Registrul beneficiarilor reali ai societăţilor (model cerere beneficiar real)$ coltucsiasociatii.ro

Registrul beneficiarilor reali ai societăţilor(model cerere beneficiar real)$ coltucsiasociatii.ro

Registrul beneficiarilor reali ai societăţilor (model cerere beneficiar real) $

Model  declaraţie privind beneficiarul real al persoanei juridice în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al societăţilor va este oferit de COLTUC SI ASOCIATII  https://coltucsiasociatii.ro/  si https://www.onrc.ro/templates/site/formulare/declaratie%20beneficiar%20real_v13-1.pdf

 

DACA AVETI O FIRMA SAU FIRME TREBUIE SA CITITI!

În conformitate cu dispozițiile art. 19 alin. (1), (2) și (5) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, Oficiul Național al Registrului Comerțului a operaționalizat Registrul beneficiarilor reali ai societăţilor.

I. Potrivit art. 56 alin. (1) din actul normativ menționat, persoanele juridice supuse obligaţiei de înregistrare în registrul comerţului. Cu excepţia regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale şi societăţilor deţinute integral sau majoritar de stat. Depun o declaraţie privind beneficiarul real al persoanei juridice în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al societăţilor, după cum urmează:

1.    la înmatriculare

Printre celelalte înscrisuri solicitate de lege, la înmatriculare, se va depune și declarația privind beneficiarul real, dată de către reprezentantul legal, în forma prevăzută de Legea nr. 129/2019.

2.    anual
Declaraţia anuală se depune la oficiul registrului comerţului în care este înmatriculată persoana juridică în termen de 15 zile de la aprobarea situaţiilor financiare anuale.
3.    ori de câte ori intervine o modificare
În termen de 15 zile de la data la care a intervenit o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real.
Nedepunerea de către reprezentantul legal a declaraţiei privind datele de identificare ale beneficiarului real, anual sau ori de câte ori intervine o modificare. Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.

Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se realizează de către organele cu atribuţii de control ale Ministerului Finanţelor Publice.

-Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi ale unităţilor sale teritoriale şi de către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălări Banilor, prin agenţi constatatori proprii.
Procesul-verbal de constatare a contravenţiei se comunică oficiului registrului comerţului, în acesta fiind consemnat . Că nedepunerea declaraţiei atrage dizolvarea societăţii, în condiţiile art. 237 din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Dacă în termen de 30 de zile de la data aplicării sancţiunii contravenţionale reprezentantul persoanei juridice prevăzute la art. 56 alin. (1) . Nu a depus declaraţia privind datele de identificare ale beneficiarului real, la cererea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. Tribunalul sau, după caz, tribunalul specializat va putea pronunţa dizolvarea societăţii (cauza de dizolvare poate fi înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond).

II. În cazul societăţilor înregistrate până la 21.07.2019 (data intrării în vigoare a legii)

Cu excepţia companiilor şi societăţilor naţionale, precum şi a societăţilor deţinute integral sau majoritar de stat. Termenul de depunere (potrivit art. 62 alin. (1) din Legea nr. 129/2019) este de 12 luni de la intrarea în vigoare a legii, respectiv până la data de 21.07.2020.
Declarația privind datele de identificare a beneficiarilor reali se depune, prin grija reprezentantului legal. La oficiul registrului comerţului unde este înmatriculată societatea spre înregistrare în Registrul beneficiarilor reali. Ținut de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
Nerespectarea de către administratorul care reprezintă societatea a obligaţiei prevăzute la art. 62 alin. (1), la expirarea termenului menționat anterior. Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către organele cu atribuţii de control ale Ministerului Finanţelor Publice

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi ale unităţilor sale teritoriale şi de către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, prin agenţi constatatori proprii.
Procesul-verbal de constatare a contravenţiei se comunică oficiului registrului comerţului. În acesta fiind consemnat că nedepunerea declaraţiei atrage dizolvarea societăţii, în condiţiile art. 237 . Din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Dacă în termen de 30 de zile de la data aplicării sancţiunii contravenţionale reprezentantul societății nu a depus declaraţia privind datele de identificare ale beneficiarului real. La cererea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, tribunalul sau, după caz. Tribunalul specializat va putea pronunţa dizolvarea societăţii (cauza de dizolvare poate fi înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond).

În toate cazurile de mai sus, declaraţia se poate da în faţa reprezentantului oficiului registrului comerţului sau se poate depune în formă autentică.

În anul 2020, persoanele juridice înmatriculate până la data întrării în vigoare a legii, supuse obligației de depunere a declarației privind beneficiarul real vor depune o singură declarație. După aprobarea situaţiilor financiare anuale. Care va acoperi atât obligația reglementată de dispozițiile art. 62 alin.(1) din lege, cât și cea reglementată de dispozițiile art. 56 alin.(4).
Cererile de înregistrare având ca obiect depunerea declarațiilor de mai sus pot fi depuse la ghișeu, online sau prin corespondență, cu confirmare de primire. Cererea transmisă în formă electronică va avea încorporată, ataşată sau logic asociată semnătura electronică extinsă.
În cazul cererilor depuse online sau prin corespondență, se vor anexa declarațiile privind beneficiarii reali, în formă autentică.
Pentru informații suplimentare, accesați pagina de internet a instituției www.onrc.ro, . Secțiunea – Mențiuni persoane juridice, Subsecțiunea – Înregistrarea datelor din declarația privind beneficiarul real. https://www.onrc.ro/index.php/ro/mentiuni/persoane-juridice/inregistrarea-datelor-din-declaratia-privind-beneficiarul-real.

Registru

Registru

registru, instrument de păstrare şi clasificare a informaţiei. R. sunt păstrate pe suport de hârtie sau, din ce în ce mai des, pe suport electronic. R. pot fi folosite atât pentru păstrarea informaţiei de uz intern de către autorităţi publice sau persoane private, dar şi pentru păstrarea, clasificarea şi oferirea spre public a informaţiei. Condiţiile de ţinere a r. sunt reglementate de norme legale aplicabile fiecărei materii.

1. Registrul actuarilor în materia asigurărilor. R.a. se deschide şi se menţine de către C.S.A., în sistem computerizat şi pe suport hârtie, datele înscrise în acesta fiind permanent accesibile publicului la sediul central al C.S.A. Persoanele înscrise în r.a. vor constitui Corpul actuarilor, ale cărui statut şi regulament de organizare şi funcţionare se aprobă prin hotărâre a Consiliului C.S.A. Poate fi înregistrată în r.a. orice persoană fizică care îndeplineşte cumulativ următoarele: i) este licenţiată cu diploma de studii superioare de lungă durată; ii) a absolvit cu diplomă, în ţară, studii actuariale la instituţii de învăţământ superior sau alte forme de pregătire postuniversitară, cu condiţia ca cel puţin un membru al comisiei de examinare să deţină calificarea de actuar, sau a absolvit, cu diplomă sau prin certificarea unui examen, cursurile unor instituţii recunoscute pe plan internaţional în pregătirea şi calificarea în profesia de actuar; iii) a lucrat o perioadă de cel puţin 3 ani în domeniul asigurărilor, matematicilor financiare sau statisticilor, activitatea desfăşurată necesitând cunoştinţe actuariale; iv) nu are cazier judiciar sau fiscal. C.S.A. va face înregistrarea în r.a. la cererea scrisă a persoanelor care îndeplinesc condiţiile enumerate. Actuarii sunt obligaţi să anunţe, în cel mult 7 zile calendaristice, C.S.A. despre orice modificare a datelor care fac subiectul înregistrării în r.a. Cetăţenii străini sunt exceptaţi de la îndeplinirea cerinţei privind studiile actuariale, dacă dovedesc prin acte oficiale recunoaşterea ca actuar obţinută în ţara de origine. Sancţionarea unui actuar de trei ori de către C.S.A. pentru nerespectarea prevederilor legii şi a normelor emise în aplicarea acesteia sau condamnarea printr-o sentinţă definitivă duce la radierea obligatorie din r.a. (art. 12^2 din Legea nr. 32/2000). C.S.A. are atribuţia de a deschide şi menţine r.a. [art. 5 lit. r) din Legea nr. 32/2000].

2. Registrul agenţilor de asigurare. Asigurătorii sunt obligaţi să deschidă şi să menţină un registru, denumit Registrul agenţilor de asigurare, în sistem computerizat şi cu arhivarea obligatorie a tuturor modificărilor, care face parte din Registrul asigurătorilor, reasiguratorilor şi intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări. Anual acest registru va fi trecut pe suport hârtie, care va fi certificat pentru conformitate de conducerea executivă a asigurătorului sau reasiguratorului. Asigurătorii sunt obligaţi să înregistreze atât agenţii de asigurare, persoane fizice şi juridice, cu care au încheiat contracte de agent, cât şi subagenţii şi agenţii de asigurare subordonaţi; asigurătorii vor actualiza periodic toate datele din acest registru. Datele înscrise în r.a.a. se transmit în sistem computerizat atât C.S.A., cât şi asociaţiei sau uniunii profesionale din care face parte asigurătorul, acestea fiind permanent accesibile publicului la sediu şi pe site-ul Internet al asigurătorului, autorităţii de supraveghere şi asociaţiei sau uniunii profesionale sus-menţionate; aceste date se verifică periodic de către C.S.A. (art. 34 din Legea nr. 32/2000).

3. Registrul asigurătorilor/reasigurătorilor şi intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări. C.S.A. are atribuţia de a deschide şi menţine Registrul asigurătorilor/reasigurătorilor şi intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări [art. 5 lit. r) din Legea nr. 32/2000].

4. Registrul furnizorilor de servicii de certificare. La data intrării în vigoare a Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, s-a înfiinţat Registrul furnizorilor de servicii de certificare, care s-a constituit şi se actualizează de către autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu. R. constituie evidenţa oficială: i) a furnizorilor de servicii de certificare care au sediul în România; ii) a furnizorilor de servicii de certificare cu sediul sau domiciliul în alt stat, ale căror certificate calificate sunt recunoscute în România. R. are rolul de a asigura, prin efectuarea înregistrărilor prevăzute de lege, stocarea datelor de identificare şi a unor informaţii legate de activitatea furnizorilor de servicii de certificare, precum şi informarea publicului cu privire la datele şi informaţiile stocate. Conţinutul şi structura R. se stabilesc, prin reglementări, de către autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu. Furnizorii de servicii de certificare acreditaţi în condiţiile legii au dreptul de a folosi o menţiune distinctivă care să se refere la această calitate în toate activităţile pe care le desfăşoară, legate de certificarea semnăturilor. Furnizorii de servicii de certificare acreditaţi în condiţiile legii sunt obligaţi să solicite efectuarea unei menţiuni în acest sens în R. înregistrarea în R. a datelor de identificare şi a informaţiilor necesare cu privire la activitatea furnizorilor de servicii de certificare se efectuează pe bază de cerere individuală, care trebuie introdusă la autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu, cel mai târziu la data începerii activităţii furnizorului. Conţinutul obligatoriu al cererii şi documentaţia necesară se stabilesc prin reglementări de către autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu. R. este public şi se actualizează permanent. Condiţiile ţinerii R., accesul efectiv la informaţiile pe care le conţine, informaţiile care pot fi oferite solicitanţilor şi modul de actualizare a acestuia se stabilesc prin normele tehnice şi metodologice emise de autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu (art. 28-30 din Legea nr. 455/2001). în cazul în care se constată o încălcare gravă a dispoziţiilor legale, autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu poate dispune direct şi imediat încetarea activităţii furnizorului de servicii de certificare şi radierea acestuia din R. De asemenea, neîn-deplinirea în termenul stabilit a obligaţiei de conformare cu dispoziţiile legii şi reglementările emise de autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu constituie motiv pentru autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu de a dispune încetarea activităţii furnizorului de servicii de certificare şi radierea acestuia din R. Radierea furnizorilor de servicii de certificare din R. se efectuează pe baza comunicării făcute de către furnizor autorităţii de reglementare şi supraveghere specializate în domeniu cu cel puţin 30 de zile înainte de data încetării activităţii sale. Radierea se poate efectua şi din oficiu de către autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu, în situaţia în care această constată pe orice altă cale că furnizorul şi-a încetat activitatea.

5. Registrul electronic de evidenţă a certificatelor eliberate de furnizorii de servicii de certificare. Furnizorii de servicii de certificare au obligaţia de a crea şi de a menţine un registru electronic de evidenţă a certificatelor eliberate. R.e. de e.c.e. trebuie să facă menţiune despre: i) data şi ora exactă la care certificatul a fost eliberat; ii) data şi ora exactă la care expiră certificatul; iii) dacă este cazul, data şi ora exactă la care certificatul a fost suspendat sau revocat, inclusiv cauzele care au condus la suspendare sau la revocare. R.e. de e.c.e. trebuie să fie disponibil permanent pentru consultare, inclusiv în regim on-line (art. 17 din Legea nr. 455/2001). în cazul în care dispune încetarea activităţii unui furnizor de servicii de certificare, autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu va asigura fie revocarea certificatelor furnizorului de servicii de certificare şi ale semnatarilor, fie preluarea activităţii sau cel puţin a r.e. de e.c.e. şi a serviciului de revocare a acestora de către un alt furnizor de servicii de certificare, cu acordul acestuia. Autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu va prelua şi va menţine arhivele şi R.e. de e.c.e. de furnizorul de servicii de certificare a cărui activitate nu a fost preluată de către un alt furnizor.

6. Registre de contabilitate. Registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar şi Cartea mare. întocmirea, editarea şi păstrarea r. de c. se efectuează conform normelor elaborate de Ministerul Economiei şi Finanţelor (art. 20 din Legea nr. 82/1991). R. de c. se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia acestora şi se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită, în orice moment, identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate (art. 21 din Legea nr. 82/1991). Pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor efectuate se întocmeşte balanţa de verificare, cel puţin anual, la încheierea exerciţiului financiar sau la termenele de întocmire a raportărilor contabile stabilite potrivit legii (art. 22 din Legea nr. 82/1991). Persoanele prevăzute la art. 1 din Legea nr. 82/1991 (societăţile comerciale, societăţile/companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile cooperatiste şi celelalte persoane juridice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară şi contabilitatea de gestiune adaptată la specificul activităţii, instituţiile publice, asociaţiile şi celelalte persoane juridice cu şi fără scop patrimonial, precum şi persoanele fizice care desfăşoară activităţi producătoare de venituri, subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, precum şi subunităţile fără personalitate juridică din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul în străinătate) care utilizează sisteme

informatice de prelucrare automată a datelor au obligaţia să asigure prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu normele contabile aplicate, controlul şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice (art. 23 din Legea nr. 82/1991). înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor determinate de fuziunea, divizarea sau încetarea, potrivit legii, a activităţii persoanelor prevăzute la art. 1 din Legea nr. 82/1991 se face pe baza documentelor corespunzătoare întocmite în asemenea situaţii (art. 24 din Legea nr. 82/1991). R. de c. obligatorii şi documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea financiară se păstrează în arhivă timp de 10 ani, cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, cu excepţia statelor de salarii, care se păstrează timp de 50 de ani. Prin excepţie de la aceste prevederi, se pot stabili, în mod justificat, prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor, registrele de contabilitate şi documentele justificative care se păstrează timp de 5 ani (art. 25 din Legea nr. 82/1991). în caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile se vor lua măsuri de reconstituire a acestora în termen de maximum 30 de zile de la constatare, potrivit reglementărilor emise în acest scop (art. 26 din Legea nr. 82/1991).

7. Registrul instituţiilor de plată. Registrul pe care îl organizează şi administrează B.N.R. şi în care sunt evidenţiate instituţiile de plată persoane juridice române, sucursalele acestora din alte state membre şi state terţe, precum şi agenţii instituţiilor de plată persoane juridice române. R. este public, accesibil on-line, este actualizat permanent şi furnizează informaţii privind serviciile de plată pentru care a fost autorizată fiecare instituţie de plată (art. 61 din O.U.G. nr. 113/2009).

8. Registrul special al activelor societăţilor de asigurare admise să acopere rezervele tehnice. în perioada desfăşurării activităţii sale, fiecare societate de asigurare trebuie să ţină la sediul ei central un registru special al activelor admise să acopere rezervele tehnice calculate şi menţinute în conformitate cu reglementările prevăzute de Legea nr. 32/2000 şi ale normelor date în aplicarea acesteia. în situaţia exercitării de către societatea de asigurare a unei activităţi de asigurare generală sau a unei activităţi de asigurare de viaţă, aceasta este obligată să ţină la sediul ei central r.s. pentru categoria de activitate respectivă. Valoarea totală a activelor înscrise, evaluate în conformitate cu prevederile legale în vigoare, trebuie să fie, în orice moment, cel puţin egală cu valoarea rezervelor tehnice. în situaţia în care un activ înscris în r. este grevat de sarcini în favoarea unui creditor sau a unui terţ, cu
consecinţa indisponibilizării unei părţi din valoarea acestui activ pentru acoperirea angajamentelor, această situaţie se înscrie în r., iar suma indisponibilă nu este inclusă în valoarea totală a activelor înscrise (anexa 2 la Legea nr. 32/2000).

9. în materia instituţiilor Gnanciare nebancare. Registrul general – registrul deschis şi ţinut de B.N.R., în care sunt înscrise instituţiile financiare nebancare [art. 5 lit. e) din Legea nr. 93/2009]; Registrul special -registrul deschis şi ţinut de B.N.R., în care sunt înscrise instituţiile financiare nebancare înscrise în Registrul general, ce se încadrează în criteriile prevăzute de reglementările B.N.R. [art. 5 lit. f) din Legea nr. 93/2009]; Registrul de evidenţă – registrul deschis şi ţinut de B.N.R., în care sunt înscrise instituţiile financiare nebancare care desfăşoară activităţi de creditare, exclusiv din fonduri publice ori puse la dispoziţie în baza unor acorduri interguvemamentale, precum şi instituţiile financiare nebancare organizate sub forma caselor de amanet sau a caselor de ajutor reciproc [art. 5 lit. g) din Legea nr. 93/2009].

10. în materia societăţilor cooperative. Registrele societăţii cooperative. Societatea cooperativă trebuie să întocmească şi să păstreze: i) registrul membrilor cooperatori; ii) registrul şedinţelor adunării generale a membrilor cooperatori; iii) registrul şedinţelor consiliului de administraţie; iv) registrul constatărilor făcute de cenzori în exercitarea mandatului lor; v) registrul de aporturi în natură la capitalul social al societăţii cooperative; vi) registrul părţilor sociale; vii) registrul obligaţiunilor cooperatiste. Registrele trebuie numerotate, sigilate şi semnate de preşedintele societăţii cooperative. Registrul membrilor cooperatori, registrul părţilor sociale şi registrul obligaţiunilor cooperatiste se pot ţine manual sau în sistem computerizat.

11. în materia societăţilor comerciale. în afară de evidenţele prevăzute de lege, societăţile pe acţiuni trebuie să ţină: a) un registru al acţionarilor care să arate, după caz, numele şi prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul acţionarilor cu acţiuni nominative, precum şi vărsămintele făcute în contul acţiunilor. Evidenţa acţiunilor tranzacţionate pe o piaţă reglementată/sistem alternativ de tranzacţionare se realizează cu respectarea legislaţiei specifice pieţei de capital; b) un registru al şedinţelor şi deliberărilor adunărilor generale; c) un registru al şedinţei şi deliberărilor consiliului de administraţie, respectiv ale directoratului şi consiliului de supraveghere; e) un registru al deliberărilor şi constatărilor făcute de cenzori şi, după caz, de auditori intemi, în exercitarea mandatului lor; f) un registru al obligaţiunilor, care să arate totalul obligaţiunilor emise şi al celor rambursate, precum şi numele şi prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, când ele sunt nominative. Evidenţa obligaţiunilor emise în formă dematerializată şi tranzacţionate pe o piaţă reglementată sau printr-un sistem alternativ de tranzacţionare va fi ţinută conform legislaţiei specifice pieţei de capital; g) orice alte registre prevăzute de acte normative speciale. Registrele prevăzute la lit. a), b) şi f) vor fi ţinute prin grija consiliului de administraţie, respectiv a directoratului, cel prevăzut la lit. c) prin grija organului în cauză, iar cel prevăzut la lit. e) prin grija cenzorilor sau, după caz, a auditorilor intemi; registrele prevăzute la lit. g) vor fi ţinute în condiţiile prevăzute de actele normative respective (art. 177 din Legea nr. 31/1990). Administratorii, respectiv membrii directoratului, sau, după caz, entităţile care ţin evidenţa acţionaria-tului sunt obligaţi să pună la dispoziţia acţionarilor şi a deţinătorilor de obligaţiuni, în aceleaşi condiţii, registrele prevăzute la art. 177 alin. (1) lit. b) şi f) (art. 178 din Legea nr. 31/1990). Registrul acţionarilor şi registrul obligaţiunilor se pot ţine manual sau în sistem computerizat (art. 179 din Legea nr. 31/1990). Societatea cu răspundere limitată trebuie să ţină, prin grija administratorilor, un registru al asociaţilor, în care se vor înscrie, după caz, numele şi prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul fiecărui asociat, partea acestuia din capitalul social, transferul părţilor sociale sau orice altă modificare privitoare la acestea. Administratorii răspund personal şi solidar pentru orice daună pricinuită prin nerespectarea prevederilor arătate. Registrul poate fi cercetat de asociaţi şi creditori (art. 198 din Legea nr. 31/1990). V. societate pe acţiuni, acţionar, sediu, acţiune, piaţă reglementată, adunare generală a asociaţilor, consiliu de administraţie, directorat, consiliu de supraveghere, cenzor, auditor, obligaţiune, administrator, societate cu răspundere limitată, asociat, capital social, parte socială, furnizor de servicii de certificare, semnătură electronică, instituţie de plată, asigurare, C.S.A., judecător-sindic, lichidator, instituţie financiară nebancară, societate cooperativă, actuar, agent, intermediar în asigurări, subagent de asigurare.

registru (în dreptul penal) – condică specială în care se fac înregistrări cu caracter administrativ, contabil, comercial etc. Registrul poate constitui obiectul material al infracţiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri. Consemnarea în registru, cu ştiinţă, a unor date inexacte constituie infracţiune de fals intelectual la regimul contabilităţii, iar dacă înregistrările au avut în vedere diminuarea sumelor supuse impozitării sau taxării, fapta este una de evaziune fiscală.

Conflictul dintre Taher şi Copos, generat de un împrumut de 6,5 mil. euro netransformat în acţiuni

Omul de afaceri Fathi Taher a oprit finanţarea echipei şi a intrat în conflict cu George Copos deoarece acesta nu a transformat în acţiuni la FC Rapid un împrumut primit în calitate de persoană fizică în valoare de 6,5 milioane de euro, au declarat surse din cadrul clubului rapidist.

Aceşti bani sunt separaţi de cei aproximativ 7 milioane de euro cu care Taher a finanţat activitatea clubului Rapid, începând din luna aprilie. Împrumutul pe care Taher i l-a acordat lui Copos este de 6,5 milioane de euro, iar valoarea tranzacţiei de vânzare-cumpărare a celor 80 la sută din acţiuni este de 12-13 milioane de euro, a declarat o persoană din cadrul clubului giuleştean, sub protecţia anonimatului.

„E vorba de un împrumut pe care Taher i l-a dat lui Copos şi care trebuia transformat în acţiuni. Copos avea nevoie în primăvară de bani pentru blocul de locuinţe de lux pe care îl construieşte în Dorobanţi, lângă restaurantul White Horse. Dar acel împrumut nu este în club acum. Copos a încasat jumătate din banii pentru cele 80 la sută din acţiuni. Dar i-a încasat printr-un împrumut între două persoane fizice, el şi Taher, care nu implică tranzacţia cu clubul. Înţelegerea era ca atunci când Copos rezolvă problema actelor de la club, care nu este încă rezolvată, atunci împrumutul acela dintre cele două persoane fizice să se transforme în acţiuni”, au afirmat sursele citate.

În momentul de faţă, împrumutul nu a fost transformat în acţiuni, pentru că George Copos nu a rezolvat problema actelor, susţine sursa citată. „Nerezolvând problema actelor, Copos îşi permite să iasă în presă şi să spună că Taher nu i-a dat niciun ban pe acţiuni. Asta pentru că, teoretic vorbind, el chiar n-a primit bani pentru acţiuni, el a primit un împrumut care e separat, între două persoane fizice. Ăsta este tot scandalul. Copos spune că n-a primit bani pentru acţiuni, pentru că n-a primit! Asta e şmecheria lui”, a explicat persoana din cadrul clubului Rapid.

Potrivit sursei citate, Taher a greşit că a băgat bani la club fără să facă un audit înainte şi încă o eroare a iordanianului a fost faptul că oamenii acestuia nu au putut controla managementul clubului: „Faptul că managementul nu a fost nicio clipă al lui Taher este o prostie, aici nu are nicio vină Copos. Iar oamenii lui Taher nu puteau să-i dea afară pe X sau Y, nefiind acţionari. Taher a mers pe încredere. Sunt cheltuieli care au fost făcute în trecut şi pe care Taher nu le ştia. Acuma ajunge în presă că Taher nu mai vrea să bage bani la Rapid, dar nimeni nu vede că Taher a dat până acum 13 milioane, mai exact finanţarea clubului şi împrumutul de 6,5 milioane făcut pe persoană fizică”.

În luna martie, Copos l-a presat pe Taher să-i dea banii, iar omul de afaceri iordanian i-a oferit atunci împrumutul de 6,5 milioane de euro, a precizat sursa citată. „Copos presa atunci că vrea bani, vrea bani şi spunea că dacă nu îi dă bani atunci nu mai vinde clubul. Iar Taher a spus: «Bine, uite, ca să vezi că sunt de bună credinţă, îţi dau eu acum 6,5 milioane cu împrumut. Iar tu, când începi să rezolvi problemele actelor pe parcurs, îmi spui cât valorează acţiunile deţinute de offshore. Păi atît, atunci scazi din acei 6,5 milioane pe care i-ai primit cu împrumut şi-mi dai acţiunile. Iar când s-au terminat ăia 6,5 milioane, îţi dau şi restul până la 13 milioane». Dar cum să-i dea Taher bani acum pe acţiuni, cînd el i-a dat lui Copos împrumut 6,5 milioane şi n-a primit nicio acţiune? Aici e minciuna lui Copos. Rezolvarea actelor este legată de acel offshore din Cipru, de problemele cu DNA-ul, de problemele juridice cu Valvis, de problemele cu Asociaţia Fotbal Club Rapid, care funcţionează după nu ştiu ce lege şi aşa mai departe”, a explicat sursa citată.

Conflictul dintre Taher şi Copos se va încheia cu victoria ultimului, susţine persoana din cadrul clubului, omul de afaceri iordanian putând să-şi mai recupereze banii din împrumutul de 6,5 milioane doar în instanţă. „Foarte greu cred că se va ajunge la un acord. Eu cred că Taher a luat ţeapă. Personal asta cred. Banii pe care i-a investit în club o să le pună cruce, ce să facă? Iar banii din împrumutul ăsta de 6,5 milioane o să-i mai vadă Taher doar în tribunal probabil”, a încheiat sursa citată.

Clubul Rapid traversează în ultimele săptămâni o criză financiară majoră, existând restanţe la salariile jucătorilor, antrenorilor şi conducătorilor pe luna precedentă, precum şi la chiriile apartamentelor fotbaliştilor după ce omul de afaceri Fathi Taher a întrerupt finanţarea. La sfârşitul lunii martie, Copos a încheiat cu Taher un contract de cedare a 80 la sută din acţiunile SC FC Rapid SA în schimbul a aproximativ 13 milioane de euro. În momentul de faţă, cei doi oameni de afaceri nu mai comunică decât prin intermediul e-mail-ului şi al SMS-urilor. Taher susţine că nu a intrat oficial în posesia celor 80 la sută din acţiuni deoarece George Copos trebuia să întocmească „o serie de documente”. De partea celalaltă, Copos consideră că tranzacţia nu s-a oficializat întrucât Taher nu a plătit niciun ban în schimbul celor 80 la sută din acţiuni. La Registrul Comerţului acţionar majoritar al SC FC Rapid SA este în continuare George Copos, prin firmele sale, cu 99,99 la sută din acţiuni.

Taher încearcă să-şi recupereze banii investiţi în club prin transformarea în acţiuni a sumelor împrumutate grupării, operaţiune ce ar urma să fie făcută printr-o majorare de capital social, în cadrul Adunării Generale Extraordinare convocate de Consiliul de Administraţie pentru 2 decembrie.