de vot conferit de aceste actiuni apartine uzufructuarului în adunarile generale ordinare si nudului proprietar în adunarile generale extraordinare. (2) Daca asupra actiunilor sunt constituite garantii reale mobiliare, dreptul de vot apartine proprietarului.
Art. 125. – (1) Actionarii nu vor putea fi reprezentati în adunarile generale decât prin alti actionari, în baza unei procuri speciale, cu exceptia cazurilor prevazute de art. 102 alin. (2) si (3), când procura speciala poate fi data si altui coproprietar.
(2) Actionarii care nu au capacitatea legala, precum si persoanele juridice pot fi reprezentati prin reprezentantii lor legali, care, la rândul lor, pot da procura speciala altor actionari.
(3) Procurile vor fi depuse în original, în termenul în care actionarii sunt obligati sa depuna actiunile sau în termenul prevazut de actul constitutiv. Ele vor fi retinute de societate, facându-se mentiune despre aceasta în procesul-verbal.
(4) Prin actul constitutiv se poate deroga de la dispozitiile privitoare la reprezentarea numai prin actionari.
(5) Administratorii si functionarii societatii nu pot reprezenta pe actionari, sub sanctiunea nulitatii hotarârii, daca, fara votul acestora, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta.
Art. 126. – (1) Administratorii nu pot vota, în baza actiunilor pe care le poseda, nici personal, nici prin mandatar, descarcarea gestiunii lor sau o problema în care persoana sau administratia lor ar fi în discutie.
(2) Ei pot vota însa situatia financiara anuala daca, detinând cel putin jumatate din participarea la capitalul social, nu se poate forma majoritatea legala fara votul lor.
Art. 127. – (1) Actionarul care, într-o anumita operatiune, are, fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane, un interes contrar aceluia al societatii, va trebui sa se abtina de la deliberarile privind acea operatiune.
(2) Actionarul care contravine acestei dispozitii este raspunzator de daunele produse societatii, daca, fara votul sau, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta. Art. 128. – Dreptul de vot nu poate fi cedat. Orice conventie privind exercitarea într-un anumit fel a dreptului de vot este nula.
Art. 129. – (1) În ziua si la ora aratate în convocare, sedinta adunarii se va deschide de catre presedintele consiliului de administratie sau de catre acela care îi tine locul.
(2) Adunarea generala va alege, dintre actionarii prezenti, unul pâna la trei secretari, care vor verifica lista de prezenta a actionarilor, indicând capitalul social pe care îl reprezinta fiecare, procesul-verbal întocmit de cenzori pentru constatarea numarului actiunilor depuse si îndeplinirea tuturor formalitatilor cerute de lege si de actul constitutiv pentru tinerea adunarii generale.
(3) Adunarea generala va putea hotarî ca operatiunile prevazute în alineatul precedent sa fie supravegheate sau îndeplinite de un notar public, pe cheltuiala societatii.
(4) Unul dintre secretari întocmeste procesul-verbal al sedintei adunarii generale.
(5) Presedintele va putea desemna, dintre functionarii societatii, unul sau mai multi secretari tehnici, care sa ia parte la executarea operatiunilor prevazute în alineatele precedente.
(6) Dupa constatarea îndeplinirii cerintelor legale si a prevederilor actului constitutiv pentru tinerea adunarii generale, se intra în ordinea de zi.
Art. 130. – (1) Hotarârile adunarilor generale se iau prin vot deschis.
(2) Oricare ar fi prevederile actului constitutiv, votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administratie si a cenzorilor, pentru revocarea lor si pentru luarea hotarârilor referitoare la raspunderea administratorilor.
Art. 131. – (1) Un proces-verbal, semnat de presedinte si secretar, va constata îndeplinirea formalitatilor de convocare, data si locul adunarii generale, actionarii prezenti, numarul actiunilor, dezbaterile în rezumat, hotarârile luate, iar la cererea actionarilor, declaratiile facute de ei în sedinta.
(2) La procesul-verbal se vor anexa actele referitoare la convocare, precum si listele de prezenta a actionarilor. (3) Procesul-verbal va fi trecut în registrul adunarilor generale.
(4) Pentru a fi opozabile tertilor, hotarârile adunarii generale vor fi depuse în termen de 15 zile la oficiul registrului comertului, spre a fi mentionate în registru si publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. În cazul în care aceste hotarâri implica modificarea actului constitutiv, se va putea publica numai actul aditional cuprinzând textul integral al clauzelor modificate.
(5) Ele nu vor putea fi executate mai înainte de aducerea la îndeplinire a acestor formalitati.

Art. 132. – (1) Hotarârile luate de adunarea generala în limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.
(2) Hotarârile adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justitie, în termen de 15 zile de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta în procesul-verbal al sedintei.
(3) Când se invoca motive de nulitate absoluta, dreptul la actiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulata si de orice persoana interesata.
(4) Administratorii nu pot ataca hotarârea adunarii generale privitoare la revocarea lor din functie.
(5) Cererea se va solutiona în contradictoriu cu societatea, reprezentata prin administratori.
(6) Daca hotarârea este atacata de toti administratorii, societatea va fi reprezentata în justitie de persoana desemnata de presedintele instantei dintre actionarii ei, care va îndeplini mandatul cu care a fost însarcinata, pâna ce adunarea generala, convocata în acest scop, va alege alta persoana.
(7) Actiunea se va introduce la tribunalul în a carui raza teritoriala îsi are sediul societatea.
(8) Daca au fost introduse mai multe actiuni în anulare, ele pot fi conexate.
(9) Cererea se va judeca în camera de consiliu.
(10) Hotarârea irevocabila de anulare va fi mentionata în registrul comertului si publicata în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. De la data publicarii, ea este opozabila tuturor actionarilor.
Art. 133. – (1) O data cu intentarea actiunii în anulare, reclamantul poate cere instantei, pe cale de ordonanta presedintiala, suspendarea executarii hotarârii atacate.
(2) Presedintele, încuviintând suspendarea, poate obliga pe reclamant la o cautiune.
(3) Împotriva ordonantei de suspendare se poate face recurs în termen de 5 zile de la pronuntare.
Art. 134. – (1) Actionarii care nu sunt de acord cu hotarârile luate de adunarea generala cu privire la schimbarea obiectului principal de activitate, la mutarea sediului sau la forma societatii au dreptul de a se retrage din societate si de a obtine de la societate contravaloarea actiunilor pe care le poseda, la valoarea medie determinata de catre un expert autorizat, prin folosirea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de standardele europene de evaluare (EVS).
(2) Costurile generate de efectuarea expertizei se suporta de societatea în cauza.
(3) O data cu declaratia de retragere, actionarii vor preda societatii actiunile pe care le poseda, daca acestea au fost eliberate în conditiile art. 97. (4) Ca urmare a retragerii actionarilor în conditiile prevazute de alin. (1), actiunile acestora vor fi dobândite de societate, dispozitiile art. 103 alin. (7) fiind aplicabile.
Art. 135. – (1) Între sedintele adunarilor generale, cel mult de doua ori în cursul unui exercitiu financiar, actionarii au dreptul de a se informa asupra gestiunii societatii, consultând documentele prevazute în actul constitutiv, în conformitate cu art. 8 lit. i). Ei vor putea cere, pe cheltuiala lor, copii legalizate de pe acestea. În urma consultarii actionarii vor putea sesiza, în scris, consiliul de administratie, care va trebui sa le raspunda tot în scris, în termen de 15 zile de la înregistrarea sesizarii.
(2) Daca consiliul de administratie nu va raspunde în termenul stabilit la alin. (1), actionarii se vor putea adresa instantei competente, care va putea obliga societatea la plata unei sume de bani pentru fiecare zi de întârziere. Art. 136. – (1) Unul sau mai multi actionari, detinând cel putin 10% din actiunile reprezentând capitalul social, vor putea cere – individual sau împreuna – instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, însarcinati sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea societatii si sa întocmeasca un raport, care sa le fie înmânat si, totodata, predat oficial cenzorilor societatii, spre a fi analizat si a se propune masuri corespunzatoare.
(2) Onorariile expertilor vor fi suportate de societate, cu exceptia cazurilor în care sesizarea a fost facuta cu rea-credinta.

Colegiile electorale, afacerea politică a verii 2008

de

Ialomiţa se pregăteşte de zor pentru delimitarea colegiilor electorale. Având în vedere numărul de locuitori, partidele politic vor avea dreptul la 4 colegii electorale şi 6 parlamentari. Listele de propuneri, varianta modernă a cutiei Pandorei, au fost deschise săptămâna trecută. Primarii, cheia viitoarelor succese electorale.

Colegii pana la 13 iulie

În ciuda ameninţărilor de amânare a alegerilor din toamnă, partidele locale şi-au luat în serios sarcinile trasate de la centru şi şi-au împărţit tovărăşeşte judeţul. Deşi graniţele nu au fost delimitate oficial, cele 4 colegii electorale din Ialomiţa îşi vor avea epicentrele la Feteşti, Slobozia, Căzăneşti şi Urziceni. Cele 4 zone urmează a oferi Ialomiţei viitori 4 deputaţi de Ialomiţa şi cei doi senatori la care are dreptul. Fiecare partid are dreptul să propună un singur candidat pentru fiecare colegiu electoral. Candidaţii care câştigă 50% plus 1 din voturile valabil exprimate la nivelul colegiului in care candidează, primesc un mandat. Voturile tuturor candidaţilor unui partid sunt însumate si folosite in scopul determinării numărului de mandate la care are dreptul fiecare partid, după un algoritm proporţional identic cu cel folosit in prezent. Deşi nu a fost stabilit, termenul final pentru finalizarea propunerilor trebuie să preceadă 13 iulie, dată la care Guvernul va prezenta oficial colegiile uninominale din fiecare judeţ. Până în acest moment nici unui dintre şefii partidelor politice locale nu a definitivat lista celor 6 candidaţi pe care are dreptul sa îi propună.

Liste incomplete, lupte de culise

Deşi fiecare dintre partidele politice locale vehiculează nume, în fapt, fiecare dintre liderii politici locali caută cu disperare nume cu notorietate care să confirme sau să dinamizeze procentele obţinute la alegerile locale. Potrivit declaraţiilor oficiale, PSD are pe lista sa două nume certe. Pe Marian Neaşcu, fost director de campanie al lui Gabi Ionaşcu, şi pe Alecsandu Stiucă, deputat în funcţie. La PDL, lista cuprinde 4 nume, nici unl confirmat oficial, în lipsa unui şef care să-şi asume responsabilitatea unei declaraţii: Marian Hoinaru, Marius Hoinaru, Ion Mitrică şi Cazacu Marinică.  La PNL, după cum deja s-a publicat în presa locală, preşedintele PNL Petre Gheorghe a reuşit să înlăture printr-o lovotură de palat pe Cristina Pocora de pe lista pentru colegiul Feteşti, adjudecându-şi acest fotoliu în lipsă, Iar restul candidaţilor vehiculaţi, mai puţin cel al primarului de Urziceni Consantin Sava sunt, deocamdată, no name-uri fără rezonanţă pe scena politică locală. Cât despre strategia de campanie, ea poate fi rezumată de declaraţia preşedintelui PSD Ialomiţa, Silvian Ciupercă, al cărui partid a obţinut cele mai bune rezultate la alegerile locale „Selecţia candidaţilor si procedura de lucru este in curs. Vorbim despre candidaţi care şi-au exprimat această intenţie. Urmează să urmărim foarte atent condiţiile de selecţie pentru candidaturi şi, bineînţeles, în funcţie de acele condiţii şi de criteriile pe care le-am stabilit, să vedem dacă vor candida sau nu.”

Primarii, noii Iuda ai alegerilor din toamnă

Într-o traducere exactă, declaraţia preşedintelui Ciupercă înseamnă că locurile pe listele de partid pentru deputaţi şi senatori urmează să fie obţinute în funcţie de capacitatea financiară a celor care se înscriu. Situaţia e valabilă indiferent de partid, iar discuţiile de moment se axează în jurul sumelor care urmează a fi investite pentru campanie.

Totuşi, acesta nu este singurul motiv pentru care listele continuă să rămână deschise. Pentru că dincolo de analizele privitoare la şanse pe care stafurile de campanie le fac privind cu coada ochiului la rezultatele alegerilor locale, acestea trebuie să aibă în vedere şi preţurile nominale ale primarilor. Potrivit unor surse mai bine informate decât noi, hitul acestei veri va fi: „Cât îmi dai să te fac deputat!?” Iar doritori sunt mulţi, pentru că în campaniile locale costurile au fost mari şi golurile se cer acoperite. Şi cum în politică nu există garanţii, situaţia se cere atent cântărită, iar doritorii trebuie să-şi cântărească îndelung buzunarele dacă vor să le ajungă până în toamnă.

Out-siderii, o ameninţare generală

Şi pentru ca tabloul să fie complet, pe lângă capcanele deja existente, trebuie avute în vedere două noi ameninţări. Prima o reprezintă ex-baronul Gheorghe Savu, cel care a reuşit performanţa de a aduna 5000 de semnături în mai puţin de o lună şi a declarat că are la degetul mic jumătate dintre primarii din judeţ, trecuţi, prezenţi şi viitori. Iar cea de-a doua, poate de mai mici dimensiuni, dar la fel de deranjantă o reprezintă actualul deputat Dan Grigore, transferat pentru a treia oară în 4 ani de la PD-L la PC şi care a declarat săptămâna trecută într-o conferinţă de presă că îşi doreşte să rămână deputat de Ialomiţa. Şi, deşi timpul e scurt, numărul intruşilor ar putea să crească pentru că legea face loc destul, daca balta are peşte de calitate. Ceea ce nu pare să fi luat nimeni în calcul e insă faptul că, potrivit rezultatelor de la alegerile locale, electoratul deja şi a exprimat preferinţele. Potrivit acestora, PSD are dreptul sa spere la  doi deputaţi în colegiile electorale din Slobozia şi Căzăneşti, iar PD-L, la alţi doi pentru Feteşti şi Urziceni. La care se adaugă, evident, cate un senator pe post de bonus. Restul vor trebui să aştepte alegerile din 2012.

Sursa principala