reabilitare

Afla ce drepturi noi ai daca esti expropriat in 2018 ! Ce aduce nou Legea nr. 233/2018?

de

Afla ce drepturi noi ai daca esti expropriat.Exproprierea reprezintă acea operațiune juridică care are ca efecte principale trecerea forțată a unui bun din proprietatea privată în proprietatea publică, în vederea executării unor lucrări de utilitate publică, precum și plata unor despăgubiri.

Vezi https://www.coltuc.ro

 

Actul normatic în materie este Legea privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local,nr. 255/2010.

 

Ce aduce nou Legea nr. 233/2018?

Potrivit modificărilor, sunt declarate de utilitate publică următoarele lucrări:
–  lucrările de interes public de construcție, reabilitare și modernizare a infrastructurii de alimentare cu apă, aducțiunilor, inclusiv a stațiilor de captare și tratare, a infrastructurii de apă uzată și lucrările de construcție, reabilitare și modernizare a stațiilor de epurare;
–  lucrări de interes public național de construcție, reabilitare, modernizare și reconversie funcțională, pentru construcții administrative necesare funcționării sistemului judiciar.
– lucrări de interes public local de conservare a spațiilor verzi existente, definite conform prevederilor Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și/sau de amenajare de noi spații verzi, în orașe și municipii;
– lucrări de interes public local de regenerare urbană a terenurilor neconstruite și a imobilelor care au avut destinație industrială din intravilanul orașelor și municipiilor și care în prezent nu sunt funcționale;
– lucrări de interes public local de conservare și protejare a clădirilor de patrimoniu degradate;
– lucrări de construcție, modernizare și extindere a obiectivelor cu caracter militar;
– lucrări de construire – construcții și infrastructură – reabilitare, modernizare, reconversie funcțională pentru construcții administrative necesare funcționării administrației publice centrale;
– lucrări de construire, reabilitare, modernizare, reconversie funcțională pentru proiecte de regenerare urbană inițiate de autoritățile publice centrale;
– lucrări de interes public național, regional, interjudețean, județean și local de construcție, reabilitare și modernizare necesare funcționării sistemului de sănătate în municipiul București, inclusiv pentru infrastructura aferentă acestora.

În termen de 20 de zile calendaristice de la data notificării intenției de expropriere, proprietarii imobilelor cuprinse în lista de expropriere au obligația prezentării la sediul expropriatorului, în vederea depunerii documentelor care să ateste dreptul de proprietate sau alt drept real pentru stabilirea unei juste despăgubiri.

Modificări importante sunt și în cazul transferului dreptului de proprietate. Astfel, decizia de expropriere se emite și își produce efectele în condițiile prezentei legi și în situația în care proprietarii imobilelor sau moștenitorii legali ai acestora au bunurile imobile supuse unor măsuri asiguratorii de către organele de urmărire penală/executare silită sau sunt ipotecate ca efect al unor contracte de împrumut, în anumite condiții.

Actul normativ menţionat a intrat în vigoare încă de vinere, 17 august.

Reabilitare

de

Reabilitare

reabilitare – cauză generală de încetare a consecinţelor juridice (decăderi, interdicţii, incapacităţi) ce decurg dintr-o condamnare, dând posibilitate foştilor condamnaţi să se integreze şi pe plan juridic în societate. ~ de drept – reabilitare care operează automat, ope legis, în cazul condamnărilor la amendă sau la pedepse cu închisoarea de durată redusă indicate expres prin normele juridice, dacă în interiorul unei anumit termen condamnatul nu a săvârşit nici o altă infracţiune. ~ judecătorească – reabilitare pronunţată de instanţa de judecată la cererea celui interesat, în cazurile în care nu operează reabilitarea de drept.

Reabilitarea judecătorească poate fi pronunţată numai după trecerea anumitor termene, la care se adaugă o fracţiune din durata pedepsei pronunţate. Ca şi în cazul reabilitării de drept, termenele pentru reabilitarea judecătorească se socotesc de la data când a luat sfârşit executarea pedepsei principale sau de la data când aceasta s-a prescris, ori de la data actului de graţiere totală sau a restului de pedeapsă. Pentru admiterea cererii de reabilitare judecătorească se cere ca cel condamnat: să nu fi suferit o nouă condamnare; să aibă asigurată existenţa prin muncă sau prin alte mijloace oneste, ori să aibă vârsta de a fi pensionat sau să fie incapabil de muncă; să fi avut o bună conduită; să fi achitat în întregime cheltuielile de judecată şi despăgubirile civile la plata cărora a fost obligat, afară de cazul când partea vătămată a renunţat la despăgubiri sau când instanţa constată că cel condamnat şi-a îndeplinit în mod regulat obligaţiile privitoare la dispoziţiile civile din hotărârea de condamnare. Reabilitarea judecătorească nu are ca urmare obligaţia de reintegrare în funcţia din care infractorul a fost scos în urma condamnării, nici rechemarea în cadrele permanente ale forţelor armate sau redarea gradului militar pierdut. De asemenea, reabilitarea judecătorească nu are efect asupra măsurilor de siguranţă, cu excepţia interzicerii de a se afla în anumite localităţi şi a interdicţiei de a reveni în locuinţa familiei pe o perioadă determinată. în caz de respingere a cererii de reabilitare judecătorească nu se poate face o nouă cerere decât după un termen legal stabilit. Reabilitarea judecătorească se anulează dacă după acordarea ei se descoperă că cel reabilitat mai suferise o altă condamnare, care dacă ar fi fost cunoscută, ar fi condus la respingerea cererii de reabilitare.

REABILITAREA, este o cauză care înlătură consecinţele condamnării şi care dă dreptul persoanei condamnate de a fi repusă în folosinţa drepturilor de care a fost lipsită. Reabilitarea face să înceteze decăderile şi interdicţiile precum şi incapacităţile care rezultă din condamnare. Reabilitarea poate fi de drept şi judecătorească.

Reabilitare – avocat

de

 Potrivit legii, reabilitarea este de doua feluri. Intr-un caz aceasta intervine automat, fiind de drept iar in celalalt caz este nevoie de interventia instantei de judecata – rebilitare judecatoreasca.

* Reabilitarea isi produce efectele numai asupra masurii de siguranta prevazute de art. 112 lit. d) din Codul penal, respectiv interzicerea de a se afla in anumite localitati.

> Conditii pentru reabilitarea de drept a condamnatului:

– pedeapsa aplicata de instanta a fost amenda sau inchisoarea ce nu depaseste 1 an;
– in decurs de 3 ani de la executarea sau stingerea pedepsei, condamnatul nu a savarsit nico alta infractiune.

> Conditii pentru reabilitarea judecatoreasca a condamnatului:

a. Nu a suferit o noua condamnare in urmatorul interval:
– in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii mai mare de un an pana la 5 ani – 4 ani la care se adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate;
– in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani pana la 10 ani – 5 la care se adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate;
– in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani – 7 ani la care se adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate;
– in cazul pedepsei detentiunii pe viata comutate sau inlocuite cu pedeapsa inchisorii – 7 ani la care se adauga jumatate din durata pedepsei cu inchisoare.

* Procurorul general poate dispune, in cazuri exceptionale, reducerea termenelor prevazute mai sus.
** Luna si anul se socotesc implinite cu o zi inainte de ziua corespunzatoare datei de la care au inceput sa curga.

b. Isi are asigurata existenta prin munca sau prin alte mijloace oneste, precum si in cazul cand are varsta de a fi pensionat sau este incapabil de munca;

c. A avut o buna conduita;

d. A achitat in intregime cheltuielile de judecata si despagubirile civile la plata carora a fost obligat, afara de cazul cand partea vatamata a renuntat la despagubiri sau cand instanta constata ca cel condamnat si-a indeplinit in mod regulat obligatiile privitoare la dispozitiile civile din hotararea de condamnare.
* Daca neindeplinirea obligatiei de mai sus nu se datoreaza relei-vointe a condamnatului, se poate dispune reabilitarea.

> Titularii cererii de reabilitare judecatoreasca

Cererea de reabilitare judecatoreasca se face de catre condamnat, iar dupa moartea acestuia, de sot sau de rudele apropiate. Sotul sau rudele apropiate pot continua procedura de reabilitare pornita anterior decesului.

> Cuprinsul cererii de reabilitare judecatoreasca

Cererea de reabilitarea trebuie sa cuprinda urmatoarele:
– adresa condamnatului, iar cand cererea este facuta de alta persoana, adresa acesteia;
– condamnarea pentru care se cere reabilitarea si fapta pentru care a fost pronuntata acea condamnare;
– localitatile unde condamnatul a locuit si locurile de munca pe tot intervalul de timp de la executarea pedepsei si pana la introducerea cererii, iar in cazul cand executarea pedepsei a fost prescrisa, de la data ramanerii definitive a hotararii si pana la introducerea cererii;
– temeiurile cererii;
– indicatii utile pentru identificarea dosarului si orice alte date pentru solutionarea cererii. La cerere se anexeaza actele din care reiese ca sunt indeplinite conditiile reabilitarii.

> Instanta competenta sa solutioneze cererea de reabilitare

Competenta sa se pronunte asupra cererii de reabilitarea judecatoreasca este:
– instanta care a judecat in prima instanta cauza in care s-a pronuntat condamnarea pentru care se cere reabilitarea;
– instanta corespunzatoare in a carei raza teritoriala domiciliaza condamnatul.

Atentie!
Cererea de reabilitare va fi respinsa in urmatoarele situatii:
– cand a fost introdusa inainte de termenul legal;
– cand lipseste mentiunea privitoare la adresa, si petitionarul nu s-a prezentat la termenul de infatisare;
– cand lipsesc celelalte mentiuni si petitionarul nu a completat cererea la prima infatisare si nici la termenul ce i s-a acordat in vederea completarii.

Reabilitare. Neindeplinirea termenelor legale. Consecinte

de

Prin cererea adresata judecatoriei Suceava la data de 19 august 1996, condamnatul T.I. a cerut sa se constate reabilitatea sa cu privire la pedeapsa de 11 ani si 4 luni inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor, pedeapsa ce i-a fost aplicata de Tribunalul Suceava prin decizia penala nr.115 din 1977.

In motivarea cererii, condamnatul a aratat ca prin sentinta penala nr.584 din 11 iunie 1976 a Judecatoriei Suceava, a fost condamnat la 12 ani inchisoare, pentru mai multe infractiuni de furt calificat in paguba avutului obstesc si furt calificat in paguba avutului particular, iar prin decizia penala nr. 115 din 1976 a Tribunalului Suceava s-au constatat gratiate pedepsele de 1 an si 4 luni inchisoare si, respectiv de 1 an inchisoare, iar ca urmare a recontopirii pedepselor s-a dispus sa execute pedeapsa cea mai grea de 9 ani inchisoare, sporita la 11 ani si 4 luni inchisoare.

De asemeni, condamnatul a aratat ca a fost pus in libertate la 25 iulie 1985 si a cerut in baza art. 1 din Decretul de amnistie nr. 11 din 1988 sa fie descontopite cele doua pedepse.
Judecatoria Suceava, prin sentinta penala nr.1258 din 15 noiembrie 1996, a respins, ca inadmisibila, cererea de reabilitare.

Apelul introdus de petent a fost respins de Tribunalul Suceava, Sectia penala, prin decizia nr.537 din 26 iunie 1997, iar Curtea de Apel Suceava a respins recursul introdus impotriva celor doua hotarari.

Curtea de Apel Suceava, decizia nr.12 din 5 ianuarie 1998