Punitur quia peccatum est

punitur quia peccatum est (expr. lat, “este pedepsit fiindcă a greşit”) -expresie care denumeşte esenţa teoriilor absolute asupra fundamentului pedepsei care considerau că prin pedeapsă se urmăreşte ispăşirea de către făptuitor a răului cauzat prin infracţiune. Ispăşirea era privită, în aceste concepţii, ca o consecinţă necesară pentru a repara ofensa adusă divinităţii (atribuţie divină), ori pentru a contribui la purificarea sufletească a omului (retribuţie morală), sau pentru a satisface ideea de justiţie (justiţie absolută).