SCHEMA ESTE SIMPLA : BANCA X PRIN FIRMA DE RECUPERARI INTERPUSA CU SEDIUL IN PARADIS FISCAL VINDE CATRE O FIRMA DE RECUPERARI TOT DIN PARADIS FISCAL.BANII IES DIN ROMANIA PRINTR-UN SISTEM SUVEICA

* Clientul BCR: „Din 2008 şi până acum, nu am avut nicio zi întârziere la plata ratelor; banca nu m-a anunţat că mi-a înstrăinat creditul”
* Firma către care BCR a cesionat împrumutul – Tonescu Finance – apare înregistrată în Luxemburg şi are ca mandatar la noi societatea Asset Portfolio Servicing România SRL, cu unic asociat APS Holding
* Operaţiunea de înstrăinare a ipotecii – înregistrată la OCPI
BCR a cesionat mai multe credite imobiliare către Tonescu Finance, o firmă care, potrivit informaţiilor exis¬tente, apare înregistrată în Luxemburg. Cel puţin unul dintre acestea este performant, persoana împrumutată susţinând că nu a avut niciodată vreo întârziere la plata ratelor.
Clientul în cauză ne-a declarat: „Sunt la zi cu toate plăţile şi nu am avut niciodată întârzieri la plata creditului, din anul 2008, de când l-am contractat. L-am plătit întotdeauna la acelaşi ghişeu. Inclusiv astăzi (n.r. ieri) am verificat cu directorul sucursalei de unde m-am împrumutat şi mi s-a confirmat că sunt la zi cu plăţile”.
Mai mult decât atât, reprezentanţii băncii spun că nu ştiu nimic despre acest lucru, potrivit debitorului: „Doamna director de la sucursală, care spune că este imposibil să-mi fi fost cesionat creditul, a trimis email la trei directori zonali de la Timişoara şi a zis că nimeni nu ştie nimic.
În schimb, la Oficiul pentru Cadastru am un dosar întreg, unde apare şi această cesiune. Am văzut chiar un tabel întreg cu persoane cărora le-au fost înstrăinate creditele. Nu cunosc care este situaţia creanţelor lor, dar de mine pot să vă spun cu siguranţă că nu am restanţe la plăţi”.
Operaţiunea de cesiune a fost înregistrată la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI), conform încheierii OCPI, obţinută de ziarul BURSA. De altfel, OCPI este cel care a înştiinţat clientul în legătură cu cesiunea împrumutului, de la bancă debitorul neprimind nicio notificare în acest sens, pe niciuna din căile de comunicare – în scris, online sau telefonic, după cum susţine clientul BCR.
După cum ne-au transmis reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR) încă din anul 2015, în Capitolul VI – Cesiunea de drepturi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, cu modificările ulterioare, „cesiunea individuală sau în cadrul unui portofoliu de creanţe se notifică de către cedent consumatorului în termen de zece zile de la încheierea contractului de cesiune, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire”.
În plus, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din Banca Naţională a României (BNR), ne-a dat asigurări, în 2015, că împrumuturile performante nu pot fi vândute, în condiţiile în care clienţii s-au plâns în mod continuu că li s-au vândut creditele, la câteva zile după contractarea acestora.
BCR nu a răspuns solicitării noastre de a ne oferi detalii pe subiect, până la închiderea ediţiei.
Ziarul BURSA a anunţat, anul trecut, că ANAF a iniţiat controale în rândul băncilor, identificând nereguli care au consecinţe grave.
Ionuţ Mişa, care, la vremea respectivă, ocupa funcţia de director general al Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din ANAF, ne-a spus, atunci, că un exemplu în acest sens este vânzarea pachetelor de credite de către instituţiile bancare. În octombrie 2016, domnia sa ne-a explicat: „Băncile constituie portofolii de credite, în care includ atât performante, cât şi neperformante şi pe care le vând la preţuri mult mai mici unor societăţi care se ocupă să recupereze sumele neachitate în anii următori vânzării. Există situaţii în care au fost vândute şi performante, aceste active fiind puse în acelaşi pachet cu neperformantele. Este indiscutabil că băncile au un interes pentru care vând împrumuturi fără restanţe. Este posibil ca băncile să-şi mute profiturile către altă zonă de fiscalitate. Acele profituri înregistrate din creditele performante trebuie înregistrate ca profituri în România, însă, fiind integrate în acele pachete de neperformante, profiturile sunt înregistrate în alte părţi, astfel încât băncile să îşi diminueze profitul şi să nu mai plătească taxele şi impozitele aferente. Există situaţii în care băncile sunt acţionari majoritari la societăţile afiliate, către care îşi vând creditele. Însă, sunt şi societăţi care nu sunt afiliate, dar acest lucru nu înseamnă că nu au legătură cu băncile. Pentru că sunt situaţii în care în companiile respective pot fi identificate ca acţionari alte companii, care să aibă, la rândul lor, acţionari majoritari – băncile. Ştim că există astfel de practici, dar nu avem acces la informaţii şi este foarte greu să ajungem la ele. Sperăm că acum, cu acordurile privind accesul la informaţii, să reuşim să demonstrăm aceste practici, pentru că ele există, chiar dacă la a treia – a patra verigă. Avem semnale că există astfel de practici şi la bănci, din diferite surse, inclusiv din media. Au fost vândute pachete de credite de 100 de milioane de euro cu 5-7 milioane euro. Diferenţa de 95-93 milioane euro ar reprezenta cheltuială deductibilă. Au fost pierderi, ceea ce înseamnă că băncile şi-au diminuat profitul”.
Ionuţ Mişa ne-a mai spus, în toamna anului trecut, că, dacă ANAF constată că o persoană juridică (indiferent dacă face sau nu parte din sistemul bancar) nu a declarat că societatea cu care colaborează îi este afiliată şi se constată că a vândut, de fapt, unui afiliat, atunci va fi întocmit un dosar al preţurilor de transfer şi tranzacţia va fi retractată, respectiv recalificată la preţul pieţei, fiind stabilit un impozit mai mare la plată sau diminuându-se pierderea.
Fostul reprezententant al ANAF ne-a mai spus, anul trecut: „Dacă operaţiunea respectivă încalcă o normă legală care are consecinţe penale, dacă demonstrăm că a urmărit să se sustragă de la plata taxelor la buget şi constatăm că a dorit să facă evaziune, atunci sesizăm Parchetul. Avem situaţii în care am sesizat DIICOT asupra unor operaţiuni – este drept, nu în sistemul bancar – prin care se intenţiona sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor”.
În urma inspecţiilor de specialitate derulate în sistemul bancar, ANAF a descoperit că una din băncile care acţionează pe piaţa noastră are datorii la stat de circa 9 milioane de euro, după cum ne-au declarat reprezentanţii instituţiei fiscale.
Oficialii ANAF ne-au precizat, recent, răspunzând unei întrebări adresate de ziarul BURSA: „Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili a inclus în programul de activitate din anul 2016 şi inspecţii fiscale parţiale la societăţi din sistemul bancar, dintre care una a fost finalizată, celelalte fiind în curs de desfăşurare. Organele de inspecţie fiscală din cadrul Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili au stabilit în sarcina contribuabilului la care controlul a fost finalizat sume suplimentare în valoare totală de aproximativ 9 milioane de euro”. ANAF nu ne-a transmis şi numele băncii la care a fost încheiată inspecţia fiscală.
Conform informaţiilor existente, Tonescu Finance din Luxemburg a cumpărat mai multe credite de la BCR şi are ca mandatar în ţara noastră societatea Asset Portfolio Servicing România SRL, parte a unui grup din Cehia. Asociatul unic al Asset Portfolio Servicing SRL este APS Holding AS, care a achiziţionat portofolii însemnate de credite neperformante de la Banca Comercială Română.
Băncile din ţara noastră nu plătesc impozit la stat decât dacă doresc, ele având un sistem de raportare a profitului foarte complicat, după cum ne-au spus unele surse guvernamentale. Acestea ne-au precizat că există instituţii financiare care nu au plătit impozit pe profit timp de zece ani, raportând pierdere în toată această perioadă. Băncile se folosesc de prevederile legislative speciale şi dedicate sectorului bancar ca să nu plătească impozitul pe profit, subliniază sursele citate, explicând că este vorba despre deductibilitatea nelimitată a cheltuielilor cu vânzarea de credite neperformante (NPL). Potrivit cifrelor existente, în perioada 2011-2015, din 46 de bănci, 19 au plătit impozit pe profit în unii din aceşti ani, iar celelalte bănci nu au plătit niciodată nimic, au conchis cei de la Bursa ro