In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Cum isi apara statul roman cetatenii

Adrian Apostol, de 26 de ani, din Rovinari, Gorj, a fost acuzat că în septembrie 2008 a săvârşit un viol în Franţa, iar pe numele lui a fost emis un mandat european de arestare. Poliţiştii l-au săltat săptămâna trecută şi

tânărul va fi extrădat. Problema este, însă, că Apostol nu a călcat niciodată în Franţa.

 

libertatea

Uniunea Europeana interzice folosirea apelativelor “doamna” si “domnisoara” pentru ca acestea ar fi sexiste.

333311

Folosirea apelativelor de acest gen a fost interzisa de liderii Uniunii Europene, dupa ce birocratii de la Bruxelles au decis ca ele sunt sexiste. UE propune

 

 

crearea unui limbaj neutru din punct de vedere al sexului, arata Daily Mail, consultat de ziare.com.

Noul set de reguli le interizice politicienilor europeni sa se refere la statutul marital al unei femei. Astfel, nu se mai vor folosi “doamna, domnisoara, miss, mrs, madame, mademoiselle, frau, fraulein, senora sau senorita”. Pentru a evita folosirea acestor apelative, UE cere politicenilor sa se adreseze femeilor simplu, pe nume.

Sursa: Romania Libera

Formularul E401 si formularul E411 – cereri pentru acordarea prestatiilor familiale pentru muncitorii romani din strainatate

Familiile muncitorilor aflati in strainatate au dreptul la prestatii familiale din statele in care lucreaza.Aceste drepturi au intrat in vigoare la data aderarii Romaniei la UE, si sunt reglementate de Regulamentul CE nr.1408/71

 

referitor la aplicarea regimurilor de securitate sociala salariatilor, lucratorilor independenti si membrilor familiilor acestora care se deplaseaza in interiorul Comunitatii. Prestatiile familiale de care pot beneficia, potrivit legislatiei romane, muncitorii salariati si cei independenti care isi exercita activitatea pe teritoriul Uniunii Europene sunt alocatia de stat pentru copii si indemnizatia pentru cresterea copilului sau, dupa caz, stimulentul lunar.

Pentru a avea acces la aceste prestatii familiale, persoanele interesate trebuie sa cunoasca cele doua formulare europene aplicabile si anume formularul E411 – cererea de informatii privind dreptul la prestatiile familiale in statul de resedinta al familiei si E401 – atestat privind componenta familiei in vederea acordarii prestatiilor familiale.

Formularul E411 – cererea de informatii privind dreptul la prestatiile familiale in statul de resedinta al familiei

Formularul 411 se utilizeaza de catre institutiile abilitate din Romania pentru a rezolva cumulul de prestatii pentru membri unei familii. Astfel, daca o familie beneficiaza de prestatii familiale in alta tara decat in Romania, dreptul la aceeasi prestatie in Romania, va fi suspendat partial sau total.

Daca o activitate profesionala este exercitata pe teritoriul de resedinta al copiilor, dreptul la prestatiile datorate conform legislatiei nationale a unui alt stat membru, ori in virtutea prevederilor articolelor 73 sau 74 din regulament este suspendat pana la limita cuantumului prestatiilor familiale prevazut de legislatia statului membru pe teritoriul caruia isi au resedinta membrii familiei. Prestatiile platite de statul membru de resedinta sunt suportate de acesta.

Cu toate acestea, daca valoarea prestatiilor institutiei competente este mai mare decat prestatiile acordate in statul de resedinta, institutia competenta va acorda o suma complementara reprezentand diferenta dintre cele doua. Pentru a stabili valoarea sumei complementare diferentiate pe care va trebui, eventual, sa o acorde, institutia statului competent va interoga institutia de la locul de resedinta al copilului prin intermediul formularului E 411.

Raspunsul care ii va fi dat de institutia din statul de resedinta al copiilor va permite celeilalte institutii sa stabileasca daca valoarea prestatiilor la care lucratorul poate avea dreptul ca urmare a exercitarii activitatii pe teritoriul sau este mai mare decat cuantumul prestatiilor platite de institutia de la locul de resedinta al familiei. Daca da, atunci aceasta va plati o alocatie care reprezinta diferenta dintre cele doua cuantumuri ale prestatiilor.

Formularul E401 – Atestat privind componenta familiei in vederea acordarii prestatiilor familiale

Odata cu cerea de acordare a prestatiilor familiale intr-un stat al Uniunii europene, altul decat Romania, familia interesata trebuie sa completeze si formularul E401. Acesta poate fi solicitat de catre lucratorul, pensionarul, orfanul ori institutia competenta in cazul in care persoana interesata nu prezinta acest atestat. Formularul contine mentiuni privind membrii familiei lucratorului salariat sau independent, ai somerului, ai titularului unei pensii sau rente care rezida pe teritoriul unui alt stat decat statul competent.

Solicitantul, altul decat institutia competenta din Romania, va completa numai partea B a formularului. Atunci cand persoana interesata nu poate completa formularul, institutia competenta din Romania va completa partea A si va transmite informatiile in statul de resedinta unde se solicita prestatiile familiale

Raportul anual al Departamentului de Stat privind drepturile omului

449„Legislaţia prevede pe­­depse penale pen­tru oficialii vinovaţi de corupţie, dar Gu­­ver­nul nu aplică legea în mod efi­cient”, afirmă Departamentul de Stat

(DoS) al SUA în raportul anual privind drepturile omului. Deşi americanii recunosc Ro­mânia drept o „democraţie con­stituţională” şi apreciază pro­­cesul electoral drept „liber şi democratic”, aproape toate insti­tuţiile democratice sunt cri­ti­cate. Parlamentul este criticat, în primul rând, pentru „lipsa an­ga­jamentului de eradicare a corupţiei la nivel înalt”. Aceasta s-ar traduce prin tergiversarea adop­tării Codului de Procedură Penală. Raportul DoS remarcă unele amendamente care prevedeau „înştiinţarea suspecţilor că sunt interceptaţi” şi faptul că Parlamentul s-a opus anchetării pentru corupţie a unui membru de-al său, având alte trei cazuri în dezbatere. Legislativul este dat ca exemplu negativ şi în privinţa discriminării femeilor, care există în societatea românească, din moment ce există doar 34 din 334 de deputaţi, respectiv opt din 137 de senatori.

În privinţa Guvernului, DoS preia acuzaţiile Comisiei Euro­pene (CE) conform cărora sistemul care ar trebui să le permită cetăţenilor reclamarea cazurilor de corupţie „nu este accesibil”, căci nu se garantează confidenţialitatea reclamanţilor. Guvernul este vinovat şi de modificarea, prin ordonanţă de urgenţă, a le­gii de organizare a Agenţiei Na­ţio­nale de Integritate (ANI), instituţie care nu poate lua în sea­mă reclamaţii anonime, nici să verifice conturi bancare şi bunuri fără acordul celor investig

gandul

Cum ar fi Romania cu 750 de mii de emigranti italieni…?se intreaba Igor Drag

Nu exista date oficiale despre numarul de romani care se afla in Italia. Se spune ca ar putea fi intre 200 de mii si un milion de persoane. Sa admitem ca sunt 750 de mii, dintre care 600 de mii se afla acolo la munca, iar 150 de mii

traiesc la limita legii sau dincolo de ea. Sa mai admitem, iar de aceasta data cifrele sunt reale, ca trei mii de romani sunt inchisi in penitenciarele din Italia pentru diverse infractiuni, de la cersetorie la crima. Sa folosim aceste date pentru a intelege daca italienii sunt xenofobi sau pur si simplu satui de “hazul” nostru. Va propun un exercitiu de imaginatie. Cum ar fi daca in Romania ar trai 750 de mii de italieni? Cum ar fi daca trei mii dintre acestia s-ar afla prin penitenciarele romanesti, ministerele Internelor si Justitiei cheltuind din bugetul national sume enorme pentru prinderea, judecarea si incarcerarea acestora? Cum ar fi daca 150 de mii de italieni ar face parte din lumea interlopa a Romaniei? Cum ar fi daca zilnic am fi asaltati pe strada de cersetori italieni, daca in fiecare seara strazile ar fi pline de prostituate italience, daca in fiecare zi am fi victime ale unor mici, dar extrem de stresante infractiuni, cum ar fi furtul de masini, posete, telefoane sau bijuterii? Sa fim sinceri si sa admitem ca s-ar crea o tensiune permanenta, o stare de nemultumire continua, chiar daca nedeclarata.

Igor Drag

Gardianul

Drepturile copilului, încalcate

Un raport alternativ al ONG-urilor din domeniul protectiei copilului si care este discutat zilele acestea la Geneva arata ca drepturi precum cel la opinie, religie sau la libertatea de expresie sunt înca ignorate.

„Raportul alternativ privind respectarea drepturilor copilului în România“ este dezbatut zilele acestea la Comitetul Natiunilor Unite pentru Drepturile Copilului, la Geneva.

Protectie sociala prin faliment .Casa de avocatura Coltuc va ajuta

Capitalismul fara faliment este ca religia fara iad”, obisnuiesc sa spuna economistii. Creditarea este motorul capitalismului, sustin acestia, numai ca ea este insotita de riscul de neplata. Fie din motivul incurajarii spiritului antreprenorial (pentru a facilita accesul la credite), fie din motive pur electorale,

politicienii obisnuiesc sa favorizeze prin legislatie debitorul in defavoarea creditorului, cu exceptia creditorului statNumai ca, potrivit unor studii din SUA, in cazul a 10% din falimente, cauza principala o reprezinta creantele catre stat si legislatia fiscala stufoasa.
Un intreprinzator poate da faliment din diferite motive subiective – nepricepere, ghinion, eroare antreprenoriala -, dar si din motive „obiective” care nu tin de cunostintele si abilitatile sale – facilitatile fiscale acordate de stat concurentilor, modificarile legislative defavorabile in ceea ce priveste regimul de impozitare sau de reglementare, puterile discretionare acordate agentilor Fiscului etc. Favorizarea debitorilor il poate pune pe creditor intr-o situatie de criza in ceea ce priveste cash-flow-ul, iar falimentul primului poate atrage dupa sine insolventa celui de-al doilea. Legea falimentului in Romania, desi a fost imbunatatita, ofera in continuare prioritate creantelor statului, in defavoarea creantelor private. Nici salariatii nu sunt uitati, situandu-se inaintea statului pe lista prioritatilor.

Salariatii, creditori privilegiati
In ceea ce priveste ordinea de prioritati la plata creantelor in cazul insolventei, primele pe lista sunt taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in cadrul desfasurarii procedurii insolventei.
Pe locul secund se afla creantele izvorate din raportul de munca. In acest sens, a fost adoptata, pe langa Legea 85/2006 privind procedura insolventei, si Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului pentru plata creantelor salariale, intrata in vigoare la 1 ianuarie 2007. Ele pun in practica prevederile Codul Muncii, potrivit caruia „salariile se platesc inaintea oricarei alte obligatii a angajatorilor”. De asemenea, Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010 prevede, in art. 48, ca „toate drepturile banesti cuvenite salariatilor se platesc inaintea oricaror obligatii banesti ale unitatii” si ca, „in caz de faliment sau lichidare judiciara, salariatii au calitatea de creditori privilegiati, iar drepturile lor banesti constituie creante privilegiate, urmand sa fie platite integral, inainte de a-si revendica cota-parte ceilalti creditori.”

Alocatii pentru minori
Pe locul trei se afla creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii. Imediat dupa se situeaza creantele bugetare, apoi creantele catre terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta.

Intretinerea familiei debitorului, prioritara
Pe locul imediat urmator se situeaza creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica. Creditele bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, sunt abia pe locul 8, alaturi de cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii. Ultimele pe lista sunt creantele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in Adunarea Generala a Actionarilor.
Impozit pe faliment
Daca se obtine cumva venit in urma lichidarii, se va plati impozit pe acesta, pentru ca, potrivit legislatiei, „distribuirea de active de catre o persoana juridica romana catre participantii sai, fie sub forma de dividend, fie ca urmare a operatiunii de lichidare, se trateaza ca transfer impozabil”. Totusi, din punctul de vedere al impozitarii s-au facut pasi inainte, cel putin in ceea ce priveste taxa pe valoare adaugata (TVA). Baza de impozitare in cazul TVA se reduce in cazul in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, hotarare ramasa definitiva si irevocabila.

Taxare inversa de la declansarea procedurii
In plus, s-a extins si aplicarea masurilor de simplificare in ceea ce priveste plata TVA. Daca pana la 1 ianuarie 2008 se aplicau obligatoriu masurile de simplificare pentru bunurile si/sau serviciile livrate ori prestate de sau catre persoanele aflate in stare de faliment, declarata prin hotarăre definitiva si irevocabila, de la 1 ianuarie 2008, conform art. 160 din Codul Fiscal, ele se aplica pentru bunurile si/sau serviciile livrate ori prestate de sau catre persoanele pentru care s-a deschis procedura de insolventa, cu exceptia bunurilor livrate in cadrul comertului cu amanuntul, daca atăt furnizorul, căt si beneficiarul sunt inregistrati in scopuri de TVA. Drept urmare, masurile de simplificare sau „taxarea inversa” prevazute in Codul Fiscal se aplica de societatea aflata in prezent in reorganizare judiciara, intrucăt insolventa se realizeaza fie prin reorganizare judiciara urmata de procedura falimentului, fie numai prin reorganizare judiciara ori doar prin procedura falimentului.

Procedura simplificata
Legea 85/2006 a imbunatatit legislatia din domeniu, creditorii nu mai trebuie sa demonstreze insolvabilitatea debitorului, ci practic aceasta stare se prezuma, debitorul fiind cel care trebuie sa probeze ca este solvabil si stabil din punct de vedere economic. Totusi, spre deosebire de tarile occidentale, in Romania in continuare o procedura de lichidare poate dura pana la cinci ani, spre deosebire de sase luni, cat ar fi normal. Cu toate acestea, timpul necesar incheierii procedurii de faliment ar putea fi redus potrivit noii legislatii. Se poate opta pentru o procedura simplificata, prin care debitorul intra direct in procedura falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 60 de zile. Procedura simplificata prevazuta de aceasta lege se aplica debitorilor aflati in stare de insolventa, care sunt fie comercianti persoane fizice, actionănd individual, fie asociatii familiale. Si comerciantii persoane juridice care nu detin niciun bun in patrimoniul lor, ale caror acte constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite, cu administrator „disparut” sau al caror sediu nu mai exista sau nu corespunde adresei din Registrul Comertului intra sub incidenta procedurii simplificate. La fel si debitorii care nu au prezentat documentele necesare in termenul prevazut de lege, societati comerciale dizolvate anterior formularii cererii introductive sau debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare in faliment sau care nu sunt indreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare judiciara prevazuta de lege.

Insolventa
Insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cănd debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori. Insolventa este iminenta atunci cănd se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei.

Reorganizarea judiciara
Reorganizarea judiciara este procedura ce se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor. Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate sa prevada, impreuna sau separat: restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului, restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social si restrăngerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului.

Falimentul
Procedura falimentului este procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat. Procedura generala sau procedura insolventei, reglementata de Legea nr. 85/2006, reprezinta procedura prin care un debitor intra, dupa perioada de observatie, succesiv, in procedura de reorganizare judiciara si in procedura falimentului sau, separat, numai in reorganizare judiciara ori doar in procedura falimentului.

http://www.sfin.ro/articol_12180/protectie_sociala_prin_faliment.html

Declaratia universala a drepturilor omului implineste 60 de ani

Adunarea Generala a ONU adopta la Paris, in urma cu 60 de ani, la 10 decembrie 1948, Declaratia universala a drepturilor omului, text care va sta la baza dreptului international dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, insa al carui ideal proclamat ramane indepartat si contestat, comenteaza AFP

 

Mai multe evenimente sunt organizate cu aceasta ocazie, majoritatea in Franta, unde va avea loc miercuri o ceremonie in prezenta oficialilor ONU, ai Comisiei Europene si ai unor ONG-uri, la Palatul Chaillot, unde a fost adoptat acest text.

Inspirata de Declaratia franceza a drepturilor omului si cetateanului din 1789 si de Declaratia de independenta a Statelor Unite din 1776, Declaratia universala a drepturilor omului apare dupa trauma provocata de cel de-al Doilea Razboi Mondial si dupa genocidul comis impotriva evreilor de catre nazisti.
„Toti fiintele umane se nasc libere si egale in demnitate si drepturi”, prevede primul articol a Declaratiei, care in 30 de puncte enumera drepturile omului, civile, economice, sociale si culturale, „inalienabile” si „indivizibile”.

Textul a fost adoptat de 58 de state care erau atunci membre ale Adunarii Generale a ONU, cu exceptia URSS-ului, tarilor din Europa de Est, Arabiei Saudite si Africii de Sud, care s-au abtinut.

Avand in vedere ca Declaratia este rezultatul unor dezbateri complexe si a fost elaborata in climatul inceperii Razboiului Rece, URSS-ul si tarile aflate sub dominatia sa au insistat pe „drepturile reale”, economice si sociale, fata de „drepturile burgheze”- civile si culturale, aparate de democratiile occidentale.

Pe de alta parte, aceste democratii occidentale rezistau la ideea de traducere a acestei declaratii intr-un instrument juridic cu caracter de constrangere, temandu-se sa nu fie folosit impotriva lor de tarile colonizate. De fapt, abia in 1966 au fost adoptate de ONU doua texte cu forta de constrangere, care formeaza, alaturi de Declaratia drepturilor omului, Carta ONU a Drepturilor omului.

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/International/113498/Declaratia-universala-a-drepturilor-omului-implineste-60-de-ani.html

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!