Raport juridic procesual penal
raport juridic procesual penal – raport juridic derivat din raportul juridic penal de conflict şi ai cărui subiecţi sunt aceiaşi cu a raportului penal, dar aflaţi pe poziţii inversate. Subiecţii activi ai raportului juridic de drept penal (făptuitorul sau făptuitorii) devin subiecţi pasivi ai raportului juridic procesual penal, iar subiecţii pasivi ai celui dintâi devin subiecţi activi. Statul este subiect activ general şi principal al raportului juridic procesual penal. Fiind persoană juridică, statul îşi exercită drepturile procesuale prin reprezentanţii săi care sunt, de regulă, subiecţi calificaţi (procurorii), iar uneori prin anumiţi substituiţi procesuali cu împuterniciri limitate (persoanele vătămate în cazul infracţiunilor pentru care este necesară o plângere prealabilă, organele competente să facă sesizări în vederea punerii în mişcare a acţiunii penale). Subiect pasiv al raportului juridic procesual penal este învinuitul sau, după ce s-a pus în mişcare acţiunea penală împotriva lui, inculpatul, care este parte în proces. Raportul juridic procesual penal principal (dintre părţi) durează atât cât durează şi procesul penal. Drepturile, facultăţile şi obligaţiile subiecţilor procesuali sunt diferite şi sunt prevăzute de lege, unii putând efectua atât acte procesuale, cât şi acte procedurale, alţii numai acte procedurale. Pe lângă raportul juridic procesual penal principal există şi alte raporturi procesuale între diferiţi participanţi la procesul penal: secundare (între organele judiciare şi persoanele care participă la aflarea adevărului), acce-