Protecţia înscrisurilor

protecţia înscrisurilor, măsură destinată să preîntîmpine deteriorarea actelor, mascarea elementelor de fals şi îngreunarea descoperirii acestora. Pentru protejare se impune respectarea unor reguli de mînuire, atît de către organele judiciare cît şi de către experţi. De exemplu: pe act nu se fac niciun fel de însemnări, nu se subliniază şi nu se încercuieşte semnătura în litigiu sau vreo porţiune din text, nu se produc noi îndoituri hîrtiei, pe lîngă cele existente.

De asemenea, actul nu trebuie cusut la dosarul cauzei, ci introdus într-un plic sau într-o anvelopă transparentă din material plastic, în cadrul examinărilor prealabile ale actului nu sînt permise procedee care să-l altereze ca: acţiuni mecanice ori chimice, menţinerea îndelungată sub acţiunea luminii puternice şi a radiaţiilor ultraviolete. Actul va fi ferit de surse de umezeală şi căldură excesivă şi nu va fi pus în contact cu obiecte care să-l păteze sau să-l deterioreze într-un alt mod.