reclamatie

Prin ce metode insala clientii agentiile de turism anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Firme care afisau oferte turistice înselatoare, care nu încheiau contract atunci când vindeau pachetele turistice, sau nu ofereau bonuri fiscale pentru serviciile prestate, au fost sanctionate de catre inspectorii de la Protectia

Consumatorilor.
În perioada 25-28 mai, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) a dispus controale la nivel national, privind comercializarea pachetelor de servicii turistice.
Au fost verificate 326 de firme, la 225 dintre acestea constatându-se abateri de la prevederile legale în vigoare (69%). Au fost aplicate 69 de amenzi contraventionale în valoare totala de 256.900 lei, precum si 156 de avertismente. S-a dispus masura opririi temporare de la prestarea serviciilor pâna la remedierea deficientelor la 25 de operatori economici.

Probleme la una din doua agentii bucurestene

În municipiul Bucuresti au fost verificate 25 de agentii de turism, la 13 dintre acestea constatându-se nereguli. Au fost aplicate 13 amenzi contraventionale în valoare totala de 22.500 lei, potrivit datelor emise, ieri, de cei de la ANPC.

Recomandari privind achizitionarea pachetelor de servicii turistice

Protectia Consumatorilor recomanda tuturor celor care urmeaza sa achizitioneze pachete de servicii turistice de la agentiile de turism din România sa solicite informatii complete despre pachetele de servicii ce urmeaza a fi contractate (în conformitate cu obligatiile de informare impuse operatorilor din turism).
– Solicitati operatorului economic sa va dea în scris informatii complete despre întreg pachetul de servicii pe care doriti sa-l achizitionati (localitatea de destinatie; ruta de parcurs; mijlocul de transport utilizat si caracteristicile acestuia (clasificare); tipul unitatilor de cazare si informatii în legatura cu acestea; serviciile de masa oferite; durata programului, cu indicarea datei sosirii si a plecarii; informatii generale privind regimul pasapoartelor si al vizelor, asigurari de sanatate necesare; cuantum avans si termen pentru achitarea restului de plata; numarul minim de persoane necesar pentru realizarea programului si termenul-limita pentru informarea turistului, în caz de anulare a calatoriei; posibilitatile de încheiere a unor asigurari facultative pentru asistenta în caz de boala, accidente si altele; durata pentru care opereaza oferta turistica); fiti precauti daca vi se ofera informatii vagi sau incomplete.

Sursa: Curierul National

Sa credem si minunea asta:Firmele de asigurari vor fi obligate sa raspunda la reclamatii în maxim 30 de zile

de

Românii nemultumiti de companiile de asigurari vor putea depune online reclamatii la care vor primi raspuns în maximum 30 de zile. În plus, toate societatile de asigurari vor avea o echipa formata din juristi, economisti,

ingineri si alte persoane specializate pentru a se ocupa de solutionarea reclamatiilor, fie ca este vorba de asigurari auto, fie ca sunt polite de asigurari de bunuri sau asigurari de viata. Toate aceste prevederi sunt cuprinse într-o norma elaborata de CSA care a fost recent publicata în Monitorul Oficial. Desi companiile de asigurari contactate de Gândul sustin ca majoritatea au norme interne de gestionare a reclamatiilor primite de la clienti, oficialii CSA sunt de alta parere.

“CSA a facut controale la unele societati în urma carora a reiesit ca acestea nu aveau registre de evidenta a reclamatiilor sau acestea nu se conformau cu cerintele Comisiei. Pâna acum, firmele de asigurari nu erau obligate sa raspunda la reclamatii într-un anumit termen, de acum vor fi nevoite sa trimita raspunsul în 30 de zile de la depunerea sesizarii”, au declarat pentru Gândul reprezentanti ai CSA. Majoritatea sesizarilor primite, în ultimii ani, de institutia care supravegheaza piata de profil se refera la asigurarile auto.

“Noile prevederi vor duce la cresterea responsabilitatii companiilor fata de clienti, acestia vor fi tratati mult mai grijuliu ca pâna acum. În cele mai multe dintre plângeri, care vizeaza politele auto, asiguratii sustin ca sunt plimbati între asigurator si service, spun ca suma primita ca despagubire este prea mica sau ca li s-a refuzat plata despagubirilor”, a declarat pentru Gândul Gheorghe Grad, directorul general al brokerului de asigurare si reasigurare SRBA.

Sursa: Gandul

Concurenţa neloială. Reclama comparativă

de

Faptele pe care legea le consideră acte de concurnţă neloială(art.4 şi art.5 dinLegea nr.11/1991)  sunt cele care urmăresc crearea unei confuzii, tinzând să producă în viziunea consumatorului ideea că întreprinderea,podusele sau serviciile provin de la concurent sau există legături strânse între oferte. De aceea,reclama comparativă,implicând elemente de neloialitate în scopul obţinerii unor avantaje de piaţă,este ilicită,când comparaţia este inexactă şi neobiectivă.

(Secţia comercială.decizia nr 2412 din 18 aprilie2003)

Reclamanta SC ” R.” SA a chemat în judecată pe pârâta SC „E.C.” SRL solicitând încetarea şi interzicerea faptelor care constituie concurenţă neloială, publicarea hotărârii privind constatarea unor fapte de concurenţă neloială, timp de o săptămână în ziarele „Adevărul”, „România Liberă” şi „Ziarul Financiar”.

Tribunalul Bucureşti, prin sentinţa civilă nr.2739 din 6 aprilie 2001, a respins acţiunea, considerând că scrisoarea semnată de directorul de proiect al pârâtei face câteva comparaţii faţă de activitatea reclamantei, care, fără a fi denigratoare, cuprind informaţii obiective şi precise în legătură cu scopul organizării „România Internaţional Travel Show.”

Publicarea unor articole de presă nu a fost considerată o practică neloială câtă vreme afirmaţiile proveneau de la persoane care au participat la manifestarea expoziţională reflectate în mass-media.

Prin decizia nr.1377 din 5 noiembrie 2001, Curtea de Apel Bucureşti a respins apelul declarat de reclamantă ca nefondat.

Instanţa a reţinut inexistenţa afirmaţiilor pejorative, lipsa de favorizare a intereselor agentului economic agresiv, simpla efectuare a comparaţiilor între servicii fiind insuficientă pentru caracterizarea acţiunii denigratoare.

Reclamanta a declarat recurs întemeiat pe dispoziţiile art.304 pct.8 şi 9 C.proc.. civ.,.susţinând că instanţele au interpretat greşit dispoziţiile art.4 lit.e şi g din Legea nr.11/1999 modificatăşi  nu au avut în vedere Convenţia de la Paris, privind protecţia proprietăţii industriale.

Recursul este nefondat.

Scrisoarea, ce face obiectul analizei activităţii de concurenţă neloială, prezintă câteva aspecte referitoare la două evenimente expoziţionale RITS şi TNT, afirmând comparativ că unul este un târg independent care beneficiază de prezentare internaţională şi are tarife pentru expoziţii române mai mici, iar celălalt este un târg mixt cu tarife preferenţiale pentru membrii asociaţiei. Acesta susţine, în final, că vine în sprijinul clientului pentru luarea unei decizii de a participa la unul din cele două târguri.

Concurenţa se defineşte ca ansamblu de reguli care cârmuiesc competiţia întreprinderilor pentru câştigarea sau conservarea clientelei, în condiţii oneste, cu reprimarea modalităţilor abuzive.

Libertatea de a participa la schimburile economice, constituie un drept recunoscut de lege, care nu poate fi discreţionar şi impune satisfacerea unor condiţii economice, legale, morale, compatibile schimburilor de mărfuri şi servicii.

De aceea riscul întreprinzătorului inactiv sau insuficient dotat de a pierde clientela, când concurenţa a decurs potrivit normelor bunei-credinţe şi a uzanţelor cinstite, există fără a atrage caracterul ilicit al concurenţei se face în funcţie de un ansamblu de elemente, care cuprind conţinutul actului, mijloacele folosite, influenţa asupra vieţii economice.

Faptele, pe care legea le consideră acte de concurenţă neloială (art.4 şi 5 din Legea 11/1991 modificată), sunt cele care urmăresc crearea unei confuzii, mijloacele folosite tinzând să producă în viziunea consumatorului ideea că întreprinderea, produsele sau serviciile provin de la concurent sau există legături strânse între oferte.

Riscul de confuzie apare astfel ca eroare asupra identăţii întreprinderii produselor sau serviciilor.

Dacă, în principiu, reclama comparativă, chiar dacă nu este denigratoare, implică elemente de neloialitate, jurisprudenţa a exceptat comparaţia necesară, care pune în discuţie avantajele ofertei personale, dându-i o valoare publicitară. Ilicită este numai comparaţia inexactă şi neobiectivă care încearcă obţinerea unor avantaje inexacte şi neobiective, sau încearcă fraudulos obţinerea unor avantaje de piaţă.

Caracterizând scrisoarea din septembrie 2000  ca un act de  comparaţie necesară, fără a fi îndreptat împotriva bunului renume al concurentului, pentru a-i prejudicia reputaţia, instanţele au pronunţat soluţii legale şi temeinice.

În temeiul dispoziţiilor art.312 C.proc.civ., Curtea a respins ca nefondat recursul.

Am fost victima unei agresiuni fizice (am fost batut/a) si am fost lovit (a).

de

Du-te mai intai sa-ti ingrijesti starea de sanatate probabil alterata de bataia primita.

Nu uita sa ceri din spital acte medicale care sa dovedeasa ca ai fost acolo (pe foi cu antet original, datate, cu stampila institutiei si parafa medicului) precum si rezultatele de la orice alt tip de investigatie (radiografie,ecografie, etc.) in caz ca a trebuit sa faci asa ceva.
Daca trebuie sa te internezi urmeaza indicatia medicilor si interneaza-te iar apoi cand vei iesi din spital cauta-ti dreptatea.

Mai departe:

Poti cere tu insuti o examinare medico-legala de constatare

Du-te la cea mai apropiata institutie medico-legala sa soliciti o examinare medico-legala de constatare a leziunilor pe care le-ai suferit.

    • Ai timp 30 zile sau pana cand leziunile au disparut de pe corpul tau. Vei primi un certificat medico-legal.
    • in continuare gandeste-te bine ce vrei sa faci si daca vrei sa mergi mai departe du-te la sectia de politie pe raza careia s-a intamplat evenimentul si declara ce ai patit. Se va deschide un dosar de urmarire penala si se angreneaza sistemul juridic. Poate ar fi bine in acest caz sa ai si un avocat care sa te consilieze.
    • Daca din anumite motive (nehotarare, boala) nu ai putut sa te prezinti spre a fi examinat sau intre timp dei nu au trecut 30 zile leziunile de pe corpul tau au disparut du-te obligatoriu la politie si anunta ce ai patit si explica de ce ai intarziat. Vei primi o adresa cu care sa te prezinti la institutia medico-legala in vederea examinarii. Nu uita sa ai bani in buzunar, intrucat orice examinare medico-legala este contra cost (vezi servicii/tarife prestatii).
  • Vrei sa anunti de la inceput politia
    • Du-te la sectia de politie pe raza careia s-a intamplat evenimentul si declara ce ai patit. Se va deschide un dosar de urmarire penala si se angreneaza sistemul juridic. Vei primi o adresa cu care sa te prezinti la institutia medico-legala in vederea examinarii. Calea este oficiala, politia fiind in cunostiinta de cazul tau inca de la inceput, ea fiind cea care cere examinarea. Poate ar fi bine ca si in acest caz sa ai un avocat care sa te consilieze. Nu uita sa ai bani in buzunar, intrucat orice examinare medico-legala este contra cost (vezi servicii/tarife prestatii).

Conflict de munca. Litigiu de drept comun

de

Legea 168/199: art. 67 si art. 68

Constituie conflicte de munca/drepturi, in situatiile prevazute in art. 67 si 68 din Legea 168/1999, numai cand ele s-au produs in derularea unui contract de munca, iar nu si in cazul in care intre parti a existat un contract civil.

Prin sentinta civila nr. 675/9.07.2004 Judecatoria Pucioasa a declinat competenta de solutionare a cauzei privind actiunea promovata de SC „ T.T. IMPEX„ SRL Campulung – Muscel impotriva paratului S.S. in favoarea Tribunalului Arges cu motivarea ca litigiul intervenit intre parti constituia un conflict de munca, chiar daca nu a existat un contract de munca in forma scrisa intrucat paratul a indeplinit in fapt atributii de gestionar delegat.
La randul sau, Tribunalul Arges, sectia civila, prin sentinta nr. 363/CM/27.X.2004, a declinat competenta de solutionare a litigiului in favoarea Judecatoriei Pucioasa si constatand ivit conflictul negativ de competenta a suspendat din oficiu procedura si a dispus inaintarea dosarului la Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru solutionarea lui.
S-a retinut ca potrivit Legii nr. 22/1969 modificata prin Legea 54/1994, gestionarul in intelesul actelor normative invocate trebuie sa fie o persoana incadrata in baza unui contract de munca, pentru ca in temeiul raporturilor de munca sa-i fie angajata raspunderea materiala pentru pagube cauzate in gestiune.
Or, in cauza s-a precizat de catre reprezentantul reclamantei ca nu a incheiat cu paratul un contract de munca, iar acesta nu a primit un salariu, intre parti intervenind o conventie verbala in baza careia in principal in perioada 13.03.2001 – 31.08.2001 a intocmit si eliberat facturi catre clienti, a incasat bani, a intocmit monetar si a predat banii incasati, saptamanal, la casieria unitatii.
Astfel fiind litigiul dintre parti nu viza un conflict de drepturi conform art. 67 si 68 din Legea 168/1999 ci un litigiu de drept comun de competenta judecatoriei, prejudiciul invocat de reclamanta fiind de 69.120.000 lei.
In ceea ce priveste conflictul negativ de competenta urmeaza a retine ca litigiul ivit intre parti are caracterul unei actiuni in pretentii si prin urmare, raportat si la valoarea sumei solicitate, conform art. 1 pct. 1 C. proc. civ. intra in competenta de solutionare a Judecatoriei Pucioasa.
In adevar, expertiza contabila extrajudiciara depusa la dosar atesta ca paratul nu a avut incheiat un contract de munca sau o conventie civila cu reclamanta. Paratul a indeplinit acte comerciale (a emis delegatii, avize, facturi, chitante, a incasat sume de bani) in baza unei intelegeri verbale cu administratorii societatii comportandu-se ca un gestionar – delegat de fapt .
Or, potrivit art. 67 si 68 din Legea 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca, sunt conflicte de drepturi si prin urmare supuse jurisdictiei muncii, intre altele conflictele ivite in legatura cu incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractelor individuale de munca ca si cele privind plata unor despagubiri pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de parti prin neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor stabilite prin contractul individual de munca .
Intre parti nu s-a incheiat insa un contract de munca, paratul derulandu-si activitatea in baza unei intelegeri verbale, astfel ca, in raport cu prevederile art. 67 si 68 din Legea 168/1999, litigiul promovat de reclamanta nu constituie un conflict de munca ci un litigiu de drept comun, care in raport si de valoarea pretentiilor formulate de reclamanta intra in competenta de solutionare a Judecatoriei Pucioasa, conf. art. 1 pct. 1 C. proc. civ.

Incheiere contract de munca. Admisibilitatea actiunii

de

Prin sentinta civila nr. 780 din 13 octombrie 2004, Tribunalul Bacau a respins, ca nefondata, actiunea reclamantei C. M., prin care a solicitat obligarea paratului Teatrul Municipal Bacovia Bacau la incheierea contractului individual de munca in forma scrisa, sub sanctiunea obligarii la plata daunelor cominatorii, cu motivarea ca, in mod justificat nu a fost incheiat contractul, intrucat reclamanta nu a prezentat un certificat medical cu privire la starea de sanatate.Curtea de Apel Suceava, prin decizia civila 212 din 5.04.2005, a admis recursul reclamantei, cu consecinta modificarii sentintei recurate si, in rejudecare, a admis in parte actiunea, obligand paratul la incheierea contractului de munca incepand cu data de 11.05.2004, sub sanctiunea obligarii la plata daunelor cominatorii de 1.000.000 lei/zi de intarziere, de la data pronuntarii pana la data perfectarii raporturilor de munca .

In motivare, instanta de recurs a retinut, conform actelor dosarului (adresa de transfer a paratei, mentiunile din cartea de munca, facute de vechiul angajator), rezulta, fara echivoc, ca partile, de comun acord, au inteles sa incheie raporturi contractuale, iar potrivit art. 16 alin. 2 din Codul muncii, obligatia incheierii ulterioare a contractului individual de munca revenea paratei, in calitate de angajator.Cu toate acestea, contrar probatoriului administrat, prima instanta a respins actiunea, motiv pentru care, in temeiul art. 312 rap. la art. 304 pct. 9 C. pr. civ., s-a admis recursul reclamantei si, pe fond, s-a admis actiunea

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!