Apel, apel incident, provocat, apelul intimatului

Apel, apel incident, provocat, apelul intimatului

apel, calea ordinară de atac, suspensivă de executare, prin intermediul căreia cauza este supusă unei noi judecăţi, în fapt şi drept, de către o instanţă superioară, care poate reforma, desfiinţa sau anula hotărârea atacată.

apel – cale ordinară de atac, reglementată de art. 361-385 C. proc. pen., în cadrul căreia instanţa superioară celei care a pronunţat hotărârea efectuează o nouă judecată în fond a cauzei, cu aprecierea probelor de la dosar şi cu posibilitatea administrării de noi probe. Apelul presupune o nouă judecată în fond privind ansamblul chestiunilor de fapt şi de drept şi tinde spre reformarea hotărârii date în prima instanţă în cazul în care aceasta nu reflectă adevărul.

APEL, cale de atac de drept comun de reformare ori de anulare prin care partea nemulţumită ori procurorul aduce procesul în faţa unei jurisdicţii de grad superior. Apelul este o cale de atac ordinară, suspensivă de executare şi devolutivă. Astfel, hotărârile date în primă instanţă de judecătorie sunt supuse apelului la tribunal, iar hotărârile date în primă instanţă de tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel. împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, în afară de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul judecăţii. Termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă în lege nu se prevede altfel. Cererea de apel trebuie să cuprindă: a) numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi după caz, numărul de înmatriculare la registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal, contul bancar; b) arătarea hotărârii care se atacă; c) motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul; d) dovezile invocate în susţinerea apelului; e) semnătura. Cerinţele de la pct. b) şi e) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii iar cele de la pct. c) şi d), sub sancţiunea decăderii. Aceste cerinţe pot fi împlinite până cel mai târziu la prima zi de înfăţişare, iar lipsa semnăturii poate fi împlinită totuşi în cursul judecăţii. La cererea de apel se alătură atâtea copii câţi intimaţi sunt. Apelul se depune la instanţa a cărei hotărâre se atacă, sub sancţiunea nulităţii.

în apel nu se poate schimba calitatea părţilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se pot face alte cereri noi. Se pot cere însă dobânzi, rate, venituri ajunse la termen şi orice alte despăgubiri ivite după darea hotărârii primei instanţe, inclusiv compensaţia legală. Instanţa de apel poate încuviinţa refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanţă, precum şi administrarea altor probe dacă le consideră necesare pentru soluţionarea cauzei. Astfel, în cazul în care se constată că în mod eronat prima instanţă a rezolvat procesul fară a intra în cercetarea fondului şi instanţa de apel, găsind apelul întemeiat, va anula hotărârea apelată, va evoca fondul şi va judeca procesul, pronunţând o hotărâre definitivă.

apel incident, v. apelul intimatului.

apel provocat, v. apelul intimatului.

apelul intimatului, cerere distinctă a intimatului prin care acesta poate: a) să adere la apelul principal formulat anterior de partea potrivnică, respectiv să solicite schimbarea hotărârii primei instanţe în favoarea sa (deşi legea noastră foloseşte termenul de „aderare la apel”, acest termen este impropriu, întrucât intimatul nu solicită şi el ceea ce solicită apelantul principal, nu achiesează la apelul principal, ci urmăreşte reformarea hotărârii în avantajul său, iar nu al adversarului); b) în caz de coparticipare procesuală, precum şi atunci când la prima instanţă au intervenit terţe persoane în proces, să declare apel împotriva altui intimat sau unei persoane care a figurat în primă instanţă şi care nu este parte în apelul principal, dacă acesta din urmă ar fi de natură să producă consecinţe asupra situaţiei sale juridice în proces. Cererea intimatului se poate face chiar după împlinirea termenului de apel, până la prima zi de înfăţişare în apel. Dacă apelantul principal îşi retrage apelul sau dacă acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implică cercetarea fondului, cererea intimatului rămâne fără efecte. Dacă ea a fost formulată însă înăuntrul termenului de apel, ea se consideră apel principal [sin. aderare la apel; apel incident – pentru ipoteza de la lit. a); apel provocat – pentru ipoteza de la lit. b)].

apel la mila publicului – solicitarea unui ajutor material adresată unor persoane într-un mod care să suscite mila acestora. Dacă fapta este săvârşită în mod repetat de către o persoană care are capacitate de a munci, constituie infracţiune.