Rechizitoriu

Rechizitoriu

rechizitoriu – act procesual prin care procurorul dispune trimiterea în judecată a inculpatului şi pune în mişcare acţiunea penală în cazul în care aceasta nu fusese pusă în mişcare. Dacă acţiunea penală fusese pusă în mişcare prin ordonanţă, rechizitoriul cuprinde numai dispoziţia de trimitere în judecată. Rechizitoriul constituie actul de sesizare a instanţei, v. şi trimitere în judecată, ordonanţă.

rechizitoriu, act procedural prin care procurorul dispune trimiterea în judecată a inculpatului şi sesizează instanţa de judecată (art. 264, alin. 1, C.p.p.). Dacă acţiunea penală nu fusese pusă în mişcare în cursul urmăririi penale, aceasta se pune în mişcare prin r. (art. 262, pct. 1, lit. a, C.p.p.). R. se emite cînd din materialul de urmărire penală rezultă că fapta există, a fost săvîrşită de învinuit sau inculpat şi că acesta răspunde penal. R. se mărgineşte la fapta şi persoana privitor la care s-a efectuat urmărirea penală. R. trebuie să cuprindă data şi locul întocmirii, numele, prenumele şi calitatea celui care l-a întocmit, datele privitoare la persoana inculpatului, fapta reţinută în sarcina sa, Încadrarea juridică, probele pe care se întemeiază învinuirea, măsura preventivă luată şi durata acesteia, precum şi dispoziţia de trimitere în judecată, indicarea persoanelor ce urmează a fi citate, măsurile asigurătorii, cheltuielile judiciare şi semnătura procurorului. Se întocmeşte un singur r. chiar dacă lucrările urmăririi penale privesc mai multe fapte ori mai mulţi învinuiţi sau inculpaţi şi chiar dacă se dau rezolvări diferite cu privire la aceştia (art. 263, C.p.p.). În cazul în care r. a fost dat de un procuror de la o unitate de procuratură ierarhic inferioară celei corespunzătoare instanţei competente să judece cauza în fond, el trebuie să fie confirmat de procurorul de la unitatea de procuratură corespunzătoare acestei instanţe (art. 264, alin. 2 şi 3, C.p.p.). Cînd urmărirea penală a fost efectuată de un procuror de la unitatea de procuratură corespunzătoare instanţei competente să judece cauza în fond, confirmarea r. şi sesizarea instanţei se face de procurorul şef al unităţii, iar dacă urmărirea se face de procurorul şef, confirmarea şi sesizarea instanţei revin procurorului ierarhic superior (art. 209, alin. 5, C.p.p.). R. se înaintează instanţei competente în termen de 24 de ore de la darea sau confirmarea sa, împreună cu numărul necesar de copii pentru a fi comunicat inculpaţilor aflaţi in stare de arest.

Grupul infracţional organizat coordonat de finanţatorul FC Argeş

„În perioada 2006 – aprilie 2009, inculpaţii Penescu Gheorghe Cornel, Făcăleaţă Liviu Ilie, Mincă Cristian, Pieca Gheorghiţă şi Gheorghe Constantin au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat care a

 

acţionat în mod coordonat în scopul comiterii mai multor infracţiuni grave de corupţie prin care să obţină beneficii financiare sau materiale”, se arată într-un comunicat al DNA.

În rechizitoriul întocmit de procurorii anticorupţie se specifică sarcinile membrilor, în funcţie de structura ierarhică. Astfel, Liviu Făcăleaţă, director al supermarketului PIC, avea atribuţii legate de arbitrajele echipei FC Argeş, deşi nu avea vreo calitate oficială în cadrul clubului, el ocupându-se de contactatea arbitrilor şi de remiterea banilor.

Preşedintele FC Argeş, Cristian Mincă, avea atribuţii legate de cumpărarea influenţie unor oficiali din cadrul FRF, Gheorghiţă Pieca, administrator la societăţile S.C. PIC S.A. şi Fotbal Club Argeş avea calitatea de trezorier al grupului infracţional organizat, iar fostul preşedinte al Comisiei Centrale a Arbitrilor, Gheorghe Constantin, sprijinea acţiunile grupului prin delegarea arbitrilor solicitaţi de Penescu.

„Inculpatul F.L.I ( Liviu Făcăleaţă) avea atribuţii legate de arbitrajele echipei F.C. A Piteşti şi, din dispoziţia inculpatului P.G.C (Cornel Penescu) a remis sume de bani în repetate rânduri arbitrilor delegaţi şi oficialilor din cadrul FRF. Acelaşi inculpat avea atribuţii legate de remiterea unor sume de bani către funcţionari publici, cum este în speţa noastră situaţia inculpatului L.D.C ( Cristian Libertatu), fost director al OPC Argeş. Deşi F.L.I ( Liviu Făcăleaţă) nu avea nici o calitate oficială în cadrul clubului de fotbal contacta arbitrii delegaţi de CCA din cadrul FRF. Contactarea acestora se realiza de regulă telefonic, după care stabilea cu aceştia întâlniri la intrările în municipiul Piteşti”, se arată în materialul de urmărire penală.

Procurorii mai spun că după desemnarea arbitrilor şi observatorilor, Cornel Penescu  îl trimitea pe Liviu Făcăleaţă să contacteze arbitrii respectivi, promiţându-le sume de bani pentru a favoriza echipa FC Argeş, aceştia fiind contactaţi, de regulă, în seara dinaintea partidei, la hotelul unde erau cazaţi, sau cu câteva zile înainte de disputarea meciurilor.

Tot în rechizitoriu se arată „inculpatul M.C. (Cristian Mincă), preşedinte al FCA SA, avea atribuţii în cadrul grupului legate de cumpărarea influenţei unor oficiali din cadrul FRF, pentru ca aceştia să-şi exercite influenţa în cadrul Comisiei de Disciplină sau Comisiei de Apel, ambele din cadrul FRF, pentru ca oficiali ai clubului să nu fie sancţionaţi sau sancţiunile să fie minime pentru abaterile săvîrşite şi care erau incriminate de Regulamentul disciplinar”.

Procurorii DNA precizează că Gheorghiţă Pieca, administrator la societăţile S.C. PIC S.A. şi Fotbal Club Argeş, „avea calitatea de trezorier al grupului infracţional organizat. În calitatea sa de administrator al S.C. PIC S.A, era la curent cu toate acţiunile întreprinse de grup, le sprijinea, prin punerea la dispoziţie a sumelor de bani necesare, remiterii cu titlu de mită sau cumpărare de influenţă. În calitatea menţionată anterior, acest inculpat ţinea o evidenţă strictă a sumelor remise, evidenţă ce a fost găsită pe un memory stick şi pe unitatea centrală a computerului utilizat de acesta”. În acele evidenţe paralele, Gheorghiţă Pieca menţiona cu exactitate destinaţia sumelor, după cum urmează: mita pentru oficialii FRF era menţionată «protocol FRF», mita pentru Comisia Centrală a Arbitrilor era menţionată «protocol CCA», mita pentru directorul Oficiului pentru Protecţia Consumatorului Argeş era consemnată prin menţiunea «protocol OPC», iar mita pentru arbitri, cât şi pentru observatorii delegaţi la partidele de fotbal ale echipei FC Argeş, era menţionată «protocol FCA»”.

În acelaşi rechizitoriu se precizează cum a sprijinit acţiunile grupului fostul preşedinte al Comisiei Centrale a Arbitrilor din cadrul Federaţiei Române de Fotbal, Gheorghe Constantin. „Arbitrii erau ceruţi fie prin apeluri telefonice, fie prin sms-uri, iar în alte situaţii în urma unor întâlniri directe între cele două persoane. Mai mult decât atât, la percheziţia efectuată la domiciliul din Bucureşti al lui Gheorghe Constantin a fost găsită o listă ce cuprindea numele mai multor arbitrii agreaţi de Penescu”, este precizat în rechizitoriu. La audieri Gheorghe Constantin a recunoscut că acea listă i-a fost remisă de către Cornel Penescu, au precizat procurorii.

În încheiere procurorii DNA explică: „În ce priveşte beneficiul financiar, în cazul persoanelor care au beneficiat de mită acesta este indiscutabil, iar în ceea ce priveşte celelalte persoane acestea erau interesate în mod direct ca echipa de fotbal aparţinând FC Argeş Piteşti să ocupe un loc cât mai bun în clasamentul Ligii I R.TV, iar, în funcţie de poziţia în clasament, erau obţinute şi sumele de bani provenite din drepturile de televizare, administrate de LPF. În situaţia în care echipa se califica, în una din competiţiile organizate de UEFA, clubul urma să fie recompensat cu sume de bani provenind de la instituţia anterior menţionată”.

Procurorii DNA Piteşti i-au trimis în judecată, joi, pe Cornel Penescu, Gheorghe Constantin şi Florin Prunea, alături de alţi 11 inculpaţi, printre care cinci arbitri şi un observator federal, în dosarul corupţiei din fotbal declanşat la jumătatea lunii aprilie.

Sursa: NewsIn

DNA susţine că Dan Voiculescu a „căpuşat” Institutul de Cercetări Alimentare

Dan Voiculescu a intrat în proprietatea Institutului de Cercetări Alimentare printr-o acţiune de căpuşare a acestuia, susţin procurorii, care arată că au fost înfiinţate firme în acest scop, ICA a fost transformat în societate pe acţiuni şi inclus apoi în portofoliul ADS, controlat de fostul PUR.

 

Potrivit rechizitoriului, după includerea ICA în portofoliul Agenţiei Domeniilor Statului în 2002, funcţionarii agenţiei au numit în Consiliul de Administraţie (CA) şi în Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) apropiaţi ai lui Dan Voiculescu, respectiv membri ai fostului Partid Umanist Român (PUR). ADS nu a efectuat o reevaluare a institutului, în condiţiile în care terenurile erau evaluate la nivelul anului 1994, construcţiile la nivelul anului 1998, iar mijloacele fixe şi titlurile de valoare nu au fost reevaluate.

Dan Voiculescu mai este acuzat de procurori că şi-a folosit influenţa politică pentru a obţine la un preţ derizoriu ICA, arătând că anunţul de privatizare a institutului nu a fost publicat în Monitorul Oficial, ci în cotidianul „Independent”.

Procurorii DNA susţin că Dan Voiculescu „a fost artizanul şi beneficiarul final al operaţiunii prin care Agenţia Domeniilor Statului (ADS) a vândut pachetul de acţiuni pe care îl deţinea la societatea în cauză la un preţ de 75 de ori mai mic decât valoarea comercială a acestuia”.

Tribunalul Bucureşti a fixat pentru 6 ianuarie primul termen al procesului în care DNA l-a trimis în judecată pe liderul PC, Dan Voiculescu, alături de fostul ministru al telecomunicaţiilor, Sorin Pantiş, şi alte 11 persoane, pentru privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare.

În total, DNA a trimis, pe 4 decembrie, în judecată 13 persoane, considerând că privatizarea frauduloasă a ICA s-a făcut în folosul lui Dan Voiculescu şi s-a realizat prin subevaluarea bunurilor Institutului cu suma de 7.796.198 de euro.

Potrivit DNA, Dan Voiculescu, preşedintele fondator al Partidului Conservator, acţionar  majoritar  al societăţii „Grupul Industrial Voiculescu şi Compania” (GRIVCO) SA Bucureşti, este acuzat de folosire  de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid a influenţei şi autorităţii date de  această  calitate  în scopul de a  obţine, pentru sine sau pentru  altul, bani, bunuri, sau alte  foloase necuvenite şi spălare de bani, ambele în formă continuată. 

Potrivit rechizitoriul, în perioada 1991-2003, cele 13 persoane au desfăşurat o serie de operaţiuni financiare şi comerciale frauduloase în scopul de a facilita adjudecarea prin licitaţie, de către S.C. GRIVCO S.A. Bucureşti,  a pachetului de acţiuni deţinut de A.D.S la I.C.A., la un preţ mult mai mic faţă de valoarea comercială reală şi în condiţii discriminatorii, netransparente şi prin subevaluarea activelor şi a titlurilor de participare. Institutul de Cercetări Alimentare a devenit atractiv datorită activelor sale imobiliare valoroase, respectiv terenul în suprafaţă de 36.676,79 mp şi construcţiile în suprafaţă desfăşurată de 9.983 mp, amplasate în zona rezidenţială a lacului Băneasa şi având toate  utilităţile în apropiere, arată DNA.

Procurorii anticorupţie au pus sechestru asigurator, pentru a recupera un prejudiciu de 20.000.000 de lei, pe conturile lui Dan Voiculescu şi pe un apartament în valoare de 250.000 de euro aparţinând acestuia, arată rechizitoriul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare.

 

Sursa: NewsIn