[column width=”1/1″ last=”true” title=”” title_type=”single” animation=”none” implicit=”true”]
|
|
|
[/column]
Decizia pe #recurs este data Cab
|
|
|
|
Admite excepţia netimbrării recursului formulat de recurenta-pârâtă Raiffeisen Bank SA. Anulează ca netimbrat recursul formulat de recurenta-pârâtă Raiffeisen Bank SA. Admite recursul formulat de recurenta-reclamantă Stoica Alina Magdalena. Casează în parte decizia recurată, în sensul că: Obligă pârâta să restituie reclamantei sumele încasate în plus faţă de dobânda iniţial stabilită, de 5,5% pe an, în perioada 07.05.2009-15.12.2009. Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei recurate. Respinge ca neîntemeiată cererea recurentei-reclamante privind cheltuielile de judecată din recurs. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică azi #coltuc |
Prin Decizia nr. 454 din 04 iulie 2018, publicată la data de 1 octombrie 2018, Curtea Constituțională arată că toate hotărârile pronunțate după data de 20 iulie 2017 și care au ca obiect cereri evaluabile în bani (adică inclusiv în materie de clauze abuzive) sunt susceptibile de recurs.
Pentru cei interesați, paragrafele 57-63 din Decizia nr. 454/04.07.2018 prezintă relevanță.
CE HOTĂRÂRE A ÎNALTEI CURȚI (ICCJ) A INVALIDAT CURTEA CONSTITUȚIONALĂ?
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), în data de 18 iunie, a decis că în dosarele pe clauze abuzive (dobândă, comisioane, înghețare curs, reechilibrare în temeiul impreviziunii etc.) recursul este admisibil (posibil) doar pentru acele procese începute/demarate/înregistrate după data de 20 iulie 2017.
Mai multe detalii pe subiect, https://www.coltuc.ro/blog
CE A HOTĂRÂT CURTEA CONSTITUȚIONALĂ PRIN DECIZIA 454?
Curtea Constituțională a arătat că este incorectă interpretarea dată de către Înalta Curte în data de 18 iunie și a arătat că, în procesele pe clauze abuzive, pot fi atacate cu recurs (de către debitor/banca) acele hotărâri pronunțate de instanță strict după data de 20 iulie 2017. Cu alte cuvinte, dacă banca/debitorul pierde procesul în apel, partea interesată poate declara recurs. În lipsa hotărârii pronunțate de către Curtea Constituțională, această posibilitate era anulată prin decizia Înaltei Curți din 18 iunie 2018.
Avocatul gratuit este un serviciu care oferă posibilitatea de a discuta cu un avocat fără a plăti nicio taxă. Aceasta poate fi realizată prin intermediul telefonului sau printr-o întâlnire în persoană, în funcție de preferințele dumneavoastră.
Dacă aveți nevoie de ajutor pentru înțelegerea drepturilor dumneavoastră ca angajat sau dacă există probleme legate de contractul dumneavoastră de muncă, atunci vorbirea cu un avocat ar putea fi benefică pentru dumneavoastră. Dacă aceasta este o opțiune care vă interesează și doriți mai multe informații despre cum funcționează, citiți mai departe!
Beneficiile avocatului gratuit sunt numeroase. Puteți economisi bani, obțineți sfaturi de la experți și chiar obțineți o consultație gratuită.
Consultanța legală gratuită este disponibilă pentru o varietate de tipuri de cazuri. De exemplu, dacă treceți printr-un divorț sau o luptă pentru custodie, consultanța legală gratuită poate ajuta să înțelegeți drepturile și opțiunile dumneavoastră. Dacă sunteți acuzat de o infracțiune, consultanța legală gratuită poate ajuta să explice ce se întâmplă în continuare și cum să vă protejați în timpul procesului. Consultanța legală gratuită acoperă, de asemenea, problemele de dreptul muncii, cum ar fi procesele de discriminare, procesele de concediere abuzivă și disputele salariale/orare dintre angajați și angajatori. În cele din urmă, dacă există o problemă legată de un contract (cum ar fi un acord între două părți), atunci consultanța legală gratuită poate fi obținută de la avocații specializați în dreptul contractelor.
Dacă căutați avocatul gratuit, există multe opțiuni disponibile. Unele dintre cele mai comune locuri pentru a-l găsi sunt:
Dacă căutați avocatul gratuit, iată câteva sfaturi despre cum să profitați la maximum de el:
Avocatul gratuit este o resursă importantă pentru oamenii care au nevoie de ea. Poate ajuta să obțineți informațiile și suportul necesare pentru a lua decizii cu privire la cazul dumneavoastră,
Cabinetul de avocat Coltuc Marius a fost infiintat ca urmare a unei decizii de peste 16 ani de practica in domeniul avocaturii dupa o lunga colaborare cu o echipa de avocati profesionisti din Bucuresti
In cadrul acestui cabinet de avocat oferim servicii juridice de asistare sau reprezentare juridica de catre avocati pentru toate instantele judecatoresti
Avem o experienta de peste 16 ani in domeniul juridic in diverse domenii ale dreptului penal,civil,fiscal,familiei,drept contencios administrativ
Consultanta juridica este o prioritate.Infiintam firme si srl in 2018
Consultanta gratuita este avuta in vedere in cadrului Cabinetului de avocat Coltuc
Suntem profesionisti in litigii impotriva bancilor si foarte buni avocati impotriva executarii silite
Ne gasiti pe www.coltuc.ro
Ne puteti citi articolele pe www.coltuc.ro/blog
Ne puteti urmari apartiile tv pe https://www.youtube.com/watch?v=g0Ylmb0XhTs
Ne puteti citi comunicatele de presa ale Cabinetului de avocat Coltuc https://www.agerpres.ro/ots/2017/06/06/avocat-coltuc-veste-incredibila-de-la-ccr-ati-pierdut-un-proces-cu-banca-in-2013-2017-aveti-30-de-zile-sa-depuneti-recurs-12-24-36
Cabinetul de avocat Coltuc este localizat pe google maps aici
Puteti scrie avocatului Coltuc pe whatsapp 0745.150.894
Sau email : avocat@coltuc.ro
Pe mai departe, justițiabililor care se găsesc în situația de a li se fi pronunțat hotărâri după 20 iulie 2017, în cererile evaluabile în bani care nu sunt exceptate după criteriul materiei de la calea de atac a recursului, însă în litigii pornite anterior acestei date (care nu ar putea formula recurs conform dezlegării obligatorii date de ICCJ), nu le mai rămâne decât să formuleze totuși recurs și să ridice în acel cadru o excepție de neconstituționalitate cu privire la proaspăta decizie ICCJ nr. 52 /18 iunie 2018.
Pe mai departe, justițiabililor care se găsesc în situația de a li se fi pronunțat hotărâri după 20 iulie 2017, în cererile evaluabile în bani care nu sunt exceptate după criteriul materiei de la calea de atac a recursului, însă în litigii pornite anterior acestei date (care nu ar putea formula recurs conform dezlegării obligatorii date de ICCJ), nu le mai rămâne decât să formuleze totuși recurs și să ridice în acel cadru o excepție de neconstituționalitate cu privire la proaspăta decizie ICCJ nr. 52 /18 iunie 2018.
|
|
|
|
De curând, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia 1912/24.11.2017, a arătat că:
|
|
|
recurs, cale extraordinară de atac prin intermediul căreia părţile interesate sau procurorul pot solicita (instanţei de control judiciar) reformarea hotărârii pronunţate de instanţa de fond sau de apel. Desfăşurarea judecăţii în r. se concretizează în controlul exercitat de instanţa superioară asupra legalităţii hotărârii pronunţate de instanţa a cărei hotărâre a fost atacată. R. reprezintă o fază posibilă, iar nu obligatorie a procesului civil; dacă părţile sau procurorul nu declară r. hotărârea rămâne irevocabilă prin expirarea termenului prevăzut de lege pentru exercitarea acestei căi de atac; r. constituie o garanţie a dreptului de apărare; pentru procuror r. se înfăţişează ca unul din mijloacele prin care acest organ de stat contribuie la supravegherea legalităţii în opera de înfăptuire a justiţiei; de asemenea, r. reprezintă un stimulent pentru instanţele inferioare în stabilirea adevărului şi respectarea legalităţii. Controlul judiciar exercitat pe calea r. vizează, în principal, legalitatea hotărârii atacate; r. declarat împotriva unei hotărâri nesusceptibile de apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute de Codul de procedură civilă, instanţa având posibilitatea de a examina cauza sub toate aspectele [v. şi motive de recurs; termen de recurs; procedura de judecată a recursului].
Judecatorii Sofica Dumitrascu, Lucian Sandel Macavei si Ana Maria Dascalu de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au respins miercuri, 7 noiembrie 2012, recursul formulat de Nita impotriva deciziei Curtii de Apel Bucuresti, care emisese un mandat de arestare preventiva pe numele acestuia, pentru luare de mita.
Aceeasi decizie a fost luata si in cazul lui Iordache Gheorghita, arestat alaturi de procurorul Nita pentru complicitate la luare de mita.
Procurorul Marin Nita de la Parchetul Judecatoriei Oltenita a fost arestat la 26 octombrie 2012 de Curtea de Apel Bucuresti pentru luare de mita. Procurorul fusese retinut de procurorii DNA cu o zi inainte, fiind acuzat ca a cerut 5.000 de euro de la un denuntator pentru a dispune solutia de netrimitere in judecata intr-un dosar in care acesta era acuzat de instigare la infractiunea de inselaciune cu consecinte deosebit de grave. Nita ar fi cerut acesti bani direct si prin intermediul lui Iordache Gheorghita. Potrivit unui comunicat DNA, procurorul a fost prins in flagrant in timp ce primea o transa de 2.500 de euro.
Acestea vă dau posibilitatea să îndreptaţi greşelile săvârşite de instanţele de judecată, prin aducerea lor la cunoştinţa instanţelor superioare, care exercită controlul asupra legalităţii şi temeiniciei hotărârii pe care o contestaţi, atât ca urmare a motivelor invocate de dumneavoastră, cât şi pe calea autocontrolului.
• Controlul judiciar la care ne-am referit, are drept urmare îndreptarea hotărârilor judecătoreşti greşite, sau confirmarea celor legale şi temeinice şi se exercită ca urmare a plângerii părţilor nemulţumite sau a procurorului.
• Căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti greşite, sunt de două feluri: căi de atac ordinare şi căi de atac extraordinare.
• Căile de atac ordinare sunt apelul şi recursul, iar căile de atac extraordinare sunt contestaţia în anulare, revizuirea şi recursul în interesul legii.
Căile de atac ordinare:
Mai întâi, ce trebuie să ştiţi despre hotărârea judecătorească penală:
• Constituie cel mai important act al procesului penal pentru că ea soluţionează definitiv cauza penală, finalizând tragerea la răspundere penală prin aplicarea pedepsei celui vinovat sau, dacă este cazul, achitând pe cel trimis în judecată ori încetând procesul penal.
• Activitatea de judecată care precede orice hotărâre judecătorească este organizată în trei faze: judecata în primă instanţă, judecata în apel şi judecata în recurs.
• Judecata în apel şi recurs nu sunt faze obligatorii, întrucât dacă sunteţi de acord cu hotărârea pronunţată de prima instanţă, veţi renunţa să declaraţi apel şi recurs şi aceasta rămâne definitivă în această fază a judecăţii.
Ce urmăriţi prin declararea apelului şi recursului:
• Îndreptarea acelor greşeli comise de instanţă care v-au cauzat vreun prejudiciu.
1.1 Apelul
• Îl puteţi declara împotriva sentinţelor prin care instanţa a soluţionat prima dată procesul penal.
Ce greşeli puteţi îndrepta prin apel
• Dacă sunteţi inculpat, puteţi fi nemulţumit de condamnarea dumneavoastră deoarece sunteţi nevinovat, aţi comis altă infracţiune, pedeapsa este prea severă, existau o cauză de înlăturare a executării pedepsei (amnistia) ori de reducere a pedepsei (graţierea), nu vi s-au reţinut circumstanţe favorabile ori s-au reţinut în mod greşit circumstanţe care vă agravează situaţia. De asemenea, puteţi să nu fiţi de acord cu motivul pentru care aţi fost achitat sau s-a încetat procesul penal faţă de dumneavoastră. Din punct de vedere civil, puteţi contesta obligarea dumneavoastră la despăgubiri ori cuantumul acestora.
• Dacă sunteţi parte vătămată în procesele declanşate de dumneavoastră prin plângere prealabilă, puteţi ataca sentinţa numai pe latură penală, fără a putea invoca şi nemulţumiri privind modul de soluţionare a despăgubirilor ori a altor măsuri de reparare a pagubelor comise prin infracţiune.
• Dacă sunteţi parte civilă ori parte responsabilă civilmente, puteţi arăta numai motivele pentru care nu sunteţi de acord cu măsurile luate pentru repararea pagubelor cauzate prin infracţiune.
• Dacă aţi participat în proces ca martor, expert, interpret sau apărător, puteţi ataca sentinţa numai cu privire la greşeli privind cheltuielile judiciare ce v-au fost acordate.
• Fără a avea una din calităţile de mai sus, puteţi face apel dacă prin sentinţă se aduce o vătămare intereselor dumneavoastră legitime.
Cine poate declara apelul
• Persoanele arătate mai sus, reprezentanţii legali ai acestora, apărătorul, iar pentru inculpat, şi soţul acestuia.
Termenul în care trebuie să declaraţi apelul
• Apelul trebuie declarat într-un termen de 10 zile.
• Dacă aţi fost prezent la dezbateri (şedinţa la care aţi au pus concluzii asupra modului de rezolvare a cauzei) sau la pronunţare (momentul la care în şedinţă publică instanţa a dat citire verdictului), termenul curge (se calculează) de la această dată. Dacă aţi lipsit atât la dezbateri cât şi la pronunţare, termenul curge de la data când aţi primit copia de pe dispozitivul hotărârii. Tot de la această dată curge termenul de recurs, în cazul în care aţi avut calitatea de inculpat în stare de arest preventiv, inculpat militar în termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat, elev al unei instituţii militare de învăţământ sau de inculpat internat într-un centru de reeducare ori într-un institut medical – educativ şi aţi lipsit de la pronunţare.
• Dacă aţi făcut recurs după expirarea termenului de 10 zile şi acest lucru s-a datorat unor motive temeinice de împiedicare, puteţi solicita repunerea în termen, dar numai dacă faceţi cererea în cel mult 10 zile de la începerea executării pedepsei sau a despăgubirilor civile.
• Dacă aţi lipsit atât la dezbateri cât şi la pronunţare, puteţi declara apel şi peste termenul legal, dar nu mai târziu de 10 zile de la începerea executării pedepsei sau a despăgubirilor civile.
• Dacă după declarare, doriţi să renunţaţi la apel, trebuie să faceţi o declaraţie scrisă pe care să o depuneţi până la expirarea termenului de 10 zile.
Cererea de apel
• Pentru a declara apel, trebuie să întocmiţi un înscris pe care să-l semnaţi în mod obligatoriu şi să-l depuneţi la aceeaşi instanţă care a dat sentinţa.
• Dacă aţi fost prezent la pronunţarea sentinţei şi nu sunteţi de acord cu ce s-a hotărât, puteţi declara apel şi oral în cadrul şedinţei în care s-a făcut pronunţarea, instanţa având obligaţia să consemneze declaraţia dumneavoastră într-un proces-verbal.
• Dacă vă aflaţi în stare de detenţie puteţi depune cererea scrisă de apel şi la administraţia locului de deţinere, ori puteţi declara şi oral apel, administraţia având obligaţia să întocmească un proces-verbal în care ia act de voinţa dumneavoastră şi îl înaintează la instanţă.
Conţinutul cererii de apel
• Legea nu prevede nici o formalitate obligatorie cu privire la cuprinsul cererii de apel, dar este indicat să faceţi cel puţin următoarele menţiuni: numele şi adresa dumneavoastră, hotărârea atacată şi motivele, semnătura.
• Motivele pentru care sunteţi nemulţumit de hotărârea instanţei pot fi formulate şi ulterior, în cadrul unui memoriu distinct.
• Motivele de apel trebuie să le depuneţi cel mai târziu până în ziua judecăţii, dar le puteţi formula şi oral, chiar în ziua judecăţii.
Formalităţile în faţa instanţei de apel
• Cererea de apel, împreună cu dosarul în care s-a pronunţat hotărârea pe care o atacaţi se înaintează la instanţa de apel.
• Preşedintele acestei instanţe fixează termenul pentru judecarea apelului şi dispune citarea dumneavoastră pentru acest termen.
• Dacă sunteţi în stare de arest, judecarea apelului nu poate avea loc decât în prezenţa dumneavoastră.
• Trebuie să ştiţi că în vederea soluţionării apelului, instanţa poate da o nouă apreciere probelor şi poate administra orice noi probe pe care le consideră necesare. Veţi avea grijă însă, ca instanţa să judece toate motivele de apel pe care le-aţi invocat.
• Mai trebuie să ştiţi că până la terminarea dezbaterilor în faţa instanţei de apel, aveţi posibilitatea să vă retrageţi apelul declarat.
Soluţiile instanţei de apel
• Poate respinge apelul dumneavoastră dacă l-aţi declarat după expirarea termenului de 10 zile, sau pentru că motivele de nemulţumire faţă de hotărârea dată de prima instanţă nu sunt întemeiate.
• Poate admite apelul când motivele dumneavoastră de nemulţumire sunt întemeiate şi:
– pronunţă o nouă hotărâre, sau
– trimite cauza să fie rejudecată de instanţa care a dat hotărârea greşită.
Regula neagravării situaţiei în propriul apel
• Cu ocazia judecării apelului dumneavoastră, instanţa nu va putea da o soluţie care să vă creeze o situaţie mai grea decât cea stabilită de instanţa care a dat hotărârea atacată. Dacă în cauză a declarat apel şi procurorul, situaţia dumneavoastră poate fi agravată ca urmare a apelului procurorului şi nu ca urmare a propriului apel.
1.2 Recursul
• Trebuie să cunoaşteţi că recursul este o cale de atac ordinară, prin care puteţi invoca motivele pentru care nu sunteţi de acord cu hotărârea dată de instanţa de apel. Totodată, veţi folosi calea de atac a recursului împotriva sentinţei prin care judecătoria a rezolvat plângerea prin care aţi solicitat condamnarea unei persoane pentru comiterea infracţiunilor de lovire sau alte violenţe, vătămare corporală din culpă, ameninţare, insultă, calomnie, furtul între soţi ori rude apropiate, abuz de încredere şi tulburare de posesie.
• Regulile de la apel referitoare la aspectele pe care aveţi dreptul să le criticaţi, termenul în care puteţi declara recursul şi data de la care trebuie să-l calculaţi, în ce condiţii puteţi să renunţaţi ori să vă retrageţi recursul, conţinutul cererii de recurs, precum şi formalităţile în faţa instanţei de recurs şi regula neagravării situaţiei dumneavoastră în propriul recurs, le veţi aplica şi în cazul în care decideţi să declaraţi recurs.
• Este necesar să vă avertizăm, totuşi, că la această instanţă nu puteţi invoca orice motiv de contestare a hotărârilor date de prima şi de a doua instanţă, să aduceţi orice argumente, ori să formulaţi noi pretenţii asupra cazului. Instanţa de recurs va decide numai cu privire la punctele şi chestiunile pe care le-aţi invocat la prima instanţă şi la instanţa de apel.
• Soluţiile date de instanţa de recurs sunt aceleaşi cu cele pe care le poate da şi instanţa de apel.
„Consider ca nu s-a făcut dreptate tatălui meu. A fost suspendat domnul Huidu de la pedeapsă, adică nu i s-a aplicat nicio pedeapsă. Este vorba despre pedeapsa minimă, doi ani şi jumătate. Domnul Huidu a făcut o depăşire şi a făcut-o cu viteză. Tatăl meu a murit din cauza intenţiei dumnealui de a conduce cu viteză, dacă ar fi condus cu viteză mai mică nu ar fi existat
morţi. Consider că nu i s-a făcut dreptate tatălui meu şi o să facem recurs. Vom cere închisoare. Bineînţeles îmi doresc pedeapsa maximă pentru că eu consider că accidentul nu a fost din neatenţie, din imprudenţă, a fost pur şi simplu undeva între omor din culpă şi omor cu premeditare. Deci cineva trebuia să moară şi consider că nu a fost o judecată dreaptă. Sunt total nemulţumit. Pe domnul Huidu nici nu l-a interesat, nici nu a venit la proces să vadă ce primeşte. Deocamdată pretenţiile băneşti nu mă interesează. Pe mine în momentul de faţă mă interesează ca domnul Huidu să fie condamnat. Nu se poate ca tatăl meu să moară şi nimeni să nu plătească, adică trebuie să ai o răspundere când conduci pe drumurile publice pentru ceea ce faci. Nu se poate să nu fi nici măcar condamnat”, a declarat presei Mircea Balogh
In intampinarea depusa in instanta, reprezentantii Oficiului de Prevenire a Spalarii Banilor solicita instantei sa mentina amenda aplicata firmei Iulius Residential Timisoara. „Neindeplinirea obligatiei de comunicare catre Oficiu a
persoanei desemnate prin actul intern este destul de grava incat sa atraga raspunderea contraventionala, determinand aparitia unui pericol social major. Fata de afirmatia petentei, conform careia comunicarea numelui persoanei este o chestiune de forma, se impune sublinierea ca obligatia de comunicare a persoanei nu este o chestiune de forma, ci de fond, iar aspectul ca petenta nu realizeaza nici acum, in urma controlului, pericolul social rezultat din neindeplinirea obligatiei pentru care a fost sanctionata este un element de natura a duce la agravarea pericolului social al faptei contraventionale savarsite”, se arata in documentul emis de ONCPSB.
Potrivit aceleiasi surse, „petenta a ignorat cu desavarsire, timp de patru ani, obilgatiile legale si poate ca ar fi continuat daca nu se efectua controlul”. „Aceasta perioada de patru ani in care petenta s-a aflat in afara cadrului legal probeaza o practica constanta a acesteia de nerespectare a normelor legale si este relevanta pentru aprecierea conduitei contravenientei si a atitudinii acesteia fata de obligatiile legale care ii incumba, precum si pentru aprecierea gradului de pericol social concret al faptelor contraventionale savarsite”, se mai arata in obiectiunile depuse la dosar de Oficiul de Prevenire a Spalarii Banilor.
Dosarul a fost inregistrat la inceputul acestui an, la Judecatoria Timisoara. Dupa un proces care a durat mai putin de jumatate de an, instanta a emis o sentinta prin care cererea Iulius Residential este respinsa, mentinandu-se amenda Oficiului de Prevenire a Spalarii Banilor. Sentinta a fost atacata cu recurs, iar dosarul este in prezent pe rolul Tribunalului Timis, primul termen din recurs fiind programat in 30 octombrie.
Procurorul general al Romaniei a promovat in data de 4 februarie 2011 un recurs in interesul legii in materie civila privind efectele admiterii recursului impotriva hotararii prin care judecatorul sindic respinge cererea pentru
deschiderea procedurii insolventei, raportat la caracterul special al acestei proceduri. Limitele rejudecarii cauzei de curtea de apel, in cazul modificarii in totalitate a hotararii pronuntate de judecatorul sindic.
Judecatorul sindic din cadrul tribunalului, investit cu o cerere pentru deschiderea procedurii insolventei formulata, fie de creditori, fie de catre debitori ori de alte persoane cu legitimare procesuala activa, respectiv in contestatiile debitorilor impotriva cererii introductive formulate de creditori, pronunta hotarari de respingere a cererilor introductive si in mod corespunzator, de admitere a contestatiilor debitorilor, considerand ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de Legea nr. 85/2006, pentru deschiderea procedurii generale ori simplificate, dupa caz.
Curtile de apel, investite pe calea recursului, gasind intemeiate motive prevazute de art. 304 pct. 6-9 din Codul de procedura civila, au pronuntat, in temeiul dispozitiilor art. 312 alin. (3) din Codul de procedura civila, solutii de admitere a recursurilor declarate si, constatand ca debitorul se afla in stare de insolventa, au modificat hotararea judecatorului sindic, in sensul admiterii cererilor formulate pentru deschiderea procedurii, respectiv, in sensul respingerii contestatiilor formulate de debitor impotriva cererilor creditorilor.
Deciziile pronuntate de curtile de apel sunt, insa, divergente, atat sub aspectul dispozitiei vizand deschiderea procedurii insolventei, cat si in privinta adoptarii primelor masuri de catre instanta de recurs, examenul de jurisprudenta relevand trei orientari si prin urmare, caracterul neunitar al acesteia, astfel:
I. Unele instante, fara o motivare expresa sub acest aspect, au dispus trimiterea cauzei judecatorului sindic din cadrul tribunalului, cu indicatia expresa de a dispune deschiderea procedurii insolventei.
II. Alte instante de recurs in aceleasi ipoteze, au dispus ele insele deschiderea procedurii generale ori simplificate, dupa caz si trimiterea cauzelor judecatorului sindic, pentru luarea primelor masuri si continuarea procedurii.
III. Intr-o alta orientare jurisprudentiala, de asemenea, fara o motivare expresa in aceasta privinta, instantele de recurs au dispus deschiderea procedurii insolventei in forma generala, au adoptat primele masuri, prevazute de art. 20, art. 21 alin. (1), art. 35, art. 47, art. 61, art. 62 lit. b) si c) din Legea nr. 85/2006, precum si efectuarea cuvenitelor comunicari si notificari, potrivit dispozitiilor art. 37, art. 48 si art. 61 din lege.
Subsecvent s-a dispus trimiterea dosarului la tribunal, in vederea stabilirii termenelor pentru continuarea procedurii, cu deplina respectare a termenelor stabilite anterior prin decizia pronuntata de instanta de recurs.
Procurorul general apreciaza prima solutie ca fiind in litera si spiritul legii.
Sursa: Ministerul Public
1. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a€“ Serviciul Teritorial Cluj au dispus trimiterea in judecata a inculpatilor:
VISOVAN GHEORGHE, primar al comunei Rozavlea jud. Maramures, in sarcina caruia s-au retinut urmatoarele infracti
– folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor;
– omisiunea de a furniza, cu stiinta, datele cerute potrivit legii pentru obtinerea de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor si
– schimbare, fara respectarea prevederilor legale, a destinatiei fondurilor obtinute din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor;
PARJOL ALEXANDRU, director general al S.C. a€žIntreprindere Montaj Instalatiia€ť S.A. si MEZEI IOAN, inspector de santier, in sarcina carora s-a retinut complicitate la infractiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor.
In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:
La data de 6 februarie 2004, a fost incheiat contractul de asistenta financiara nerambursabila finantat din fonduri SAPARD intre Agentia SAPARD a€“ Romania (in calitate de autoritate contractanta) si Consiliul Local al Primariei Rozavlea, judetul Maramures (in calitate de beneficiar), obiectul contractului fiind implementarea proiectului intitulat a€žAlimentare cu apa potabila a localitatii Rozavlea judetul Maramuresa€ť.
Cu ocazia incheierii si derularii acestui contract, inculpatul Visovan Gheorghe, in calitate de reprezentant legal al beneficiarului a€“ Consiliul Local Rozavlea, a prezentat reprezentantilor Agentiei SAPARD documente si declaratii false, inexacte si incomplete (avize, memoriile justificative, proiectul tehnic, etc) avand ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Comunitatilor Europene in valoare de 1.416.640,28 lei (RON) (aproximativ 349.787,72 euro) reprezentand intreaga finantare acordata prin programul SAPARD Consiliului Local Rozavlea.
De asemenea, in aceleasi imprejurari, Visovan Gheorghe a omis cu stiinta sa furnizeze informatiile privind implementarea partiala a unui proiect asemanator in anii 1997 a€“ 1998 si a utilizat o parte din fonduri in alte scopuri decat cele prevazute in Proiectul tehnic.
Inculpatii Mezei Ioan, in calitate de inspector de santier desemnat pentru supravegherea lucrarilor necesare realizarii proiectului si Parjol Alexandru, in calitate de director general al S.C. a€žIntreprindere Montaj Instalatiia€ť S.A., au completat documente in care au consemnat efectuarea unor lucrari care in realitate nu s-au realizat (respectiv montarea unor conducte si folosirea unei anumite cantitati de materiale de constructii care in realitate nu a fost utilizate), documente ce au fost prezentate Autoritatii Contractante de catre Visovan Gheorghe .
Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit si Consiliul Local Rozavlea s-au constituit parte civila cu suma de 1.416.640,28 lei reprezentand valoarea intregii finantari acordate.
In vederea recuperarii prejudiciului s-a dispus luarea masurii asiguratorii a sechestrului asupra unor bunuri mobile si imobile apartinand inculpatilor si partii responsabile civilmente S.C. a€žIntreprindere Montaj Instalatiia€ť S.A.
Dosarul a fost inaintat spre judecare la Judecatoria Baia Mare.
2. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a€“ Serviciul Teritorial Timisoara au dispus trimiterea in judecata a inculpatului DUTA LEONTIN, primar al comunei Biled jud. Timis, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de:
– tentativa la infractiunea de folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete in scopul obtinerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea, ori in numele lor si
– fals in declaratii.
In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:
La data de 15 mai 2009, inculpatul Duta Leontin, primarul comunei Biled, judetul Timis, a intocmit si depus la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura Timisoara (APIA) Timis o cerere prin care solicita plata subventiilor din bugetul general al Comunitatilor Europene pentru suprafata de 63,7 ha de pasune situata pe raza comunei Biled, judetul Timis. Cu aceeasi ocazie, inculpatul a completat si o declaratie pe proprie raspundere in care a consemnat in fals ca pe suprafata de pasune pentru care solicita sprijin nu au fost incheiate contracte de arenda, concesiune, inchiriere, etc. si nu se incaseaza taxe de pasunat, in conditiile in care terenul fusese inchiriat pe o durata de opt ani unei asociatii pentru cresterea animalelor.
Intrucat reprezentantii APIA Timis au cunoscut aceasta situatie, nu a fost aprobata acordarea subventiei.
Dosarul a fost inaintat spre judecare Judecatoriei Timis.
3. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a€“ Serviciul Teritorial Bucuresti au dispus trimiterea in judecata a inculpatei PATRASCU TUDORA, presedinta Asociatiei DUNARG Oltenita, in sarcina careia s-a retinut infractiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, in forma continuata.
In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:
La data de 24 noiembrie 2004, Asociatia Dunarg Oltenita din judetul Calarasi, reprezentata de presedinta acesteia, inculpata Patrascu Tudora, a incheiat, in calitate de beneficiar, cu Ministerul Integrarii Europene (autoritatea contractanta) un contract de asistenta financiara finantat cu fonduri PHARE avand ca obiect punerea in practica a proiectului intitulat a€žAgentia Transfrontaliera de Dezvoltare a Afacerilora€ť, cu scopul de a oferi oamenilor de afaceri din orasele zonei de granita Oltenita – Romania si Tutrakan – Bulgaria informatii cu privire la oportunitatile economice si comerciale existente in cele doua localitati si la cresterea gradului de cooperare transfrontaliera.
La datele de 25 noiembrie 2004, respectiv 25 octombrie 2005, inculpata Patrascu Tudora a depus la autoritatea contractanta documente si declaratii false (contracte de prestari servicii, contracte de achizitie, liste cu participantii la cursurile de instruire si conferinte, etc.) din care rezulta faptul ca fondurile comunitare alocate cu titlul de avans in proiect ar fi fost utilizate in scopul pentru care au fost acordate.
In aceasta modalitate, bugetul general al Comunitatii Europene a fost prejudiciat cu suma de 37.440 euro, bani ce au fost restituiti de inculpata.
Dosarul a fost inaintat spre judecare Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti.
4. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a€“ Serviciul Teritorial Ploiesti au dispus trimiterea in judecata a inculpatului ENACHE COSTEL, profesor I (instructor de politie principal) in cadrul Scolii de Agenti de Politie a€žVasile Lascara€ť Campina, in sarcina caruia a fost retinuta infractiunea de permitere a accesului unor persoane neautorizate la informatii ce nu sunt destinate publicitatii, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul, de foloase necuvenite.
In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:
In cursul lunii mai 2009, inculpatul Enache Costel, in calitate de profesor si de sef al comisiei metodice al promotiei 2009 din cadrul Scolii de Agenti de Politie a€žVasile Lascara€ť Campina, a intocmit subiectele necesare evaluarii elevilor la una din disciplinele de studiu, evaluare ce urma a fi sustinuta de catre toti elevii din anul terminal la data de 8 mai 2009. Nota la acest examen avea o pondere in media generala de absolvire a scolii, in functie de aceasta medie efectuandu-se si repartitia finala.
La data de 7 mai 2009, inculpatul a pus la dispozitia uneia dintre eleve aceste subiecte cat si rezolvarea acestora, comunicand astfel informatii nedestinate publicitatii. Subiectele au ajuns in posesia mai multor elevi, astfel ca o clasa intreaga a obtinut nota 10 la examenul respectiv.
La instrumentarea acestui dosar, procurorii au colaborat cu ofiteri din cadrul M.A.I. a€“ Directia Generala Anticoruptie.
Dosarul a fost inaintat spre judecare la Judecatoria Campina.
5. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie au dispus trimiterea in judecata a inculpatilor:
CIMPEANU IOAN, comisar sef de politie, sef al Biroului regim permise de conducere si examinari din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor (S.P.C.R.P.C.I.V.) Satu Mare, in sarcina caruia s-a retinut instigare la infractiunea abuz in serviciu contra intereselor publice, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial si instigare la infractiunea de fals intelectual;
ARDELEANU CIPRIAN a€“ STEFAN, agent de politie in cadrul I.P.J. Satu a€“ Mare, Politia Mun. Satu a€“ Mare, Biroul Politiei Rutiere, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de abuz in serviciu contra intereselor publice, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial si fals intelectual;
BODAN GRIGORE, fost instructor auto, in prezent agent sef adjunct in cadrul Penitenciarului Satu a€“ Mare, in sarcina caruia s-a retinut instigare la infractiunea abuz in serviciu contra intereselor publice, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial si instigare la infractiunea de fals intelectual.
In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:
La data de 3 februarie 2009, inculpatul Bodan Grigore a fost oprit in trafic de inculpatul Ardeleanu Ciprian Stefan pentru ca nu acordase prioritate unui pieton angajat in traversare regulamentara si nu a oprit autoturismul, desi observase ca este urmarit de un echipaj de politie.
Pentru a nu-i fi suspendat dreptul de a conduce, inculpatul Bodan Grigore l-a determinat pe inculpatul Cimpeanu Ioan ca, prin autoritatea pe care o are asupra subordonatului sau, Ardeleanu Ciprian Stefan, sa faca presiuni asupra acestuia din urma in sensul de a constata o alta contraventie decat cea reala, prevazuta cu o sanctiune mai blanda.
In aceste conditii, la aceeasi data, inculpatul Ardeleanu Ciprian Stefan a intocmit un proces verbal de sanctionare contraventionala a inculpatului Bodan Grigore in care a consemnat o stare de fapt nereala si a aplicat o sanctiune contraventionala mai blanda, nemaifiind necesara, in acest fel, suspendarea dreptului de a conduce pe o perioada de 30 de zile.
Dosarul a fost inaintat spre judecare la Tribunalul Satu a€“ Mare.
La instrumentarea acestui dosar, procurorii au colaborat cu ofiteri din cadrul M.A.I. a€“ Directia Generala Anticoruptie.
Pentru a-i permite ieşirea din ţară, magistraţii i-au cerut omului de afaceri să prezinte o serie de probe printre care se numără şi prezentarea dovezii că acesta este europarlamentar. În opinia magistraţilor, sondajele de opinie nu
sunt luate în considerare ca probe, în instanţă.
Magistraţii consideră că cererea lui Gigi Becali de a părăsi ţara a fost făcută prematur, motiv pentru care, marţi, cererea a fost respinsă de către instanţă.
Gigi Becali a atacat decizia instanţei cu recurs. Acesta urmează să se judece astăzi, la Tribunalul Bucureşti.
Între timp, însă, avocaţii lui Becali nu au reuşit să intre în posesia dovezii şi a actului care să ateste că Gigi Becali a devenit europarlamentar, şi asta pentru că respectivul certificat îi va fi înmânat omului de afaceri abia după ora 14:00. Din această cauză, avocaţii lui Becali vor încerca amânarea termenului.
E posibil ca magistraţii să respingă cererea omului de afaceri pe motiv că nu există dovezi care să ateste faptul că Gigi Becali este europarlamentar cu acte în regulă.
La alegerile europarlamentare de duminică, PRM a obţinut 8,65% din voturi şi va avea trei reprezentanţi în Parlamentul European.
Validarea rezultatelor alegerilor europarlamentare va avea loc astăzi, la ora 14:00, după judecarea recursului făcut de avocaţii lui Becali.
Sursa: Realitatea TV
Recursul împotriva arestarii lui Gigi Becali pentru sechestrarea unor persoane care i-ar fi furat masina finantatorului Stelei va avea loc luni, la Tribunalul Bucuresti.
Judecatoria Sectorului 1 si-a motivat decizia de arestare a lui Becali si a trimis, sâmbata, dosarul la Tribunal. Acuzat de savârsirea a trei infractiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, Gigi Becali a fost arestat preventiv, vineri dimineata, de catre magistratii Judecatoriei Sectorului 1, însa decizia nu este definitiva.(Sursa: RTV)
Cornel Şerban, fostul şef DGIPI, Petru Pitcovici, de la DGA, şi omul de afaceri Gabriel Popoviciu nu au primit mandate de arestare preventivă, în noaptea de miercuri spre joi, de la Curtea de Apel Bucureşti. Procurorii au declarat recurs.
Potrivit unui comunicat al DNA de pe 25 martie, procurorii anticorupţie au luat măsura reţinerii pe termen de 24 de ore a lui Ioan Alecu, fost rector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, Gabriel Popoviciu, în sarcina căruia s-a reţinut complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, Cornel Şerban, directorul Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul MAI, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de favorizare a infractorului şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine de foloase şi Petru Pitcovici, şeful Diviziei Operaţiuni din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul MAI, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de favorizare a infractorului.
Sursa: NewsIn
În această cauză, vara trecută, Ioana Maria Vlas a fost condamnată la 10 ani de închisoare. Ea este acuzată de înşelăciune şi abuz în serviciu.
Totodată, instanţa a constatat faptul că infracţiunea de fals pentru care a fost acuzată Vlas s-a prescris. Completul de judecată a decis, anul trecut, ca toţi inculpaţii din dosar să plătească despăgubiri pentru 140.000 de investitori.
Sursa: Realitatea TV
Prin RIL se pune in vedere ICCJ faptul ca exista o practica neunitara pe o anumita problema de drept, se cerea sa se constate existenta acestei probleme, si sa se decida care dintre punctele de vedere exprimate de
judecatori sunt corecte, astfel incat, dupa pronuntarea unei solutii la RIL, toate instantele sa procedeze unitar.
Opinia promovata de Procurorul general nu este obligatorie pt ICCJ-deoarece acolo sunt judecatori cu experienta De ce a durat atat de mult judecarea RIL, spre deosebire de alte sentinte, obtinute in termen de o luna, doua ? Au fost 4 amanari, ceea ce la alte recursuri nu s-a intamplat.
Intrebat la randul sau, presedintele ICCJ , dl. judecator Nicolae Popa a declarat in seara zilei in care s-a dat verdictul ICCJ ca PG a actionat in doua etape: a formulat recursul in urma cu mai mult de 1 an, si s-a situat pe o anumita pozitie, -de partea chiriasilor, apoi a avut o “revenire” cu o precizare catre ICCJ in care nu s-a mai specificat care este pozitia PG in aceasta materie. PG nu a vrut sa comenteze afirmatiile presedintelui ICCJ, dar a precizat ca dupa depunerea recursului, ICCJ- prin incheiera din 10 dec. 2007, a preconizat sa se prospecteze practica judiciara pe raza altor Curti de Apel si, daca urmau sa constate ca in continuare practica este neunitara sa inainteze punctul de vedere.
In esenta punctul de vedere al PG este ca actiunile formulate in baza art. 480 Cod civil si urmatoarele sa fie inadmisibile. S-a argumentat ca actiunile formulate pe L 10/2001 sa se realizeze prin procedura stabilita de aceasta lege, deoarece acesta a fost de fapt scopul legii. PG asteapta motivarea deciziei ICCJ apoi se va pronunta daca ea va duce la unificarea practicii judiciare sau nu.
Deciziile pronuntate avand la baza un RIL au putere numai pentru viitor si sunt obligatorii pentru toti judecatorii din tara. Prin decizia data, ICCJ a stabilit ca exista practica judiciara neunitara si a emis un punct de vedere. Cat de clar e , va dovedi viitorul.
Care e pozitia instantei: sunt inadmisibile actiunile pe C Civil, sau sunt admisibile in anumite conditii?
La aceasta intrebare va raspunde PG dupa motivarea hotararii ICCJ.. Puncut de vedere al PG a plecat de la o hotarare pronuntata de CEDO, “Golder contra Regatului Unit” din 1975. in care se spunea ca “ dreptul de acces la tribunale nu este un drept absolut” ca “Exista posibilitatea limitarilor implicit admise chiar in afara limitelor care circumscriu continutului oricarui drept”.
Sau, altfel spus, exista posibilitatea ca printr-o lege interna sa stabilesti un anumit cadru procedural in solutionarea problemei de drept. Prin adoptarea L 10/2001 asa s-a facut, o lege speciala prin care s-a vrut reglementarea situatiei imobilelor care trebuie restituite fostilor proprietari.
In conditiile in care fostii proprietari indreptatiti sa-si primeasca proprietatea sau despagubiri, reclama ingradirea accesului in justitie, cum sunt considerati chiriasii deveniti proprietari in baza Legii nr. 10/2001? Cumparatori de buna credinta.
Aurora Ciorobea
Prin sentinta penala nr.489 din 8 octombrie 1997, Judecatoria Falticeni i-a condamnat pe inculpati pentru furt si talharie, cu retinerea circumstantei atenuante legale a provocarii, prevazuta de art.73 lit.b C.pen.
In recurs, inculpatii au fost achitati, in temeiul art.18 C.pen., raportat la art.10 lit.b si art.11 pct.2 lit.a C.pr.pen., dar speta ridica problema admisibilitatii aplicarii art.137 lit.b C.pen. in cazul infractiunilor indreptate impotriva patrimoniului.
Pentru existenta acestei circumstante, este necesar sa existe o legatura de la cauza la efect, intre actul provocator si tulburarea psihica sau emotia sub stapanirea careia s-a savarsit infractiunea.
Reglementarea prin lege a provocarii are la baza ideea ca actiunea ilicita a provocatorului constituie cauza infractiunii savarsite si ca infractorul nu ar fi comis fapta fara existenta actiunii provocatoare. Or, intentia de insusire a bunurilor nu poate, in mod obiectiv, sa fie deteriminata de un act provocator, aplicarea art.73 lit.b C.pen. fiind specifica infractiunilor contra persoanei, in special celor comise prin violenta, ca riposta a actului provocator violent.
Curtea de Apel, decizia nr.114 din 9 martie 1998
Vizat intr-un dosar privind savârsirea unui fals intelectual, Tiberius Tanase, membru al Consiliului National de Integritate, este aparat de colega sa, Alice Draghici. In acelasi timp, Alice Draghici este faptuitor intr-un dosar cu lunga istorie prin parchete, dosar care a fost declinat dupa ce a fost tinut la sertarul Parchetului Judecatoriei sector 1 timp de un an si jumatate, desi acest parchet nu avea competenta sa efectueze acte procedurale intr-o cauza ce priveste un avocat. E vorba de o posibila evaziune fiscala pentru o suma nedeclarata in valoare de 3.000 de euro.
Dosarul care o priveste pe Alice Draghici are, cum aratam mai sus, o istorie a tergiversarilor foarte suspecta. Mai intâi, acest dosar a fost inregistrat in urma unui denunt, la Directia Nationala Anticoruptie, sub numarul 290/P/2002. In acest dosar despre a carui existenta nu s-a stiut pâna azi, asupra avocatului Alice Draghici a planat acuzatia de trafic de influenta, care ar fi fost savârsita in favoarea denuntatorului, in 1999. Interesant este ca aceste cercetari au durat foarte mult timp, si abia in 2007, dupa cinci ani, timp in care denuntatorul a si decedat. Interesant este si faptul ca perioada in care procurorii DNA, mai precis procurorul Stan, se chinuia sa uite sa dea vreun verdict, la DNA se desfasurau negocieri privind intrarea lui Genica Boerica sub protectia martorilor pentru denuntul dat impotriva lui Adrian Nastase, Ristea Priboi, Ion Melinescu etc. Avocatul lui Genica Boerica a fost Alice Draghici. Daca si cât de “prelungite” au fost tentaculele acestei negocieri cu DNA, nu se stie, dar este cert ca abia in februarie 2007, procurorii au avut revelatia unui N.U.P. bazat pe art.10 litera d si, astfel, avocatul Alice Draghici a scapat de acuzatia de trafic de influenta. Dosarul a fost disjuns si trimis la Parchetul Judecatoriei sector 1 pentru continuarea cercetarilor in cazul unei evaziuni fiscale pentru o suma de 3.000 euro nedeclarata de avocatul Alice Draghici.
Posibila evaziune fiscala pentru 3.000 de euro nedeclarati
Aici, alta poveste judiciara romantata. Nu se stie din ce cauza, lipsa de profesionalism sau intentie cu ochii la termenul de prescriptie, anchetatorii de la Parchetul Judecatoriei sector 1 n-au luat in considerare modificarea legii care dadea competenta privind cauzele cu avocati la Parchetele Curtilor de Apel si au tinut dosarul cu Alice Draghici timp de un an si jumatate. Abia in 17 octombrie 2008, a fost declinata competenta la Parchetul Curtii de Apel. Care l-a inregistrat sub numarul 1617/P/2008.
Colegul din CNI la nevoie… penala se cunoaste!
In acest timp, avocatul Alice Draghici, care a fost acuzata recent de presiuni asupra conducerii Agentiei Nationale de Integritate si a trecut senina prin armistitiul declarat pe cauza de catre senatorii Comisiei juridice, apara un coleg de la Consiliul National de Integritate. Un coleg care s-a abtinut, atunci când a fost pus in discutie cazul sau, sa voteze “pentru” sau “impotriva”. Este vorba de Tiberius Tanase, care e vizat intr-un dosar de fals intelectual, in legatura cu modificarea unor note de concurs de la Ministerul Muncii, alaturi de alti colegi. Dosarul se afla pe rolul Judecatoriei sector 1. Concursul a avut loc in 2003 si a vizat ocuparea postului de inspector general de stat adjunct. Unu dintre cei doi candidati ramasi in cursa, Danut Radu, a facut contestatie si a câstigat, in 2004, anularea acestui concurs. Radu a actionat si pe latura penala.
Salvati de «clopotelul» Parchetului Judecatoriei sector 1
Dupa doi ani, acelasi mirific Parchet al Judecatoriei sector 1 a dat solutie de neincepere a urmaririi penale fata de membrii comisiei de concurs. Radu a mers mai departe, facând plângere impotriva solutiei de N.U.P. Tribunalul Bucuresti i-a dat dreptate, apreciindu-se ca trei dintre membrii comisiei ar trebui anchetati pentru fals in inscrisuri si uz de fals. Procesul privindu-l pe membrul CNI Tiberius Tanase se afla pe rolul Judecatoriei sector 1, unde Alice Draghici va pleda pentru colegul sau. Amândoi sunt membri in comisia de concurs pentru ocuparea postului de vicepresedinte la ANI, care incepe in 30 octombrie 2008.
Propunerea vine in contextul in care, saptamana trecuta, ministrii europeni ai finantelor au incheiat un acord privind majorarea plafonului de garantare a depozitelor bancare la cel putin 50.000 de euro in caz de faliment al bancii.
De asemenea, Comisia a stabilit ca, in decursul acestei perioade, plafonul de garantare sa fie majorat gradual, stabilind ca suma intermediara cea de 50.000 euro.
In plus, propunerea Comisiei prevede si faptul ca perioada de despagubire a clientilor, in caz de faliment al bancilor , sa fie redusa de la 3 luni la 3 zile .
”Majorand plafonul minim de garantare vom intari increderea europenilor in siguranta depozitelor lor. Noile reguli se adapteaza perfect angajamentelor facute de minstrii de finante saptamana trecuta si vin pe fondul crizei financiare existente.” a declarat comisarul Charlie McCreevy .
Propunerea Comisiei va fi inaintata Parlamentului European si Consiliului UE, pentru aprobare.
In cadrul sedintei de Guvern de marti, Executivul a decis majorarea prin, Ordonanta de urgenta nr. 129/2008, a plafonului minim de garantare al depozitelor bancare ale persoanelor fizice la 50.000 euro.
Valeriu Nicolae, profesor de istorie, a actionat in judecata Banca Romaneasca la care avea un credit pe motiv dobanda a fost marita discretinar, invocandu-se conditiile pietei.
Judecatoria Buzau a dat castig de cauza justitiabilului, hotararea ramanand irevocabila prin respingerea recursului de catre Tribunalul Buzau.
Valeriu Nicolae: „Clauza abuziva prevedea posibilitatea cresterii dobanzii, unilateral, de catre banca, in functie de fluctuatia pietei financiare. Nu stabilea, insa, un indice concret, precum indicele de inflatie sau dobanda de referinta BNR.”
UPDATE 27 octombrie 2008. Suntem in masura sa va prezentam textul integral al sentintei Judecatoriei Buzau. Sentinta este foarte bine motivata si excelent redactata. Ea a ramas irevocabila prin respingerea recursului de catre Tribunalul Buzau.
* * * * *
„DOSAR NR. 5812/200/2007
ROMANIA
Pe rol fiind solutionarea actiunii civile avand ca obiect plangere contraventionala formulata de agent constatator OFICIUL JUDETEAN PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR, cu sediul in municipiul Buzau, cartier Bazar, bloc 4C, parter, judetul Buzau, in contradictoriu cu contravenienta BANCA [anonimizat] – SUCURSALA BUZAU, cu sediul in municipiul Buzau, strada Unirii, bloc 13 A-B, judetul Buzau si persoana vatamata NVT, cu domiciliul in municipiul Buzau, judetul Buzau.
Prezenta si dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 12.10.2007 si au fost consemnate in incheierea de sedinta din acea data, cand instanta avand nevoie de timp pentru a delibera a amanat pronuntarea pentru astazi 19.10.2007 si in urma deliberarii a pronuntat urmatoarea hotarare.
JUDECATA
Deliberand asupra prezentei cauze, instanta constata:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Buzau sub nr. 5812/200 din data de 18.07.2007, Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Buzau a inantat spre competenta solutionare procesul- verbal de constatare nr.195/284 din 12.07.2007, incheiat de inspector [anonimizat], prin care se constata ca art. 7 alin. 2 din contractul de credit bancar nr.*/01.06.2005 incheiat intre Banca [anonimizat] Sucursala Buzau, in calitate de imprumutator si NVT, in calitate de imprumutat, incalca prevederile art. 4 alin. 2 din Legea nr. 193/2000, fiind o clauza abuziva.
In aceste conditii, in baza art. 12 din actul normativ anterior mentionat, organul constatator a inaintat procesul-verbal instantei spre solutionare.
Prin sesizarea adresata OJPC Buzau, partea vatamata a relatat conditiile in care a incheiat contractul si modul in care a luat la cunostina de majorarea dobanzii.
Acesta a sustinut ca prevederea contractuala din art. 7.2 constituie o clauza abuziva, astfel cum este aceasta definita de Legea nr. 193/2000, privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, art. 4, conform caruia: „O clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor. O clauza contractuala va fi considerata ca nefiind negociata direct cu consumatorul daca aceasta a fost stabilita fara a da posibilitate consumatorului sa influenteze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau conditiile generale de vanzare practicate de comercianti pe piata produsului sau serviciului respectiv. Faptul ca anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociata direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor prezentei legi pentru restul contractului, in cazul in care o evaluare globala a contractului evidentiaza ca acesta a fost prestabilit unilateral de comerciant. Daca un comerciant pretinde ca o clauza standard preformulata a fost negociata direct cu consumatorul, este de datoria lui sa prezinte probe in acest sens”.
A aratat ca sunt intrunite conditiile legale ca aceasta clauza sa fie declarata abuziva, intrucat dumnealui are calitatea de consumator, in sensul definit de lege, iar banca de comerciant, contractul incheiat fiind unul standard. In Anexa la lege sunt enumerate acele prevederi contractuale care sunt considerate clauze abuzive, la litera a), fiind stipulate acele dispozitii contractuale care dau dreptul comerciantului de a modifica, in mod unilateral, clauzele contractuale, fara a avea un motiv specificat in contract si acceptat de consumator prin semnarea acestuia, situatie incidenta in cazul de fata.
A subliniat ca in momentul in care a incheiat acest contract, a actionat de pe o pozitie inegala, in raport cu banca. Nu a avut posibilitatea sa negocieze nicio clauza din contract, intregul act juridic fiindu-i impus, in forma respectiva, de catre banca. De asemenea, nu i-au fost explicate clauzele contractuale. Prin necircumstantierea in nici un mod a elementelor care-i permit bancii modificarea unilaterala a dobanzii curente contractuale, prin neindicarea niciunui criteriu care sa-i dea bancii acest drept, lasand la libera sa apreciere majorarea dobanzii, aceasta clauza incalca prevederile legale incidente in materie, fiind de natura sa il prejudicieze.
Caracterul flagrant abuziv al acestei clauze, precum si aplicarea, cu rea-credinta a acesteia, sunt ilustrate, in acest caz particular, de modalitatea in care s-a derulat acest contract. Pana la data de 17.04.2007, platise, peste obligatiile de plata ce-i reveneau, suma cumulata de 13,04 Euro; cu toate acestea, la aceeasi data figura, in evidentele bancii, cu o restanta de 0,38 Euro. Fata de starea de fapt expusa anterior, inseamna ca imediat dupa ce i-a majorat dobanda la 10%, aceasta i-a fost, inca o data, majorata la 11,50%, ceea ce a facut sa creasca valoarea obligatiei lunare de plata.
Oricum, in punerea in aplicare a clauzei abuzive care permitea majorarea dobanzii, Banca a incalcat in mod manifest prevederile contractuale. Daca la prima majorare, a fost notificat, nu a fost insa chemat sa semneze un nou grafic de rambursare, astfel cum dispune art. 3.3 din contract. De asemenea, din interpretarea textului contractual anterior invocat, reiese ca acest contract se poate considera modificat (in sensul ca imprumutatului ii revine o alta obligatie de plata decat cea initial tabilita) doar in momentul in care ambele parti contractante au convenit asupra unui nou grafic de rambursare, semnandu-l. Prin urmare, aceasta modificare a dobanzii nu-i este opozabila, insa a fost nevoit sa o achite datorita reglementarilor interne ale bancii, in aceasta maniera evitand aplicarea unor sanctiuni cu repercusiuni grave asupra sa: penalitati, introducerea in Banca de Credit si imposibilitatea contractarii altui credit, rezilierea acestui contract cu obligarea la rambursarea anticipata imediata a soldului, etc.
Ulterior, Banca a modificat din nou dobanda, majorand-o de la 10% la 11,50% , fara sa-l notifice in acest sens si fara a semna un nou grafic de rambursare.
Atitudinea Bancii manifestata prin inserarea acestei clauze abuzive coroborata cu modalitatea de punere in aplicare a acestei prevederi contractuale (fara a respecta macar clauzele stipulate de aceasta in contract, majorarea intr-un timp foarte scurt a dobanzii cu 1,75 procente, in conditiile in care in prezent acorda credite in Euro pentru nevoi personale cu o dobanda de 8,5%) atrage raspunderea contraventionala a acesteia.
In raport de prevederile art. 8 din Legea nr. 193/2000 („Controlul respectarii dispozitiilor prezentei legi se face de reprezentantii imputerniciti ai Oficiului pentru Protectia Consumatorilor…”), a sesizat Oficiul pentru Protectia Consumatorilor Buzau.
In urma verificarilor efectuate, in aplicarea art. 11 din actul normativ anterior mentionat, s-a incheiat un proces-verbal de constatare nr. 195/284 / 12.07.2007 prin care s-a constatat faptul ca in contractul incheiat de partea vatamata cu banca este inserata clauza de la art. 7.2 care contravine prevederilor art.4 alin.1 din Legea nr. 193/2000. Acest proces-verbal este semnat de catre reprezentantul legal al bancii, care a declarat ca nu are obiectiuni de formulat.
Art. 15 alin. 1 statueaza ca incalcarea interdictiei stipulate la art. 1 alin. 3 (Se interzice comerciantilor stipularea de clauze abuzive in contractele incheiate cu consumatorii.) consituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 200 lei la 1000 lei. Prin derogare de la dispozitiile de drept comun in materie contraventionala, nu organul constatator este in drept sa aplice sanctiunea, ci, potrivit art. 13 alin.1 din lege, instanta de judecata, este aceea care aplica sanctiunea, dispunand totodata, sub sanctiunea daunelor, modificarea clauzelor contractuale, in masura in care contractul ramane in fiinta, sau desfiintarea acelui contract cu daune interese, dupa caz.
Agentul constatator arata ca, sunt intrunite elementele constitutive ale contraventiei reglementate in art. 15 alin. 1 din lege, in sensul ca, astfel cum a dezvoltat anterior, in contract a fost stipulata o clauza abuziva, incalcandu-se in acest mod prevederile imperative ale legii. Avand in vedere caracterul continuu al acestei contraventii, clauza abuziva producandu-si efectele si in prezent, in ceea ce priveste sanctiunea ce urmeaza a fi aplicata, fata de limitele de sanctiune extrem de mici, sunt de parere ca se impune aplicarea unei amenzi contraventionale orientate spre maximul special prevazut de lege.
A solicitat, de asemenea, sa se inlaturate clauza abuziva inserata in art. 7 alin. 2 din contract, in conditiile art. 6-7 din Legea nr. 193/2000, urmand ca acest contract sa se deruleze in continuare, insa cu dobanda initiala de 9,75% pe an si sa se dispuna obligarea SC Banca [anonimizat] la modificarea dobanzii (ex tunc, de la data de 27.06.2006 si ex nunc, pana la incetarea raporturilor contractuale), potrivit graficului initial de rambursare – iar sumele platite in plus ca urmare a modificarii abuzive a dobanzii ( 35,08 Euro conform graficului alaturat, la care se adauga 2 Euro, platiti ca urmare a notificarii) trebuind sa fie imputate asupra debitelor urmatoare, sub sanctiunea unei amenzi civile de 50 lei pe zi de intarziere.
Banca [anonimizat], in temeiul art. 115-118 Cod procedura civila a formulat intampinare prin care a solicitat anularea ca neintemeiat a procesului verbal de constatare nr.195/284 din 12.07.2007, incheiat de [anonimizat], inspector, prin care s-a constatat ca una din clauzele contractului de credit, si anume cea prevazuta de art.7 pct.2, incalca art.4 pct.1 din Legea nr.193/2000.
A aratat ca, potrivit art. 78 din Legea nr. 296/2004, o clauza contractuala va fi considerata abuziva, daca sunt indeplinite cumulative, urmatoarele conditii:
1. clauza nu a fost negociata cu clientul/consummator, adica aceasta a fost stabilita fara a da posibilitatea consumatorului sa influenteze natura ei, cum ar fi contractele standard, preformulate sau conditiile generale de vanzare practicate de comercianti pe piata produsului sau serviciului respectiv;
2. incalca exigentele bunei-credinte;
3. clauza nenegociata, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza in detrimentul consumatorului un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor datorita efectului pe care il imprima contractului respectiva clauza.
Clauza prevazuta la art. 7 pct. 2 din contractul de credit are urmatorul continut: „In cazul in care evolutia pietei monetar financiare justifica o astfel de masura, Banca va putea modifica unilateral procentul de dobanda curenta contractuala”.
Mai arata banca faptul ca toate institutiile financiar bancare tin cont si sunt influentate in stabilirea dobanzii de politica Bancii Nationale a Romaniei, care stabileste rata dobanzii de referinta si ratele medii ale dobanzii pe piata interbancara conform circularei emise de aceasta nr. 3/01.02.2002, si de asemenea au relevanta in stabilirea dobanzii privind cursurile plietei valutare.
De asemenea, imprumutantul (consumatorul) a fost informat, in mod complet, corect si precis, asupra caracteristicilor esentiale ale produselor si serviciilor oferite de banca, astfel incat sa aiba posibilitatea de a face o alegere rationala intre produsele si serviciile oferite, in conformitate cu interesele lui economice. Mentioneaza ca nu sunt intrunite conditiile pentru ca o clauza sa fie catalogata drept abuziva deoarece clauza citata nu incalca exigentele bunei credinte, intrucat dobanda fiind fluctuanta, aceasta putea sa aiba si un curs descendent, nu doar ascendent.
In consecinta, nu se poate sustine reaua-credinta a bancii prin inserarea respectivei clauze, aceasta fiind o practica generalizata la nivelul institutiilor finaciar bancare, mai ales ca Banca [anonimizat] nu detine nicio pozitie de monopol pe aceasta piata.
In dovedirea intampinarii a depuse in copie xerox contractul de credit bancar nr. */01.06.2005.
OFICIUL JUDETEAN pentru PROTECTIA CONSUMATORILOR BUZAU a formulat note de raspuns fata de intampinarea depusa de petenta, si a aratat ca in contractul de credit este inserata o clauza abuziva, motivat de faptul ca in art. 7 pct. 2 se prevede ca imprumutatorului are dreptul de a modifica unilateral dobanda. In atare situatie, modificarea dobanzii nu este raportata la un indicator precis, individualizat, aceasta fiind precizata generic si anume „evolutia pietei monetar financiare”, ori se stie fara tagada ca piata financiara evolueaza diferit in functie de indicele la care te raportezi.
Sunt situatii in care te raportezi la dobanda de referinta a Bancii Centrale Europene si aceasta este in scadere, cu toate ca in acelasi timp dobanda de referinta a Bancii SUA este in crestere. Aceasta clauza fara, indicator precis stabilit, da posibilitatea bancii de a modifica dobanda numai asa cum doreste acesta.
Mai mult tot in cuprinsul contractului de creditare la art. 3 alin. 3 se specifica „in cazul modificarii duratei creditului si/sau a obligatiilor de plata lunare in sensul diminuarii/majorarii acestora ca urmare a unor plati anticipate din credit/modificari ale nivelului dobanzii, graficul de rambursare modificat si agreat de ambele parti are efect automat modificarea corespunzatoare a contractului”.
Aceasta clauza contravine flagrant cele prevazute de art.7 pct. 2, in sensul ca modificarea va putea opera doar atunci cand este agreata de ambele parti.
Avand in vedere prevederile Legii nr. 193/2000 incidenta in cauza consideram ca in contractul de credit exista clauze abuzive conform prevederilor acestui act normativ si in consecinta solicita aplicarea prevederilor art.13 alin.1 si art.15 alin.1 din actul normativ mai sus amintit.
La dosar au fost depuse de catre partea vatamata NVT, in copie xerox, urmatoarele inscrisuri: procesul verbal de constatare nr. 195/284 din data de 12-07-2007 incheiat de OJPC Buzau (filele 4-6), contractul de credit nr. */01.06.2002 (filele 7-10), graficul de rambursare (fila 21), tabel privind situatia platilor efectuate (filele 22-23), adresa emisa de Banca [anonimizat] Buzau catre NVT (fila 24), notificarea nr. 1/10.05.2007 emisa de EOS KSI Romania SRL (fila 25), un set de foi de varsamant si buletine se schimb valutar (filele 26-48).
In raport de intampinarea formulata de Banca [anonimizat] Sucursala Buzau, partea vatamata NVT a formulat precizari, invederand urmatoarele:
1. clauza nu a fost negociata direct cu consumatorul, intrucat contractul incheiat este unul de adeziune, in care clauzele sunt dinainte stabilite de catre imprumutator, singurele elemente de diferentiere intre acestea fiind suma imprumutata si data scadenta;
2. reaua-credinta a bancii rezida in enuntarea intentionat lacunara a conditiilor in care dobanda poate fi modificata unilateral, fara a circumstantia in niciun mod aceste conditii, decizia acesteia fiind discretionara si imposibil de controlat de catre consumator;
3. reaua-credinta a bancii s-a manifestat si prin maniera de punere in aplicare a acestei clauze, prin incalcarea a altor clauze incluse chiar de catre aceasta in contract, precum si prin faptul ca dobanda a crescut semnificativ intr-un interval scurt de timp (existand in continuare pericolul de crestere), atingand un nivel foarte ridicat in raport de cel practicat la aceeasi data de respectiva banca;
4. s-a creat un dezechilibru semnificativ in ceea ce ilpriveste, intrucat dobanda a crescut cu 1,75 procente fara ca acesta sa aiba posibilitatea sa verifice baza reala a acestei cresteri, existand pericolul ca aceasta sa creasca in aceeasi maniera fara ca dumnealui sa poata verifica, precum si faptul ca a fost expus riscului de a fi introdus in Biroul de Credit si Centrala Riscurilor Bancare, fara sa aiba nicio vina in derularea raporturilor contractuale, fapt de natura sa il afecteze economic si moral;
5. nu se pune problema daca banca ocupa sau nu o pozitie dominanta pe piata, intrucat in acest cadru procesual este supus analizei raportul comerciant-consumator, sub aspectul respectarii drepturilor consumatorului, iar nu raportul dintre Banca Romaneasca SA si alti comerciati, sub aspectul respectarii normelor care disciplineaza dreptul concurential.
De asemeanea, a invederat ca fata de atitudinea adoptata de comerciant, raporturile contractuale nu se mai pot derula in limite normale, motiv pentru care, in temeiul art. 7 din Legea nr. 193/2000 a solicitat rezilierea contractului de credit bancar nr. */01.06.2005, ceea ce presupune incetarea efectelor acestuia pentru viitor. In aceste conditii, considera ca, la data judecatii ar trebui sa returneze suma de 1466,60 EURO (obtinuta astfel: din soldul de 1509,79 EURO existent la data de 22.10.2007 – luand in calcul ca a achitat si debitul scadent pe aceasta data – a scazut suma platita in plus, peste ratele stabilite conform graficului initial, singur care ii este opozabil, in valoare de 43,19 Euro; fiind vorba de o reziliere, iar nu de o rambursare anticipata, nu se aplica, in acest caz, comision).
Nu a solicitat daune, ci doar cheltuieli de judecata.
Analizand actele dosarului, instanta retine urmatoarele:
In fapt, pe data de 01.06.2005, intre partea vatamata NVT, in calitate de imprumutat, si BANCA [anonimizat] – Sucursala Buzau, in calitate de imprumutator, s-a incheiat contractul de credit bancar nr. */01.06.2005, pentru suma de 2550 Euro, nevoi personale, urmand a fi rambursat in 60 luni (art. 1-3 din contract).
Ca urmare a contractului, s-a fixat o obligatie lunara de plata in cuantum de 53,89 euro (rata + dobanda). Potrivit art. 7.1 din contract, dobanda curenta contractuala la creditul acordat este de 9,75% pe an. Art. 7.2 stipuleaza ca „in cazul in care evolutia pietei monetar financiare justifica o astfel de masura, Banca va putea modifica unilateral procentul de dobanda curenta contractuala”, iar in virtutea art.7.3, „modificarea nivelului dobanzii curente se comunica imprumutatorului prin notificare scrisa cu confirmare de primire”.
In contractul incheiat este inserata si clauza (art. 3.3), conform careia „in cazul modificarii duratei creditului si/sau a obligatilor de plata lunare in sensul diminuarii/majorarii acestora ca urmare a unor plati anticipate din credit/modificari ale nivelului dobanzii, graficul de rambursare modificat si agreat de ambele parti are ca efect modificarea corespunzatoare a contractului”.
Imprumutatorul a modificat succesiv dobanda de la 9,75% la 10% si apoi, in scurt timp, de la 10% la 11,50%, prima data notificandu-l pe imprumutat, iar ulterior fara a-l notifica, in ambele cazuri insa fara a incheia un nou grafic de rambursare.
Imprumutatul a aflat de a doua majorare a dobanzii prin notificarea nr. 1/10.05.2007 emisa de EOS KSI Romania SRL, prin care era anuntat ca la data de 10.05.2007 inregistreaza catre Banca [anonimizat] o restanta de 0,38 rata credit si 1 Euro comision, sume pe care, daca nu le achita in termen de maxim 5 zile calendaristice de la data primirii, se vor lua fata de dansul masurile prevazute in contract si va fi raportat la Biroul de Credit si Centrala Riscurilor Bancare.
Acest contract de credit bancar intra sub incidenta Legii nr. 193/2000, intrucat imprumutatul are calitatea de consumator, iar banca de comerciant. Aceste prevederi legale sunt conforme cu Directiva 87/102/CEE a Consiliului din 22 decembrie 1986 cu privire la armonizarea dispozitiilor legislative, reglementare si administrative ale Statelor membre in materie de credit destinat consumului, art. 1 pct. 2 lit.a si b.
Instanta constata ca, fara putinta de tagada, clauza inserata la articolul 7 pct. 2 din contract constituie o clauza abuziva in sensul legii, aceasta incalcand prevederile art. 4 din Legea nr. 193/2000.
In momentul in care a fost incheiat acest contract, consumatorul a actionat de pe o pozitie inegala, in raport cu banca. Contractul incheiat este unul de adeziune, clauzele cuprinse fiind prestabilite de catre imprumutator, fara a da posibilitatea cocontractantului de a modifica sau inlatura vreuna din aceste clauze. Consumatorul nu a avut posibilitatea sa negocieze nicio clauza din contract, intregul act juridic fiindu-i impus, in forma respectiva, de catre banca. Conform art. 4 alin.ultim din Legea nr. 193/2000, bancii ii revenea obligatia de a dovedi ca a negociat in mod direct aceasta clauza cu imprumutatul, ceea ce nu s-a intamplat in cauza.
Prin necircumstantierea in nici un mod a elementelor care-i permit bancii modificarea unilaterala a dobanzii curente contractuale, prin neindicarea niciunui criteriu care sa-i dea bancii acest drept, lasand la libera sa apreciere majorarea dobanzii, aceasta clauza incalca prevederile legale incidente in materie, fiind de natura sa il prejudicieze pe consumator. Aceasta clauza care da dreptul imprumutatorului de a modifica unilateral dobanda nu este raportata la un indicator precis, individualizat, acest factor fiind mentionat generic drept „evolutia pietei monetar financiare”, fiind de netagaduit ca piata financiara evolueaza diferit in functie de indicele la care te raportezi. Aceasta modalitate de exprimare face ca respectiva clauza sa fie interpretata doar in favoarea imprumutatorului, servind doar intereselor acestuia, fara a da posibilitatea consumatorului de a verifica daca majorarea este judicios dispusa si daca era necesara si proportionala scopului urmarit.
Aceasta clauza contravine si legislatiei comunitare, incalcand prevederile art. 3 si 4 din Directiva 87/102/CEE a Consiliului din 22 decembrie 1986 cu privire la armonizarea dispozitiilor legislative, reglementare si administrative ale Statelor membre in materie de credit destinat consumului.
Art. 15 alin. 1 statueaza ca incalcarea interdictiei stipulate la art. 1 alin. 3 (Se interzice comerciantilor stipularea de clauze abuzive in contractele incheiate cu consumatorii.) consituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 200 lei la 1000 lei. Prin derogare de la dispozitiile de drept comun in materie contraventionala, nu organul constatator este in drept sa aplice sanctiunea, ci, potrivit art. 13 alin.1 din lege, instanta de judecata, este aceea care aplica sanctiunea, dispunand totodata, sub sanctiunea daunelor, modificarea clauzelor contractuale, in masura in care contractul ramane in fiinta, sau desfiintarea acelui contract cu daune interese, dupa caz. Contraventia are caracter continuu, astfel cum se arata in art. 13 din OG nr. 2/2001.
In cauza sunt intrunite elementele constitutive ale contraventiei reglementate in art. 15 alin.1 din lege, in sensul ca, astfel cum am dezvoltat anterior, in contract a fost stipulata o clauza abuziva, incalcandu-se in acest mod prevederile imperative ale legii. Avand in vedere caracterul continuu al acestei contraventii, clauza abuziva producandu-si efectele si in prezent, in ceea ce priveste sanctiunea ce urmeaza a fi aplicata, fata de limitele fixate de legiuitor, instanta urmeaza sa aplice o sanctiune cu amenda contraventionala in cuantum de 600 lei.
Fata de solicitarea persoanei vatamate de a se dispune rezilierea contractului de credit bancar, in acord cu prevederile art. 7 din Legea nr. 193/2000 si dezideratele fixate prin Directiva 87/102/CEE a Consiliului din 22 decembrie 1986 cu privire la armonizarea dispozitiilor legislative, reglementare si administrative ale Statelor membre in materie de credit destinat consumului, Directiva 90/88/CEE a Consiliului din 22 februarie 1990 de modificare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului din 22 decembrie 1986 cu privire la armonizarea dispozitiilor legislative, reglementare si administrative ale Statelor membre in materie de credit destinat consumului, respectiv Directiva 98/7/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 februarie 1998 de modificare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului din 22 decembrie 1986 cu privire la armonizarea dispozitiilor legislative, reglementare si administrative ale Statelor membre in materie de credit destinat consumului, in sensul prevalentei drepturilor si interesului consumatorului in raport cu cele ale imprumutatorul, instanta va admite aceasta cerere si va dispune rezilierea contractului.
Instanta are, de asemenea, in vedere si faptul ca dobanda este un element esential intr-un contract de credit bancar, orice clauza nelegala cu incidenta asupra dobanzii, afectand insasi normala derulare a raporturilor contractuale. In raport de prevederile contractuale, instanta retine ca, in ipoteza in care acest contract s-ar derula in continuare, se mentine pericolul lezarii drepturilor si intereselor consumatorului prin majorarea indirecta a dobanzii anuale efective, potrivit art. 7 pct.5 din contract.
Instanta va dispune repunerea partilor in situatia anterioara. Fiind in prezenta unui contract cu executare succesiva, rezilierea isi produce efecte numai pentru viitor, aceasta reziliere se traduce prin obligarea consumatorului sa returneze catre imprumutator suma de 1466,60 EURO calculata la data pronuntarii. Aceasta suma a fost obtinuta astfel: din soldul de 1509,79 EURO existent la data de 22.10.2007, stabilit conform graficului initial semnat si agreat de ambele parti contractante se scade suma platita in plus, peste ratele stabilite conform graficului initial, singurul opozabil acestuia, in valoare de 43,19 Euro, inclusiv suma de 1,38 Euro achitata potrivit notificarii, suma nedatorata intrucat imprumutatul nu era in culpa; fiind vorba de o reziliere, iar nu de o rambursare anticipata, nu se aplica, in acest caz, comision. Sumele platite sunt dovedite cu foile de varsamant depuse la dosarul cauzei. Daca pana la rezilierea efectiva, consumatorul isi va achita ratele in continuare, aceste debite se vor scadea din suma anterior calculata.
In ceea ce priveste cererea accesorie formulata de partea vatamata de a obliga contravenienta la cheltuieli de judecata, discutata in conditii de contradictorialitate si oralitate, instanta o va admite si va dispune obligarea contravenientei la 1500 lei catre NVT.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite sesizarea.
Mentine procesul-verbal de constatare nr. 195/284 din data de 12.07.2007 incheiat de inspector [anonimizat] din cadrul Oficiului Judetean pentru Protectia Consumatorului Buzau.
Constata ca art. 7 alin. 2 din contractul de credit bancar nr. */01.06.2005 constituie o clauza abuziva in sensul art. 4 alin. 1 din Legea nr. 193/2000.
Constata ca fapta SC BANCA [anonimizat] – Sucursala Buzau de a insera in cadrul contractului de credit bancar nr. */01.06.2005 clauza de la art. 7 pct. 2 constituie contraventia prevazuta de art. 15 alin. 1 raportat la art. 1 alin. 3 din Legea nr. 193/2000.
Aplica o amenda contraventionala in cuantum de 600 lei contravenientei SC BANCA [anonimizat] – Sucursala Buzau, cu sediul in str. Unirii, bl. 13 A-B, parter, inmatriculata in Registrul Comertului sub nr. [anonimizat], CUI [anonimizat], reprezentant legal [anonimizat], CNP [anonimizat].
Dispune rezilierea contractului de credit bancar nr. */01.06.2005 incheiat intre SC BANCA [anonimizat], in calitate de creditor, si NVT, cu domiciliul in Buzau, jud. Buzau, [anonimizat] in calitate de imprumutat.
Dispune repunerea partilor in situatia anterioara incheierii contractului si obliga imprumutatul sa restituie catre banca suma de 1466,60 Euro.
Obliga contravenienta SC BANCA [anonimizat] – Sucursala Buzau la cheltuieli de judecata in cuantum de 1500 lei catre partea vatamata NVT.
Definitiva.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 17.10.2007.
Comisia Europeana a propus miercuri ca, in decurs de un an, plafonul de garantare al depozitelor bancare sa creasca de la 20.000 la 100.000 euro, in toate statele UE.