Executare silita 2015.Anularea executarii silite a KRUK SRL , Anularea onorariului de executor , Anularea clauzelor abuzive din cadrul executarii silite, Anularea incheierilor de incuviintare a executarii silite.
Reclamatii Imprimare & Publicare
Reclamatii- Imprimare & Publicare
Atentie:amenzi de peste 10000 lei pentru practici incorecte comercianti
Începând de mâine, când intră în vigoare noile reglementări privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii, vânzătorii cu amănuntul pot fi amendaţi cu până la 100.000 lei pentru agresivitatea cu care încearcă să ne convingă să le cumpărăm marfa, în ciuda repetatelor noastre refuzuri.
Concret, potrivit Legii 33/2015 care modifică Legea 363 din 2007, act normativ care se aplică începând de mâine, orice comerciant care-şi face publicitate înşelătoare sau agresivă poate fi amendat cu sume cuprinse între 2.000 – 100.000 lei. Pentru a-i determina să renunţe la astfel de practici, consumatorii nu trebuie să facă altceva decât să sesizeze în scris Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) şi să ataşeze documentele sau pliantele care dovedesc aceste practici ilegale.
Reclamaţiile pot fi depuse, potrivit legii, şi de operatorii economici concurenţi, care pot informa ANPC în legătură cu practicile comerciale incorecte. Legea nr. 33/2015 pentru modificarea Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor, precum şi pentru completarea art. 32 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 170 din data de 11 martie şi se va aplica începând de mâine, 14 martie.
Actul a fost adoptat în luna februarie de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.
Ca atare, începând de mâine, firmele care folosesc practici comerciale agresive sau înşelătoare, fie prin reclame, fotografii, pliante sau orice fel de informaţii trunchiate sau neclare, determinând consumatorul să ia o decizie în necunoştinţă de cauză, pe care altfel n-ar fi luat-o, constrânşi sau hărţuiţi să aleagă, vor primi amenzi duble faţă de legea din 2007.
Deformarea substanţială a comportamentului consumatorilor
Conform legii 33, firmele care aplică practici înşelătoare nu oferă informaţii clare despre produsele oferite. Potrivit articolului 2, litera e), „deformarea substanţială a comportamentului economic al consumatorilor” este definită ca „folosirea unei practici comerciale cu scopul de a afecta în mod considerabil capacitatea consumatorilor de a lua o decizie în cunoştinţă de cauză, determinându-i astfel să ia o decizie pe care altfel nu ar fi luat-o”.
În ceea ce priveşte practicile agresive, acestea sunt cele care limitează libertatea consumatorului de a alege şi constau în hărţuirea clientului.
„Pentru a determina dacă o practică comercială recurge la hărţuire, constrângere, inclusiv la forţă fizică sau la influenţă nejustificată, se iau în considerare următoarele elemente: momentul, locul desfăşurării, natura şi/sau durata acesteia; recurgerea la ameninţare, la un limbaj sau la un comportament abuziv; exploatarea de către comerciant a unei situaţii nefericite sau a unei circumstanţe speciale, de o asemenea gravitate încât afectează raţionamentul consumatorului mediu şi de care comerciantul este conştient, în scopul influenţării deciziei consumatorului cu privire la produs; orice obstacol oneros sau disproporţionat, neprevăzut în contract, impus de comerciant, atunci când consumatorul doreşte să îşi exercite drepturile contractuale, inclusiv dreptul de a înceta contractul sau de a schimba produsul ori de a se adresa unui alt comerciant; orice ameninţare cu măsuri, în situaţia în care acestea nu pot fi luate în mod legal”, se arată în articolul 9 din lege.
In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta
Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.
Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.
Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:
– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;
– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;
– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;
– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;
– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:
- in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
- in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
- in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.
Problematica exploatarii gazelor de sist din perspectiva sigurantei nationale-ABUZURI STAT
Problematica exploatarii gazelor de sist din perspectiva sigurantei nationale-ABUZURI STAT Tehnica fracturarii hidraulice a fost respinsa in anumite tari din Uniunea Europeana iar Romania a instituit in anul 2012 un moratoriu privind exploatarea gazelor de sist pana la finalizarea studiilor. Pe de alta parte, sunt tari (precum Irlanda,
Franta si Bulgaria) care au interzis prin lege exploatarea gazelor din sist prin aceasta metoda din cauza impactului asupra mediului. Metoda consta in injectarea unor mari cantitati de apa, nisip si aditivi chimici, sub presiune intr-o formatiune de roci de sist care contin gazul respectiv.
Participantii la eveniment au fost unanim de acord ca problematica exploatarii gazelor de sist trebuie abordata pe trei paliere : din perspectiva protectiei mediului, din punct de vedere al asigurarii unei indepenedente energetice si din punct de vedere strict economic.
La dezbatere s-au prezentat imagini cu siturile de exploatare din SUA si efectele nocive resimtite la nivelul populatiei, dar si studii de specialitate referitoare la reglementarile legislative incidente in aceasta problematica.
Prezent la dezbatere, deputatul George Scutaru, vicepresedintele Comisiei de Aparare, ordine publica si siguranta nationala a subliniat faptul ca Romania se afla intr-o zona de falie de interese politice, economice si geostrategice. Insa chiar si asa, tara noastra trebuie sa gaseasca surse alternative de producere a energiei intrucat, in aprox. 10-15 ani, zacamintele de petrol si gaze ale Romaniei se vor epuiza.
Pe de alta parte, trebuie luat in calcul si faptul ca, toate tarile europene, cu exceptia Norvegiei, sunt importatoare de gaze naturale din Rusia.
Principalele dezavantaje ale acestei forme de exploatare aduse in discutie in cadrul dezbaterii au fost :
– scoaterea din circuitul agricol a aprox. 480.000 ha (in conditiile in care zona Barladului este preponderent agricola), tinand cont ca dupa terminarea exploatarii aceste terenuri nu vor putea fi redate circuitului agricol foarte mult timp;
Asistenta in favoarea consumatorilor – Ce poti face daca banuiesti ca ai achizitionat un produs nesigur?
Daci ai suspiciuni asupra siguranței unei achiziții (produse alimentare de origine animală, alte produse alimentare și cosmetice, jucării, aparatură electronică, vase sub presiune, alte produse nealimentare), încetează să mai utilizezi produsul respectiv și raportează-l autorităților. În cazul produselor nealimentare, te poți adresa Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). În ceea ce privește produsele alimentare, poți apela la Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.
Dacă produsul nu prezintă siguranță, în principiu, îl poți returna la magazin și solicita rambursarea prețului plătit.
Nu uita! Poți verifica lista produselor propuse spre retragere pe site-ul ANPC
Atenție! Ce trebuie să știi atunci când achiziționezi o jucărie?
Atunci când cumperi o jucărie pentru copilul tău, asigură-te că este însoțită de instrucțiuni și de informații de siguranță, tipărite în limba română. Acestea pot fi scrise pe o etichetă sau într-un prospect.
Important!
Pentru jucăriile destinate copiilor mai mici de 3 ani, părțile componente și orice parte detașabilă trebuie să aibă dimensiuni suficient de mari încât să nu poată fi înghițite sau inhalate.
www.coltuc.ro
www.coltuc.ro/blog
avocat@coltuc.ro
Asistenta in favoarea consumatorilor – Citeste contractul inainte de a semna
Ai cumpărat un bilet la concertul formaţiei preferate. Dar, atunci când concertul este anulat, organizatorii refuză să ramburseze biletul şi vor să îţi ofere în schimb un bilet la un concert al altei formaţii, care nu îţi place. Organizatorii afirmă că acest drept al lor este scris pe bilet.
Cine te poate ajuta să stabileşti dacă o clauză este abuzivă? Care sunt drepturile tale în astfel de situaţii? Ce poţi să faci dacă ai un contract care include clauze abuzive?
Clauzele din contractele încheiate între un comerciant şi tine în calitate de consumator, care te pun în dezavantaj şi care îţi prejudiciază interesele, sunt interzise de lege. Aceste clauze sunt numite abuzive şi sunt declarate nule, astfel încât nu sunt obligatorii pentru tine. În cazul unui litigiu cu privire la o clauză contractuală abuzivă, instanţa va lua decizia finală.
Atenţie! Această regulă nu se aplică dacă ai negociat şi agreat în mod individual o clauză contractuală specifică. Dar ţine minte că se aplică tuturor genurilor de tranzacţii, chiar dacă nu semnezi un contract, ci doar cumperi ceva dintr-un magazin sau chiar un bilet la un spectacol, ca în exemplu de mai sus. Nu toate contractele între tine în calitate de consumator şi un comerciant au o formă scrisă şi semnată. Pentru a identifica eventuale clauze abuzive, citeşte inscripţiile scrise mic pe spatele sau la finalul unor înscrisuri. Acestea se găsesc pe bilete la spectacole, broşurile agenţilor turistici, etichetele produselor etcExemple de clauze abuzive:
– Ai încheiat un contract de televiziune prin cablu pentru o perioadă obligatorie iniţială de doi ani şi vrei să renunţi după un an. Furnizorul îţi spune că, potrivit contractului, în situaţia dată trebuie să plăteşti o sumă fixă, ca despăgubire. O astfel de clauză poate fi considerată abuzivă.
– Contractul de credit cu banca prevede o dobândă de 5%. După un an, constaţi că aceasta a crescut cu un punct procentual. Solicitând explicaţii, afli că o clauză contractuală dă dreptul băncii de a modifica dobânda în funcţie de evoluţia pieţei. Această clauză poate fi considerată abuzivă, pentru că este prea generală şi lasă la bunul plac al comerciantului motivele pentru care urmează să modifice costurile creditului. În cazul în care ai identificat o clauză abuzivă în contract, poţi să încerci o negociere personală cu comerciantul, iar dacă nu ai reuşit să rezolvi problema, contactează una dintre organizaţiile de consumatori sau autoritatea de stat, pentru a obliga comerciantul să retragă sau să modifice clauza respectivă sau pentru consiliere.
În ce situaţii te întâlneşti cu clauzele abuzive?
Cel mai des întâlnite cazuri de clauze comerciale abuzive sunt cele prin care:
– Se renunţă sau se limitează răspunderea vânzătorului, aşa cum e ea reglementată de lege;
– Sunt excluse sau restricţionate drepturile consumatorului, aşa cum sunt reglementate de lege;
– I se permite comerciantului să reţină sume plătite de către consumator în cazul în care acesta decide să nu încheie un contract;
– Consumatorul este obligat ca, în caz de abatere, să achite compensaţii sau penalităţi nejustificat de mari;
– Îl eliberează pe comerciant de obligaţiile sale contractuale după bunul său plac, în timp ce consumatorul nu beneficiază de acelaşi drept;
– I se permite comerciantului să înceteze un contract pe perioadă nedeterminată, fără notificare, fără a avea vreun motiv serios pentru a proceda în acest fel;
– I se permite comerciantului, printr-o clauză, să modifice unilateral condiţiile contractului;
– I se cere consumatorului să-şi îndeplinească obligaţiile, chiar în situaţia în care comerciantul nu şi le îndeplineşte pe ale sale.
Vrei Sa Faci O Reclamatie – Asistenta in favoarea consumatorilor
Află care sunt drepturile tale în situația respectivă. Dacă nu reușești să găsești informațiile care îți sunt necesare, cere sprijin unei asociații de consumatori sau unei autorități cu atribuții în domeniu. Descrie situația pe scurt, în scris (ce s-a întâmplat, când, unde). Este bine ca totul să fie clar, concis, fără foarte multe detalii.
Adresează plângerea ta către vânzator sau către departamentul de relații cu clienții al comerciantului, menționând solicitarile tale, precum și un termen maxim pentru răspuns, de exemplu 15 sau 30 de zile. Descrie clar ceea ce pretinzi: scuze, despăgubiri, repararea produsului, înlocuirea acestuia, restituirea contravalorii, etc.
La cerere, atașează copii ale tuturor documentelor relevante: bonuri și chitanțe fiscale, factură, contract, certificat de garanție, instrucțiuni de folosire, sau alte dovezi, după caz. Trimite întotdeauna copii, și nu documentele în original. Nu uita să menționezi: numele complet și datele tale de contact, precum și numărul contractului, dacă este cazul.În cazul în care nu primești un răspuns, sau răspunsul primit nu te mulțumește, pentru a afla ce trebuie să faci în continuare adresează-te unei asociații pentru consumatori, Centrului European al Consumatorilor România, dacă problema ta privește un comerciant dintr-un alt stat membru, sau autorităților cu atribuții în domeniu. Atunci când adresezi reclamația ta unei autorități publice, trebuie să primești un răspuns în termenul legal de 30 de zile, începând cu data înregistrării plângerii. Acest termen poate fi extins cu încă 15 zile, atunci când este necesar.
www.coltuc.ro
www.coltuc.ro/blog
avocat@coltuc.ro
Asistenta in favoarea consumatorilor – solutionare petitii
CAP 1. SCOPUL ŞI DOMENIUL DE APLICARE
Procedura stabileşte condiţiile şi modalităţile de efectuare a cercetării aspectelor sesizate
sau reclamate de către consumator – orice persoană fizică sau grup de persoane fizice
constituite în asociaţii, care acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale
sau de producţie, artizanale ori liberale.
Procedura se aplică de către personalul cu atribuţii de control al Autorităţii Naţionale
pentru Protecţia Consumatorilor şi al structurilor teritoriale subordonate.
Asistenta -in- favoarea- consumatorilor – solutionare- petitii
CAP 2. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
· Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 (r2) privind protecţia consumatorilor, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare;
· Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor,
cu modificările şi completările ulterioare;
· Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi
completările ulterioare;
· Hotărârea Guvernului nr. 700/2012 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale
pentru Protecţia Consumatorilor, cu modificările ulterioare;
· Legea nr. 449/2003 (r1) privind vânzarea produselor şi garanţiile asociate acestora, cu
modificările şi completările ulterioare;
· Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu
consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia
consumatorilor, cu modificările şi completările ulterioare;
· Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi
consumatori (r2), cu modificările şi completările ulterioare;
· Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru
consumatori, aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 288/2010
· Alte acte normative din domeniul protecţiei consumatorilor.
CAP 3. TERMINOLOGIE
Cele două forme prin care consumatorii se pot adresa structurilor Autorităţii Naţionale
pentru Protecţia Consumatorilor, se definesc astfel:
a) sesizare: formulare făcută în scris ori prin poşta electronică, prin preluarea/completarea
fişei de sesizare/reclamaţie, de către personalul structurilor teritoriale, cu privire la lipsa
conformităţii produselor/serviciilor achiziţionate, fără solicitare de pretenţii materiale, prin care
se aduce la cunoştiinţă o posibilă încălcare a drepturilor şi intereselor consumatorilor;
b) reclamaţie: formulare făcută în scris sau prin poşta electronică, prin
preluarea/completarea fişei de sesizare/reclamaţie de către personalul din cadrul structurilor
teritoriale privind lipsa conformităţii produselor/serviciilor oferite de operatorii economici sau alte
încălcări ale drepturilor şi intereselor consumatorilor şi prin care se solicită pretenţii materiale
sau de altă natură .
c) reclamaţie cu caracter trasfrontalier: formulare făcută în scris sau prin poştă
electronică prin preluarea fişei de reclamaţie de către personalul din cadrul structurilor
teritoriale privind lipsa conformităţii produselor/serviciilor sau alte încălcări ale drepturilor şi
4
intereselor consumatorilor, români sau din alt stat membru, în cazul unor relaţii comerciale cu
carcater transfrontalier şi prin care se solicită pretenţii materiale, conform prevederilor legale.
Se consideră relaţii comerciale cu caracter transfrontalier acele relaţii în cazul cărora fie
comerciantul este stabilit în alt stat membru, iar consumatorul este român, fie consumatorul
este din alt stat membru iar fapta s-a săvârşit pe teritoriul României.
Prin petiţie se înţelege atât sesizarea, cât şi reclamaţia aşa cum sunt definite mai sus.
Prin structuri teritoriale se înţeleg Comisariatele Regionale pentru Protecţia
Consumatorilor.
CAP 4. REGULI DE PROCEDURĂ
4.1 Condiţii prealabile pentru soluţionarea petiţiilor:
(1) Structurile teritoriale, conform prevederilor legale, au obligaţia de a institui un sistem
propriu pentru preluarea, înregistrarea, stocarea, analizarea, prelucrarea şi rezolvarea petiţiilor
consumatorilor cu privire la încălcări ale unor drepturi ale acestora, urmărindu-se aplicarea
corectă a prevederilor legale, inclusiv comunicarea, în scris, către aceştia a rezultatului
cercetărilor.
(2) Pentru operativitatea soluţionării petiţiilor, consumatorii vor fi îndrumaţi să se adreseze
mai întâi vânzătorului (atunci când aceştia sunt din aceeaşi localitate).
(3) În cazul produselor nealimentare, care se află în termenul de garanţie, la care
consumatorul constată neconformităţi, acesta trebuie să se adreseze vânzătorului şi nu serviceului.
În conformitate cu dispoziţiile legale, vânzătorul şi nu service-ul este răspunzător faţă de
consumator pentru lipsa conformităţii produsului achiziţionat. Acest lucru este valabil în cazul în
care consumatorul alege calea dreptului legal. Dacă merge pe garanţia (comercială – deci
voluntară) va trebui să respecte indicaţiile vânzatorului, care după caz ii poate solicita să se
adreseze la vânzător sau direct la unitatea service trecută de regula pe certificatul de garantie
sau pe alte documente însoţitoare.
(4) În cazul constatării lipsei conformităţii produselor/serviciilor în cadrul termenului de
garanţie sau a datei durabilităţii minimale/datei limită de consum, aducerea acestora la
conformitate sau înlocuirea acestora, în fiecare caz, se face fără plată – vânzătorul/prestatorul
de servicii suportă toate costurile necesare legate de transport, manipulare, expertizare,
demontare, montare, manoperă, materialele utilizate şi ambalare.
(5) După expirarea termenului de garanţie, remedierea sau înlocuirea produselor care nu pot
fi folosite în scopul pentru care au fost realizate ca urmare a unor vicii ascunse apărute în cadrul
duratei medii de utilizare sunt obligaţii ale operatorului economic.
(6) Pentru operativitatea şi eficientizarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, în sprijinul
petiţionarilor, se recomandă ca petiţiile să fie adresate direct structurilor teritoriale pe raza
cărora se află entitatea reclamată. Petiţiile înregistrate la A.N.P.C. (Autoritatea Centrală) se
transmit structurilor teritoriale de la care petiţionarii vor primi răspuns.
(7) Structurile teritoriale sunt obligate să desemneze, prin decizie administrativă/fişa postului,
persoanele care au în atribuţii rezolvarea petiţiilor (responsabili cu petiţiile) şi expedierea
răspunsurile către petiţionari.
(8) Repartizarea petiţiilor şi urmărirea modului de soluţionare cad în sarcina Comisarului Şef
sau a Comisarului Şef Adjunct.
(9) Petiţiile greşit îndreptate vor fi trimise în termen de 5 zile de la înregistrare, autorităţilor
sau instituţiilor publice, care au ca atribuţii rezolvarea problemelor reclamate/sesizate,
informându-se, în aces sens, consumatorul.
(10) În cazul în care un petiţionar adresează mai multe petiţii, sesizând aceeaşi problemă,
acestea se vor conexa, petentul urmând să primească un singur răspuns care trebuie să facă
referire la toate petiţiile primite.
5
(11) Petiţiile înregistrate şi clasate sunt :
· petiţiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare ale petiţionarului,
a entităţii reclamate şi ale produsului/serviciului reclamat, precum şi cele care nu au ataşate
documentele aferente achiziţionării produsului sau serviciului ori alt document care să aibă
legatură cu aspectele reclamate;
· petiţiile care conţin informaţii aberante, impertinente, irelevante, limbaj agresiv şi jignitor;
· petiţiile formulate cu tardivitate, care se referă la fapte contravenţionale săvârşite în
termen mai mare de 6 luni de la data înregistrării petiţiilor, cu excepţia celor ce constituie
contravenţii continue;
· petiţiile nelizibile şi/sau neinteligibile;
· petiţiile formulate care fac obiectul acţiunilor judecătoreşti;
· petiţiile care sunt adresate prin interpuşi, inclusiv prin case de avocatură dacă nu sunt
însoţite de împuternicire avocaţială;
Se va informa petentul cu privire la clasarea petiţiei în maxim 10 zile de la înregistrare.
4.2. Preluarea şi înregistrarea petiţiilor/informaţiilor de la consumatori
4.2.1. Preluarea se poate face utilizând, după caz, următoarele modalităţi:
· birouri de primire/înregistrare la sediile structurilor teritoriale;
· numere telefonice, numai pentru informaţii;
· poşta electronică;
· fax;
· poştă.
4.2.2. Înregistrarea petiţiilor
(1) Structurile teritoriale pentru protecţia consumatorilor înregistrează petiţiile, în vederea
cercetării acestora.
(2) Petiţiile se preiau şi se înregistrează, indiferent dacă operatorul economic are sediul sau nu
pe raza de activitate a structurii teritoriale la care consumatorul s-a adresat.
(3) Structurile teritoriale nu pot refuza înregistrarea petiţiilor referitoare la domenii de activitate
care nu intră în competenţa Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
(4) Pentru operativitatea şi eficienţa soluţionării petiţiei se va proceda la consilierea
petiţionarului şi îndrumarea acestuia către structura administraţiei publice competentă, dacă
acesta este de acord, sau la redirecţionarea petiţiei către structura în drept să o soluţioneze cu
informarea petiţionarului despre acest fapt.
(5) Petiţiile trebuie să conţină informaţii referitoare la produsul sau serviciul reclamat, datele de
identificare a operatorului economic, inclusiv anexarea documentelor probatorii.
(6) Petiţiile transmise prin e-mail trebuie să cuprindă datele de identificare a petentului, adresa
de e-mail fiind insuficientă.
(7) Pentru formularea în scris a petiţiei, la sediul structurii teritoriale, se solicită petentului să
completeze datele din “Fişa de sesizare/reclamaţie”, conform modelului din Anexa nr. 1 la
prezenta procedură.
(8) Persoana care înregistreaza petiţia se va asigura că petiţionarul face petiţia în nume propriu.
4.3. Reclamaţiile transfrontaliere
În funcţie de autoritatea competentă, se disting trei tipuri de situaţii:
(1) cele pentru care ANPC este responsabilă cu instrumentarea lor. Se urmează procedura generală
sau, în cazul reclamaţiilor formulate în baza Regulamentului CE nr. 261/2004 privind drepturile
pasagerilor pe transport aerian, se va ţine cont de aspectele specifice ale acestuia;
(2) cele pentru care ANPC nu este responsabilă cu instrumentarea, caz în care reclamaţiile:
a) se redirecţionează către ECC România (ca de exemplu: bagaje pierdute sau achiziţionare de produse
de către un consumator român direct de la un comerciant din alt stat membru);
6
b) se redirecţionează către autoritatea competentă din alt stat membru (în cazurile expres
prevăzute de Regulamentul CE nr. 261/2004);
(3) cele care se transmit la ANPC pentru a fi introduse în sistemul instituit în baza
Regulamentului CE nr. 2006/2004 de cooperare administrativă la nivel transfrontalier, (ca de
exemplu în cazul practicilor care pot afecta interesele mai multor consumatori, cum ar fi
achiziţionarea de produse on line). Deoarece în aceste cazuri ANPC poate doar întreprinde
demersurile necesare pentru încetarea practicii, dar nu se pot dispune măsuri pentru
recuperarea daunelor de către consumatori, reclamaţiile se transmit de asemenea, pentru
soluţionare pe cale amiabilă, către ECC România.
4.4. Desfăşurarea cercetării petiţiilor
4.4.1. Soluţionarea petiţiilor pe cale amiabilă
(1) La înregistrarea unei reclamaţii se verifică dacă petentul s-a prezentat, în prealabil, la
vânzător, respectiv dacă acesta a întârziat sau a refuzat soluţionarea reclamaţiei, în condiţiile
legii.
(2) Totodată, se analizează informaţiile cu privire la natura produselor/serviciilor, a
neconformităţilor reclamate/sesizate, precum şi pretenţiile formulate de petent.
(3) Având la bază informaţiile menţionate anterior, comisarii pot folosi una dintre următoarele
modalităţi de soluţionare operativă a petiţiilor, modalităţi care nu implică prezenţa acestora în
teren, cu respectarea confidenţialităţii coordonatelor de identificare ale petentului (adresă,
nr.telefon, CNP, etc.), în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia
persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor
date:
· apelarea telefonică a entităţii reclamate şi consilierea acesteia, astfel încât să accepte
soluţionarea reclamaţiei pe cale amiabilă , în condiţii legale;
· notificarea entităţii reclamate (model Anexa nr. 3), prin care se solicită soluţionarea pe
cale amiabilă a petiţiei şi punerea în drepturi a consumatorului, în condiţiile legii.
(4) Cu acordul scris al petentului, Notificarea împreună cu o copie a Fişei de reclamaţie, Anexa
nr. 3, cap. B (completată şi înregistrată de petent la structurile teritoriale) se vor transmite
entităţii prin poştă/fax sau, după caz, vor fi transmise direct prin intermediul petiţionarului care a
depus reclamaţia.
(5) În toate cazurile, notificarea, inclusiv poziţia operatorului economic (cap. C – Anexa nr. 3),
respectiv poziţia consumatorului (cap. D – Anexa nr. 3), va fi solicitată operatorului economic
pentru returnare (prin fax/poştă).
(6) În situaţia în care reclamaţia nu se soluţionează pe cale amiabilă, structura teritorială va
declanşa acţiunea de control pentru cercetarea şi concluzionarea reclamaţiei.
(7) Apelarea la una din cele două modalităţi de rezolvare pe cale amiabilă a petiţiilor se va face
numai în situaţiile în care consumatorul nu s-a prezentat, în prealabil, la operatorul economic şi
numai în cazurile în care neconformităţile produselor sau serviciilor reclamate/sesizate
afectează individual consumatorul, respectiv natura neconformităţilor nu impune desfăşurarea
unor acţiuni de control din partea Comisariatului pentru prevenirea sau limitarea prejudicierii
altor consumatori.
4.4.2. Soluţionarea petiţiilor prin acţiuni de control
(1) La înregistrarea unei petiţii se verifică dacă petentul s-a prezentat, în prealabil, la vânzător,
respectiv dacă acesta a întârziat sau a refuzat soluţionarea reclamaţiei, în condiţiile legii.
(2) Conducerea structurii teritoriale va asigura, într-un termen rezonabil de la data înregistrării
petiţiei, dar fără a depăşi termenul legal, declanşarea cercetării, echipa de control fiind formată,
7
de regulă, din doi comisari, cu excepţia cazurilor în care Comisarul Şef/Comisarul Şef Adjunct
aprobă cercetarea, în scris, de către un singur comisar.
(3) În situaţia în care numărul mare de petiţii înregistrate într-o perioadă de timp nu permite
cercetarea lor individuală, conducerea poate dispune, pe baza unor priorităţi stabilite, să se
procedeze, după caz, la cercetarea concomitentă a mai multor petiţii la acelaşi operator
economic.
(4) În situaţia în care atât soluţionarea petiţiei, cât şi stabilirea măsurilor pentru limitarea
prejudicierii altor consumatori nu se pot face prin acţiuni desfăşurate la nivelul judeţului, fişa de
sesizare/reclamaţie se va transmite structurii teritoriale pe a cărei rază de activitate se află
operatorul economic respectiv (producător, distribuitor, vânzător), însoţită, atunci când situaţia o
impune, de o constatare prealabilă efectuată asupra produsului reclamat.
(5) Cercetarea sesizărilor se va face cu respectarea confidenţialităţii datelor de identitate a
persoanelor care au sesizat.
(6) Cercetarea şi concluzionarea petiţiilor se vor face în termen de 30 de zile calendaristice de
la data înregistrării lor la structura teritorială în competenţa căreia se află rezolvarea cauzei.
(7) În cazul în care aspectele sesizate prin petiţie impun o cercetare care necesită timp, ca
urmare a apariţiei unor situaţii neprevăzute, Comisarul Şef/Comisarul Şef Adjunct, poate
prelungi termenul de 30 zile calendaristice cu cel mult 15 zile, cu anunţarea petiţionarului
despre acest fapt.
(8) În situaţia în care cercetarea petiţiei nu se poate efectua, ca urmare a unor cauze obiective
(lipsa documentelor doveditoare sau a unor informaţii eronate, insuficiente) în registrul de
evidenţă, la rubrica “Concluzii” se va înscrie “Reclamaţie nesoluţionabilă”, cu precizarea
cauzelor.
(9) Cercetarea se va efectua având la bază documentele probatorii puse la dispoziţie de
petiţionar, rezultatele controlului efectuat la operatorul economic asupra produselor similare
existente la comercializare şi, după caz, la petiţionar, inclusiv eventualele buletine de analize şi
încercări.
(10) Produsul reclamat nu poate face parte din probatoriu, decât în măsura în care există
certitudinea că starea sa nu a fost afectată de condiţiile specifice de păstrare, depozitare sau
atunci când sigiliile sunt intacte.
(11) Atunci când produsul reclamat poate fi acceptat ca probă, comisarul responsabil cu
preluarea petiţiilor va decide dacă este cazul să reţină produsul sau să îl lase în posesia
petiţionarului, urmând ca acesta să fie solicitat a-l prezenta cu ocazia cercetării reclamaţiei.
(12) Ca urmare a cercetării efectuate, echipa de comisari va concluziona dacă reclamaţia
este rezolvată pozitiv (în favoarea consumatorilor) sau nejustificată (în defavoarea
consumatorilor). Reclamaţia va fi concluzionată ca justificată, chiar dacă aspectele reclamate
sunt parţial confirmate.
(13) Dacă cercetarea şi concluzionarea reclamaţiei impun efectuarea unor teste şi analize de
laborator, acestea trebuie să aibă la bază eşantioane din acelaşi lot cu produsul reclamat,
prelevate de către comisari de la locul vânzării acestora.
(14) În funcţie de natura petiţiei, trebuie să se asigure declanşarea cercetării, inclusiv testarea
la un laborator, dacă se consideră necesar, cu prioritate a probelor prelevate din produsele
existente la vânzător sau, după caz, în mod deosebit, a celor aduse de consumator.
(15) În caz de suspiciune de neconformitate, comercializarea produselor existente la vânzător
se va face pe propria răspundere a acestuia, menţiune care va fi stipulată în documentul de
control, urmând ca, în cazul în care se constată a fi confirmată, fapta să fie considerată
circumstanţă agravantă.
(16) Decizia privind testarea produselor va avea în vedere prezumţia de neconformitate,
precum şi următoarele aspecte:
8
· dacă produsul se pretează unei verificări sau analize în aşa fel încât buletinul de analiză
rezultat să poată fi fructificat în decizia luată de comisari prin procesul verbal;
· dacă starea produsului, inclusiv a ambalajului (atunci când starea produsului depinde de
calitatea acestuia) permite să se demonstreze că testarea produsului conduce la o concluzie a
cercetării;
· costul testelor, având în vedere mărimea prejudiciului, numărul de consumatori afectaţi şi
natura riscului.
(17) Costul testelor şi al analizelor de laborator va fi suportat de către A.N.P.C., dacă nu se
constată vinovaţia operatorului economic, în caz contrar acesta este suportat de operatorul
economic respectiv.
(18) Petentul poate apela la efectuarea unei expertize tehnice, după ce structurile teritoriale
şi-au epuizat căile legale pentru a soluţiona reclamaţia, costul acesteia fiind suportat de către
consumator. În cazul în care expertiza tehnică confirmă cele reclamate de consumator, acesta
poate să se adreseze structurii teritoriale pentru soluţionarea reclamaţiei sau direct operatorului
www.coltuc.ro
www.coltuc.ro/blog
avocat@coltuc.ro