Magistrații vor răspunde obligatoriu pentru erorile judiciare Vezi Cum

10 martie 202217 octombrie 2018 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Magistrații vor răspunde obligatoriu pentru erorile judiciare.Statul se va întoarce obligatoriu împotriva magistratului vinovat de eroarea judiciară pentru care a plătit celui prejudiciat despăgubiri, potrivit act normativ care va modifica masiv mâine statutul judecătorilor și procurorilor. Judecătorii și procurorii vor răspunde însă obligatoriu numai dacă e vorba de gravă neglijență sau de rea-credință, constatată de Inspecția Judiciară, la sesizarea celor din Ministerul de Finanțe. De asemenea, în statut vor fi trecute expres și care situații sunt considerate erori judiciare.

„Art. 96. — (1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.

(2) Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt în funcţie, si-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, conform definiţiei acestora de la art. 99¹.

(3) Există eroare judiciară atunci când:

a) s-a dispus în cadrul procesului efectuarea de acte procesuale cu încălcarea evidentă a dispoziţiilor legale de drept material şi procesual, prin care au fost încălcate grav drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanei, producându-se o vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară;
b) s-a pronunţat o hotărâre judecătorească definitivă în mod evident contrară legii sau situaţiei de fapt care rezultă din probele administrate în cauză, prin care au fost afectate grav drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanei, vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară.

(4) Prin codul de procedură civilă şi Codul de procedură penală, precum şi prin alte legi speciale pot fi reglementate ipoteze specifice în care există eroare judiciară.

(5) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice. Competenţa soluţionării acţiunii civile revine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul.

(6) Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de maximum un an de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.

(7) În termen de două luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunţate în acţiunea prevăzută la alin. (6), Ministerul Finanţelor Publice va sesiza Inspecţia Judiciară pentru a verifica dacă eroarea judiciară a fost cauzată de judecător sau procuror ca urmare a exercitării funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, potrivit procedurii prevăzute la art. 74¹ din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare.

(8) Statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va exercita acţiunea în regres împotriva judecător ului sau procurorului dacă, în urma raportului consultativ al inspecţiei Judiciare prevăzut la alin. (7) şi al propriei evaluări, apreciază că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Termenul de exercitare a acţiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării raportului Inspecţiei Judiciare.

(9) Competenţa de soluţionare a acţiunii în regres revine, în primă instanţă, secției civile a curţii de apel de la domiciliul pârâtului. În cazul încare judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acţiunea în regres îşi exercită atribuţiile în cadrul acestei curţi sau la parchetul de pe lângă aceasta, acţiunea în regres va fi soluţionată de o curte de apel învecinată, la alegerea reclamantului.

(10) Împotriva hotărârii pronunţate potrivit alin. (9) se poate exercita calea de atac a recursului la secţia corespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie și Justiţie.

(11) Consiliul Superior al Magistraturii va stabili, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, condiţii, termene şi proceduri pentru asigurarea profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor. Asigurarea va fi acoperită integral de către judecător sau procuror, iar lipsa acesteia nu poate să întârzie, să diminueze sau să înlăture răspunderea civilă a judecătorului sau procurorului pentru eroarea judiciară cauzată de exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.”

La articolul 99, literele j), n), o), r) şi t) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,j) nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii, dacă fapta nu constituie infracţiune;

(…)

n) folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni;
o) nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;

(…)

r) neredactarea sau nesemnarea hotărârilor judecătoreşti sau a actelor judiciare ale procurorului, din motive imputabile, în termenele prevăzute de lege;
t) exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni. Sancţiunea disciplinară nu înlătură răspunderea penală.”

Constituirea societatilor comerciale

12 octombrie 202231 octombrie 2008 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Constituirea societatilor comerciale

CAPITOLUL I Actul constitutiv al societatii

Art. 5. – (1) Societatea în nume colectiv sau în comandita simpla se constituie prin contract de societate, iar societatea pe actiuni, în comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata se constituie prin contract de societate si statut.
(2) Societatea cu raspundere limitata se poate constitui si prin actul de vointa al unei singure persoane. În acest caz se întocmeste numai statutul.
(3) Contractul de societate si statutul pot fi încheiate sub forma unui înscris unic, denumit act constitutiv.
(4) Când se încheie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot fi denumite, de asemenea, act constitutiv. În cuprinsul prezentei legi, denumirea act constitutiv desemneaza atât înscrisul unic, cât si contractul de societate si/sau statutul societatii.

Legea nr. 31 din 1990 privind Socitatile comerciale a fost republicata recent, avand in vedere numeroasele modificari care i-au fost aduse. Va invitam sa o cititi…

(5) În cazurile în care contractul de societate si statutul constituie acte distincte, acesta din urma va cuprinde datele de identificare a asociatilor si clauze reglementând organizarea, functionarea si desfasurarea activitatii societatii.
(6) Actul constitutiv se încheie sub semnatura privata, se semneaza de toti asociatii sau, în caz de subscriptie publica, de fondatori. Forma autentica a actului constitutiv este obligatorie atunci când:
a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren;
b) se constituie o societate în nume colectiv sau în comandita simpla;
c) societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica.
(7) Actul constitutiv dobândeste data certa si prin depunerea la oficiul registrului comertului.
Art. 6. – (1) Semnatarii actului constitutiv, precum si persoanele care au un rol determinant în constituirea societatii sunt considerati fondatori.
(2) Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de încredere, fals, uz de fals, înselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita, precum si pentru alte infractiuni prevazute de prezenta lege.
Art. 7. – Actul constitutiv al societatii în nume colectiv, în comandita simpla sau cu raspundere limitata va cuprinde:
a) numele si prenumele, codul numeric personal, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea asociatilor persoane juridice; numarul de înregistrare în registrul comertului sau codul unic de înregistrare, potrivit legii nationale; la societatea în comandita simpla se vor arata asociatii comanditari, asociatii comanditati, precum si reprezentantul fiscal, daca este cazul;
b) forma, denumirea, sediul si, daca este cazul, emblema societatii;
c) obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale;
d) capitalul social subscris si cel varsat, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, în numerar sau în natura, valoarea aportului în natura si modul evaluarii, precum si data la care se va varsa integral capitalul social subscris. La societatile cu raspundere limitata se vor preciza numarul si valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau;
e) asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociati, persoane fizice ori juridice, puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite împreuna sau separat;
f) partea fiecarui asociat la beneficii si la pierderi;
g) sediile secundare – sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -, atunci când se înfiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru înfiintarea lor ulterioara, daca se are în vedere o atare înfiintare;
h) durata societatii;
i) modul de dizolvare si de lichidare a societatii.
Art. 8. – Actul constitutiv al societatii pe actiuni sau în comandita pe actiuni va cuprinde:
a) numele si prenumele, codul numeric personal, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea asociatilor persoane juridice, numarul de înregistrare în registrul comertului sau codul unic de înregistrare, potrivit legii nationale; la societatea în comandita pe actiuni se vor arata asociatii comanditari si asociatii comanditati, precum si reprezentantul fiscal, daca este cazul;
b) forma, denumirea, sediul si, daca este cazul, emblema societatii;
c) obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale;
d) capitalul social subscris si cel varsat. La constituire, capitalul social subscris, varsat de fiecare actionar, nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris, daca prin lege nu se prevede altfel. Restul de capital social va trebui varsat în termen de 12 luni de la înmatriculare;
e) valoarea bunurilor constituite ca aport în natura în societate, modul de evaluare si numarul actiunilor acordate pentru acestea;
f) numarul si valoarea nominala a actiunilor, cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator. Daca sunt mai multe categorii de actiuni, se vor arata numarul, valoarea nominala si drepturile conferite fiecarei categorii de actiuni;
g) numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia administratorilor, persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea administratorilor, persoane juridice; garantia pe care administratorii sunt obligati sa o depuna, puterile ce li se confera si daca ei urmeaza sa le exercite împreuna sau separat; drepturile speciale de reprezentare si de administrare acordate unora dintre ei. Pentru societatile în comandita pe actiuni se vor indica comanditatii care reprezinta si administreaza societatea;
h) numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia cenzorilor, persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea cenzorilor, persoane juridice;
i) clauze privind conducerea, administrarea, functionarea si controlul gestiunii societatii de catre organele statutare, controlul acesteia de catre actionari, precum si documentele la care acestia vor putea sa aiba acces pentru a se informa si a-si exercita controlul;
j) durata societatii;
k) modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor;
l) sediile secundare – sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -, atunci când se înfiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru înfiintarea lor ulterioara, daca se are în vedere o atare înfiintare;
m) avantajele rezervate fondatorilor;
n) actiunile comanditarilor în societatea în comandita pe actiuni;
o) operatiunile încheiate de asociati în contul societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le preia, precum si sumele ce trebuie platite pentru acele operatiuni;
p) modul de dizolvare si de lichidare a societatii.

Art. 9. – Societatea pe actiuni se constituie prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv sau prin subscriptie publica.
Art. 10. – (1) Capitalul social al societatii pe actiuni si al societatii în comandita pe actiuni nu poate fi mai mic de 25.000.000 lei.
(2) Numarul actionarilor în societatea pe actiuni nu poate fi mai mic de 5.
Art. 11. – (1) Capitalul social al unei societati cu raspundere limitata nu poate fi mai mic de 2.000.000 lei si se divide în parti sociale egale, care nu pot fi mai mici de 100.000 lei.
(2) Partile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile.
Art. 12. – În societatea cu raspundere limitata, numarul asociatilor nu poate fi mai mare de 50.
Art. 13. – (1) În cazul în care, într-o societate cu raspundere limitata, partile sociale sunt ale unei singure persoane, aceasta, în calitate de asociat unic, are drepturile si obligatiile ce revin, potrivit prezentei legi, adunarii generale a asociatilor.
(2) Daca asociatul unic este administrator, îi revin si obligatiile prevazute de lege pentru aceasta calitate.
(3) În societatea care se înfiinteaza de catre un asociat unic, valoarea aportului în natura va fi stabilita pe baza unei expertize de specialitate.
Art. 14. – (1) O persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unic decât într-o singura societate cu raspundere limitata.
(2) O societate cu raspundere limitata nu poate avea ca asociat unic o alta societate cu raspundere limitata, alcatuita dintr-o singura persoana.
(3) În caz de încalcare a prevederilor alin. (1) si (2), statul, prin Ministerul Finantelor Publice, precum si orice persoana interesata poate cere dizolvarea pe cale judecatoreasca a unei societati astfel constituita. (4) Pe baza hotarârii de dizolvare, lichidarea se va face în conditiile prevazute de prezenta lege pentru societatile cu raspundere limitata.
Art. 15. – Contractele între societatea cu raspundere limitata si persoana fizica sau persoana juridica, asociat unic al celei dintâi, se încheie în forma scrisa, sub sanctiunea nulitatii absolute.
Art. 16. – (1) Aporturile în numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societate.
(2) Aporturile în natura sunt admise la toate formele de societate. Aceste aporturi se realizeaza prin transferarea drepturilor corespunzatoare si prin predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate în stare de utilizare.
(3) Aporturile în creante sunt liberate potrivit art. 84. Asemenea aporturi nu sunt admise la societatile pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica si nici la societatile în comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata. (4) Prestatiile în munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social.
(5) Asociatii în societatea în nume colectiv si asociatii comanditati se pot obliga la prestatii în munca cu titlu de aport social, dar care nu pot constitui aport la formarea sau la majorarea capitalului social. În schimbul acestui aport, asociatii au dreptul sa participe, potrivit actului constitutiv, la împartirea beneficiilor si a activului social, ramânând, totodata, obligati sa participe la pierderi.
Art. 17. – (1) La autentificarea actului constitutiv în cazurile prevazute la art. 5 sau, dupa caz, la darea de data certa a acestuia, se va prezenta dovada eliberata de oficiul registrului comertului privind disponibilitatea firmei si declaratia pe propria raspundere privind detinerea calitatii de asociat unic într-o singura societate cu raspundere limitata.
(2) La acelasi sediu vor putea functiona mai multe societati, daca cel putin o persoana este, în conditiile legii, asociat în fiecare dintre aceste societati.
(3) Notarul public va refuza autentificarea actului constitutiv sau, dupa caz, persoana care da data certa va refuza operatiunile solicitate, daca din documentatia prezentata rezulta ca nu sunt îndeplinite conditiile prevazute la alin. (1).

Concluziile Raportului: Spitalele lui Nicolaescu – risipa curata. Salariile, la nivelul magistratilor. Sanctiuni pentru spaga medicilor si a farmacistilor

16 martie 202328 octombrie 2008 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Dupa ce a promulgat legile de majorare a salariilor cadrelor didactice si de marire a pensiilor pentru grupele I si II, presedintele Traian Basescu mai agata o piatra de gåtul Cabinetului Tariceanu. Intr-o intålnire pe care a avut-o, ieri, cu membrii Comisiei prezidentiale pentru sanatate, seful statului s-a declarat pentru cresterea salariilor personalului medical. Actiunile lui Traian Basescu vin in contextul in care premierul Calin Popescu Tariceanu impreuna cu liberalii fac tot ce le sta in putinta sa se opuna majorarii cu 50 la suta a salariilor profesorilor, motivul invocat fiind acela ca aceasta crestere salariala nu este sustenabila economic.

Raportul “Un sistem sanitar centrat pe nevoie cetateanului” elaborat de o comisie prezidentiala si asumat de seful statului prevede 6% din PIB pentru sanatate, salarizarea medicilor dupa sistemul aplicat magistratilor, dar si sanctionarea celor care iau bani de la pacienti sau de la furnizorii de medicamente si servicii. Cresterea alocarilor bugetare se va realiza in urmatorii 4-7 ani, iar aceste fonduri, sustine presedintele Comisiei, profesorul Cristian Vladescu, trebuie privite ca o investitie. O stare de sanatate mai buna inseamna mai putine cheltuieli pentru terapie si asistenta sociala, dar si o productivitate crescuta a populatiei unei tari. “Rapoartele UE ne arata ca, datorita nefunctionarii performante a sistemului sanitar, anual, în România decedeaza populatia unui oras echivalent cu Giurgiu sau Slobozia, decese care ar fi putut fi evitate”, a declarat prof. Vladescu. Pornind de la aceste premise, Comisia prezidentiala a identificat sase arii asupra carora trebuie sa se intervina: finantarea sistemului, organizarea acestuia, politica medicamentului, asistenta primara, serviciile spitalicesti si resursele umane. Raportul recomanda descentralizarea deciziei si cresterea transparentei in sistem, pentru evitarea coruptiei care greveaza performantele acestuia, in ciuda cresterii permanente a resurselor alocate. Comisia recomanda folosirea eficienta a dotarilor deja existente, in locul risipirii banilor publici. Cele 8 spitale de urgenta propuse de actuala conducere a Ministerului Sanatatii, de pilda, nu sunt necesare, iar aceasta risipa va greva bugetul pe 20 de ani, se arata in raport. Practica obtinerii unor comisioane si conflictul de interese in care se afla medicii, sponsorizati de firmele farmaceutice in timp ce impart beneficii publice va trebui descurajata, releva raportul. De asemenea, se va schimba modul in care sunt platiti farmacistii. In prezent, acestia sunt motivati sa recomande cel mai scump medicament, asa ca se propune plata lor cu o suma fixa, in functie de numarul unitatilor vandute. Noua organizare va urmari cresterea sigurantei si calitatii serviciilor oferite, echitate in tratamentul pacientilor, dar si plata medicilor in functie de performanta muncii lor. Cat priveste criza de personal, comisia recomanda motivarea corespunzatoare a medicilor, mentinerea in activitate a medicilor pensionari, dar si cresterea imigratiei, acceptand ca medici din tari mai sarace sa lucreze in Romania. Comisia prevede si ca serviciile spitalicesti sa fie restructurate si reorganizate în patru categorii mari: îngrijiri pentru cazuri acute, îngrijiri pentru cazuri cronice, îngrijire pentru vârstnci si cazuri sociale, punându-se accent, din punctul de vedere al alocarii resurselor, pe primele doua.

Basescu arunca o noua provocare bugetara in lupta cu Tariceanu

Presedintele Traian Basescu a venit, ieri, cu o noua provocare bugetara la adresa Cabinetului Tariceanu. Seful statului vrea ca si salariile cadrelor medicale sa se majoreze. “De acord cu cresteri de salarii, inclusiv în sanatate. Insa nimeni nu mai poate sa ceara salarii fara sa faca nimic în modernizarea sistemelor”, a spus Basescu, dupa o intalnire pe care a avut-o cu membrii Comisiei prezidentiale pentru sanatate. Seful statului a insistat pe faptul ca este nevoie de mai multe resurse pentru sanatate si ca “distrugerea economiei nationale” despre care facea vorbire primul-ministru in contextul majorarii salariilor din invatamant este “o minciuna propagandistica”. Fara sa nominalizeze explicit, Traian Basescu sugereaza ca “se încearca crearea unui complex al profesorilor, ca datorita lor se va distruge economia nationala”. In context, seful statului a dat asigurari ca “putem privi cu foarte mare seriozitate la nevoia de resurse suplimentare pentru sanatate”. El a sustinut ca România nu se afla, din punctul de vedere al economiei, în situatia Ungariei, stat care nu ar avea probleme din cauza majorarilor salariale, ci pentru ca mare parte din banii de la buget sunt folositi pentru rambursarea creditelor comericale. “Noi nu avem nevoie de o sustinere fundamentala din buget a dezvoltarii infrastructurii, avem banii gratuiti de la UE. Am vrut sa va dau sentimentul ca ceea ce ati scris acolo este realizabil cu doua conditii: salariatii din sistem sa fie de acord cu acest lucru, pe de o parte, si doi – clasa politica sa faca legile care sa acopere ceea ce dumneavoastra ati constatat ca trebuie modernizat în sanatate”, a spus Basescu, neomitand sa aminteasca de faptul ca ar trebui alocati “mai putini bani la clientela si mai multi la prioritatile reale”. Presedintele nu s-a oprit aici si a prezentat o viziune pe termen lung legata de sanatate si educatie. El a spus ca sanatatea si educatia, domenii în care exista doua strategii asumate de Presedintie, vor fi pe masa discutiilor, la formarea noului Guvern, ca si conditii esentiale.

Tariceanu ramåne ferm pe pozitie

Premierul Calin Popescu Tariceanu ramane neclintit in ideea sa de a nu mari salariile cadrelor didactice. El s-a intalnit, ieri, cu conducerea PNL pentru a gasi o solutie, variantele vehiculate fiind fie adoptarea unei ordonante de urgenta care sa proroge termenul de intrarea în vigoare a masurii, fie asumarea raspunderii în Parlament pe proiecte care sa esaloneze maririle si sa le separe pe categorii de bugetari. O decizie finala va fi luata in sedinta de guvern de azi. Pe de alta parte, reprezentantii Guvernului au avut, tot ieri, o intalnire cu cei ai partidelor parlamentare si cu sindicalistii în cadrul primei discutii pe tema elaborarii unei legi a salarizarii bugetarilor.

Motiune si plångere penala impotriva premierului

Democrat-liberalii vor depune motiune de cenzura impotriva Guvernului, daca acesta va interveni printr-o ordonanta de urgenta pentru blocarea aplicarii legii referitoare la majorarile salariale acordate profesorilor. Pe langa motiunea de cenzura, PD-L se gandeste sa depuna si o plangere penala impotriva premierului Tariceanu, pentru abuz in serviciu contra intereselor publice. PD-L ii reproseaza premierului ca nu respecta Constitutia si nu aplica legile promulgate de presedinte, asa ca-i pregateste o plangere penala, chiar daca procedura este greoaie si nu mai e timp pentru derularea acesteia pana la alegeri.

Prorogarea aplicarii Legii salarizarii sau asumarea raspunderii pe o noua lege

Prorogarea aplicarii Legii salarizarii profesorilor pentru câteva luni, prin OUG, dar si asumarea raspunderii în Parlament pe o noua lege privind cresterile salariale pentru bugetari au fost luate în calcul, ieri, la Guvern, de liderii PNL, ca raspuns la promulgarea legii salariilor din educatie au declarat surse liberale.

Legea salarizarii bugetarilor va ajunge în Parlament peste sase luni

Sindicatele si patronatele vor trimite sugestii de reformulare a doua principii ale Legii salarizarii bugetarilor pâna la începutul saptamânii viitoare, urmând ca forma finala a actului normativ sa fie trimisa Parlamentului abia la jumatatea anului 2009. Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a declarat, ieri, la finalul consultarilor cu sindicatele, patronatele si partidele parlamentare, ca unul dintre principiile care urmeaza sa fie reformulate se refera la corelarea cresterii salariilor cu performanta economica, iar al doilea – la termenul de realizare a proiectului. „În rest, principiile au fost agreate si dezvoltate pe parcursul discutiilor. Am convenit ca, pâna luni, sa primim din partea tuturor sugestii de modificare a celor doua principii si, în termende doua zile, sa elaboram proiectul final, care va fi transmis pentru semnat în circuit”, a declarat Câmpeanu. La începutul rundei de negocieri, ministrul a invocat principiile unui studiu al Bancii Mondiale, care ar trebui sa se regaseasca în noua lege: suprematia legii, echitate si coerenta, motivarea activitatii, recunoasterea performantelor individuale si diminuarea raportului dintre salariul de baza minim si salariul de baza maxim. Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a precizat ca atât partidele politice, cât si sindicatele si patronatele vor desemna câte un specialist, care sa lucreze la proiectul de lege. „Legea este foarte complexa si este nevoie de sase luni pentru finalizare. De aceea trebuie sa ne apucam imediat de lucru ca sa putem pune la mijlocul anului viitor pe masa Parlamentului o lege agreata de toti factorii de pe piata”, a spus Câmpeanu. Sarcina grupului de lucru este ca, pâna la alegeri, sa elaboreze un set minimal de principii care sa stea la baza Legii salarizarii bugetarilor, printre care va figura corelarea cresterii salariilor cu performanta economica, a anuntat Tariceanu în urma cu doua saptamâni. Premierul a precizat ca legea trebuie sa stabileasca un „mecanism economic” prin care urmeaza sa fie facute majorarile salariale si, pe lânga stabilirea unei scale de salarizare, sa elimine dezechilibrele care au aparut de-a lungul anilor între veniturile bugetarilor prin acordarea de sporuri, prime sau bonusuri. Actul normativ privind salarizarea bugetarilor trebuia finalizat, potrivit angajamentelor initiale ale Executivului, în luna iunie a anului 2006. Realizarea unei legi unitare a salarizarii este dificila si pentru ca exista peste 200 de acte normative care reglementeaza salarizarea diferitelor categorii de bugetari, rezultate din solutionarea revendicarilor diverselor miscari sindicale de-a lungul anilor. Tariceanu a afirmat, la începutul lunii octombrie, ca proiectul Legii salarizarii nu a fost pus în practica deoarece bugetarii nu au reusit sa ajunga la un acord în privinta scalei de salarizare.

Sursa principala