Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a spus la Digi24 că va fi interesantă analiza pe luna mai, când a fost aplicată măsura impozitării bacșișului, precizând că sumele încasate de stat ar putea fi folosite pentru investiții în școli sau spitale. Acesta a menționat că deși în străinătate măsura se aplică „într-o formulă mai dură” este posibil ca România să nu fie încă pregătită pentru acest lucru. Pe de altă parte, Eugen Teodorovici, crede că românii trebuie să se obișnuiască să plătească taxe și impozite către stat.
„Restituiri retroactive pensii taiate”
Restituiri retroactive pensii taiate
Anunt Important : ECONOMIE » NEWS Legea insolvenţei persoanelor fizice ar putea fi votată pana in aprilie 2015
‘Mă aştept ca de mâine (marţi n.r.) să intre dezbaterile pe fond, pe amendamentele pe care eu le-am introdus, însemnând reglementarea procedurii administrative pe plan de rambursare în afara instanţelor şi în faţa acestei comisii, exact aşa cum s-a hotărât acum trei săptămâni. Mă aştept ca în maximum două săptămâni, oricum până în Paşti, să o avem votată de Camera Deputaţilor’, a spus Ana Birchall.
Acesta a spus că în acest moment proiectul de lege se află la Comisia Juridică, la raport, iar Camera Deputaţilor este cameră decizională.
De asemenea, Adina Călinescu, reprezentant al Consiliului Patronatelor Bancare din Romania (CPBR), a afirmat că aprobarea acestei legi ar putea duce la un blocaj al justiţiei.
‘Legea despre care se află acum pe masă în cadrul Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor intra în vigoare în 60 de zile de la publicare. Noi am solicita măcar 180 de zile până la intrarea în vigoare întrucât în această perioadă de timp s-ar putea rezolva ceva cu privire la infrastructură şi cu privire la asigurarea unei înţelegeri a acestei legi. Este foarte important ca după intrarea în vigoare a unei legi să se asigure de către instituţiile abilitate nişte cursuri în domeniu’, a mai spus Adina Călinescu.
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a organizat luni conferinţa ‘Ziua Consumatorului de Servicii Financiare’, care face parte dintr-o serie de evenimente prilejuite de Ziua Mondială a Consumatorilor din 15 martie.
Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. http://www.economica.net/legea-insolventei-persoanelor-fizice-ar-putea-fi-votata-pana-la-paste_97957.html#ixzz3Ucjwm4DE
Avocat Drept Penal :Dan Diaconescu, condamnat definitiv la cinci ani şi şase luni de închisoare cu executare
Dan Diaconescu a fost condamnat definitiv, miercuri, de Curtea de Apel Bucureşti, la cinci ani şi şase luni de închisoare cu executare, pentru şantajarea lui Ion Moţ, fost primar al comunei arădene Zărand, precum şi a omului de afaceri Paul Petru Ţârdea.
Curtea de Apel Bucureşti a decis, pe lângă condamnarea la închisoare cu executare a fondatorului PP-DD, şi interzicerea desfăşurării de către acesta a oricărei activităţi în presa scrisă sau audio-video, ca pedeapsă complementară, pe o perioadă de cinci ani după executarea pedepsei de cinci ani şi şase luni.
Magistraţii au decis ca, în cazul fondatorului OTV, să fie scăzută din pedeapsă perioada în care el a fost reţinut şi arestat preventiv, respectiv între 22 şi 25 iunie 2010.
În acelaşi dosar a fost condamnat şi Doru Pârv, fost realizator de programe la OTV, la o pedeapsă de patru ani de închisoare cu executare, el neavând dreptul de a desfăşura vreo activitate în presa scrisă sau audio-video, pe o perioadă de cinci ani după ce iese din închisoare.
Completul de la Curtea de Apel Bucureşti, format din judecătoarele Raluca Moroşanu şi Adina Adriana Radu, a decis, în acelaşi caz, şi condamnarea lui Ghezea Mitruş, fost realizator de programe la OTV, la doi ani şi şase luni de închisoare cu execurtare, jurnalistul neavând voie să mai participe la vreo activitate în presă, pentru cinci ani, după executarea pedepsei principale.
Cei trei urmează să fie încarceraţi, iar în următoarele 20 de zile ei se vor afla în perioada de carantină, timp în care se va stabili unde îşi vor executa pedepsele, dar şi regimul de detenţie.
La ultimul termen de judecată din dosar, reprezentantul Ministerului Public a cerut majorarea pedepsei primită în primă instanţă de Dan Diaconescu, Doru Pârv şi Ghezea Mitruş, maximul prevăzut de lege pentru infracţiunea de care a fost găsit vinovat fondatorul PP-DD fiind de şapte ani.
Judecătoria Sectorului 1 i-a condamnat, în 18 decembrie 2013, pe Dan Diaconescu şi Dorel Petru Pârv la câte trei ani de închisoare cu executarea şi pe Mitruş Ghezea la doi ani şi şase luni de închisoare cu executare.
Cei trei au contestat condamnarea, iar DNA cere la Curtea de Apel Bucureşti majorarea pedepselor, motivând că sentinţa Judecătoriei Sectorului 1 „este netemeinică sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate prin reţinerea de circumstanţe atenuante în favoarea inculpaţilor”.
„Caracteristica inculpaţilor de «persoane instruite» nu convinge ca un element în favoarea acestora cât timp instrucţia superioară presupusă în sarcina lor nu a acţionat ca un element de cenzură de natură a împiedica săvârşirea infracţiunilor şi nici ca o moralitate superioară aptă să trezească în conştiinţa acestora regretul faptelor comise nici după săvârşirea acestora şi nici măcar după descoperirea lor. Din contră, acest grad de instruire a permis inculpaţilor abordarea infracţiunii de şantaj dintr-o perspectivă inedită şi anume aceea a ameninţărilor aduse părţilor vătămate prin intermediul mijloacelor mass-media”, arată DNA, în motivele de apel.
În acelaşi context, anchetatorii arătau că inculpaţii, sub pretextul de anchete jurnalistice, „nu au ezitat să ameninţe părţile vătămate cu divulgarea de date compromiţătoare în schimbul unor sume de bani, ferm convinşi că faptele lor nu vor face obiectul vreunei investigaţii judiciare inclusiv prin interpretarea în favoarea personală, iar nu în favoarea societăţii a principiului libertăţii presei şi a libertăţii de opinie”.
Dan Diaconescu, asociat majoritar la SC Ocram Televiziune SRL şi realizator de programe la postul de televiziune OTV la data faptelor, Dorel Petru Pârv, realizator de programe la OTV, administrator la SC Kundalini SRL, „recidivist postexecutoriu”, şi Ghezea Mitruş, jurnalist, fost realizator de programe la OTV, fost director general al publicaţiei „Atac la persoană”, au fost trimişi în judecată în octombrie 2010.
Procurorii au arătat, în rechizitoriu, că în perioada mai-septembrie 2009, Dan Diaconescu l-ar fi ameninţat în mod repetat, atât în mod direct, în cadrul emisiunii „Dan Diaconescu Direct” din 21 iulie 2009, difuzată de postul de televiziune OTV, cât şi indirect, prin intermediul lui Dorel Pârv, pe primarul comunei arădene Zărand, Ion Moţ, pentru a-l determina să le dea suma totală de 200.000 de euro.
„Ameninţarea a constat în dezvăluirea, la postul de televiziune OTV, a unor fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru primar, cum ar fi invocarea faptului că ar fi corupt, că ar fi săvârşit tranzacţii ilicite cu terenuri agricole aparţinând cetăţenilor comunei, păgubindu-i pe aceştia, că are o avere importantă obţinută ilicit şi că face trafic de influenţă pe lângă unii miniştri”, preciza DNA.
Ion Moţ, sub presiunea acestor ameninţări, i-ar fi dat lui Dorel Pârv suma de 30.000 euro şi 42.000 lei, „scopul fiind ca banii să ajungă, în final, la Dan Diaconescu”.
De asemenea, în cursul lunii aprilie 2005, Dan Diaconescu l-ar fi ameninţat de mai multe ori, atât în mod direct, în cadrul emisiunii „Dan Diaconescu Direct” din seara zilei de 20 aprilie 2005, cât şi indirect, prin intermediul lui Ghezea Mitruş, realizatorul emisiunii „Semnal de alarmă” difuzată pe acelaşi post de televiziune, pe omul de afaceri Paul Petru Ţârdea, pentru a-l determina să-i dea suma totală de 100.000 euro, din care a primit efectiv 4.500 de euro.
„Ameninţarea a constat în difuzarea, pe postul de televiziune OTV, a unor fapte reale sau imaginare compromiţătoare pentru persoana şantajată, cum ar fi date despre trecutul infracţional al acesteia şi afirmaţii legate de fraudarea jocului televizat Eurotombola, organizat de societatea comercială condusă de respectivul om de afaceri, joc difuzat de un post de televiziune concurent”, potrivit procurorilor DNA.
Legea societatilor comerciale a fost modificata tacit de Senat. Cesiunea partilor sociale, posibila numai dupa o inspectie fiscala
Legea societatilor nr. 31/1990 ar putea fi modificata printr-un proiect de lege, initiat de senatorul PSD Darius-Bogdan Valcov, care a fost aprobat marti de Senat. Documentul a fost adoptat tacit in urma implinirii termenului pentru dezbatere si adoptare.
Proiectul de act normativ stabileste cateva noutati referitoare la vanzarea firmelor si la procedura lichidarii.
Astfel, transmiterea partilor sociale ale societatii, intr-un anumit termen, catre una sau mai multe persoane s-ar putea realiza numai dupa o inspectie a Agentiei Nationale de Adminstrare Fiscala (ANAF), se precizeaza in proiectul de act normativ.
Mai exact, noile dispozitii stabilesc ca transmiterea in primele 12 luni de la infiintarea unei societati comerciale, a cel putin 50% din partile sociale ale acesteia catre una sau mai multe persoane s-ar putea efectua si ar deveni opozabila tertilor doar dupa realizarea inspectiei fiscale efectuata de organele de specialitate din cadrul ANAF. Inspectia urmeaza sa se realizeze in maximum 30 de zile.
Aceasta masura vine in contextul in care la data cesiunii partilor sociale sunt situatii in care agentii economici, conform declaratiilor depuse de ei, nu figureaza cu obligatii de plata catre bugetul consolidat al statului, se mentioneaza in expunerea de motive a documentului. Ulterior, cu ocazia inspectiilor efectuate de catre ANAF, s-au constat fapte de evaziune fiscala.
Judecatorul, obligat sa numeasca un lichidator pentru societatea dizolvata
Realizarea cesiunii partilor sociale numai dupa controlul fiscal nu este singura noutate adusa de dispozitiile aprobate marti de senatori. Proiectul de lege aduce modificari si in ceea ce priveste dizolvarea societatilor comerciale.
Astfel, noile reglementari stabilesc ca hotararea tribunalului prin care s-a pronuntat dizolvarea unei firme urmeaza sa fie inregistrata in registrul comertului si sa fie comunicata si administratiilor publice locale unde persoana juridica are sediul social sau detine bunuri, nu doar directiei generale a finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti.
Legislatia in vigoare nu prevede ca hotararea privind dizolvarea, pronuntata de tribunal, trebuie comunicata si administratiilor publice locale unde persoana juridica are sediul social.
Noua prevedere are scopul de a inlesni desfasurarea activitatii inspectorilor cu atributii in constatare, impunere, control persoane juridice, se mentioneaza in expunerea de motive.
De asemenea, in dispozitiile aprobate tacit de senatori sunt cuprinse o serie de modificari referitoare la procedura de lichidare, pe care trebuie sa o urmeze o societate dizolvata. Mai exact, judecatorul va fi obligat sa numeasca un lichidator pentru societatea dizolvata in termen de o luna.
„Daca in termen de 30 de zile calendaristice de la data de la care hotararea judecatoreasca de dizolvare a ramas definitiva nu se procedeaza la numirea unui lichidator la cererea oricarei persoane interesate, judecatorul delegat are obligatia ca in termen de o luna sa numeasca un lichidator de pe Lista practicienilor in reorganizare si lichidare, remunerarea acestuia urmand a fi facuta din averea persoanei juridice dizolvate sau, in cazul lipsei acesteia din fondul de lichidare constituit in temeiul prevederilor art. 4 alin.(6) din Legea nr. 85/2006, cu modificarile si completarile ulterioare”, se precizeaza in proiectul de lege.
In acelasi timp, documentul citat ar putea abroga alineatul 8 al articolului 237 din Legea societatilor nr. 31/1990, potrivit caruia daca judecatorul delegat nu a fost sesizat cu nicio cerere de numire a lichidatorului in termen de trei luni de la data la care hotararea judecatoreasca de dizolvare a ramas definitiva, atunci persoana juridica se radiaza din oficiu din registrul comertului, prin incheiere a judecatorului delegat, pronuntata la cererea Oficiului National al Registrului Comertului, cu citarea partilor, conform dreptului comun.
In ceea ce priveste incheierea de radiere a unei societati, aceasta ar putea fi inregistrata in registrul comertului, numai dupa ce va fi pronuntata dupa inchiderea procedurii de lichidare, in conditiile legislatiei privind procedura insolventei. In plus, incheierea de radiere urmeaza sa fie comunicata si administratiilor publice locale unde persoana juridica are sediul social si detine bunuri.
Legea societatilor nr. 31/1990 prevede in prezent ca incheierea de radiere se inregistreaza in registrul comertului, se comunica persoanei juridice la sediul social, Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, pe cale electronica, si se afiseaza pe pagina de Internet a Oficiului National al Registrului Comertului si la sediul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal, in raza caruia societatea isi are inregistrat sediul.
Modificarile care ar putea fi introduse prin proiectul de lege sunt necesare, sustin initiatorii documentului, pentru ca exista numeroase situatii in care societatile comerciale, dupa incheierea procedurii de dizolvare, ajung sa fie radiate fara a urma procedura de lichidare conform legislatiei in vigoare. Prin stabilirea unui termen de numire a lichidatorului se va evita radierea din oficiu si se vor parcurge in mod obligatoriu operatiunile de lichidare, au explicat aceleasi surse.
Cum se realizeaza acum cesiunea partilor sociale?
Cesiunea partilor sociale sau actiunilor unei societati inseamna vanzarea acelei firme, iar conditiile de realizare a acestei proceduri sunt reglementate prin Legea societatilor nr. 31/1990. Prin vanzarea participatiei la capitalul social al unei societati, vanzatorul transmite atat activul, cat si pasivul societatii, au explicat avocatii de la Pachiu&Asociatiiintr-un articol mai vechi publicat de AvocatNet.ro.
Concret, cesiunea partilor sociale reprezinta transmiterea partilor sociale, cu consimtamantul asociatilor actuali, catre una sau mai multe persoane, care astfel vor dobandi calitatea de asociati, au continuat sursele citate. Persoanele catre care vor fi cesionate partile sociale pot fi asociati ai firmei sau persoane din exteriorul acesteia. Avand in vedere acest lucru, procedura cesiunii este diferita in cele doua situatii.
In cazul cesiunii partilor sociale intre asociati, avocatii sustin ca procedura presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
- aprobarea cesiunii in cadrul adunarii generale a asociatilor (prin majoritatea prevazuta in actul constitutiv);
- incheierea unui contract intre asociatul cedent si asociatul cesionar;
- inscrierea cesiunii in registrul asociatilor societatii;
- inregistrarea cesiunii in Registrul Comertului in vederea opazabilitatii fata de terti.
In schimb, cesiunea partilor sociale catre persoane din afara societatii, prespune, conform acelorasi surse, adoptarea unei hotarari a adunarii generale a asociatilor, inainte de incheierea contractului de cesiune. In acest caz, insa, hotararea trebuie sa fie luata cu votul asociatilor care reprezinta cel putin trei patrimi din capitalul social.
„La calculul acestei majoritati nu se va avea in vedere si partea de capital social detinuta de asociatul care doreste sa-si cedeze partile sociale”, au subliniat sursele citate.
Pe baza hotararii de aprobare a cesiunii partilor sociale, se va incheia contractul de cesiune care trebuie sa cuprinda partile, pretul cesiunii, numarul de parti sociale cesionate, precum si drepturile si obligatiile partilor.
Totodata, la fel ca in cazul cesiunii partilor sociale intre asociati, si transferul partilor sociale catre o persoana din afara societatii trebuie inregistrat atat in registrul asociatilor tinut de societate, cat si in Registrul Comertului, in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii asociatilor sau a actului aditional modificator in Monitorul Oficial, Partea a IV-a.
In ceea ce priveste costurile procedurii, avocatii de la Pachiu&Asociatii au declarat ca, pe langa costurile corespunzatoare formalitatilor de la Registrul Comertului, in situatia cesiunii partilor sociale, costul principal este reprezentat de impozitul pe venitul realizat prin vanzarea partilor sociale, in cazul vanzatorului (atunci cand partile sociale se tranzactioneaza la o valoare mai mare decat valoarea nominala).
Durata procesului de cesiune a partilor sociale este diferita daca cesiunea se efectueaza intre asociati sau catre persoane din afara societatii.
Potrivit surselor citate, in cazul cesiunii de parti sociale intre asociati, inregistrarea procedurii dureaza aproximativ 5 zile lucratoare de la depunerea documentelor relevante la Registrul Comertului, in timp ce, in cazul cesiunii de parti sociale catre persoane din afara societatii, procedura de inregistrare la Registrul Comertului ajunge laaproximativ doua luni pentru ca trebuie depuse doua dosare distincte.
Prin depunerea primului dosar se asigura mentionarea in Registrul Comertului si publicitatea in Monitorul Oficial a hotararii asociatilor de vanzare a partilor sociale.
„Registrul Comertului are obligatia legala de a transmite in format electronic hotararea de aprobare a transferului catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala si subunitatile acesteia, in termen de 15 zile de la data mentionarii in Registrul Comertului”, au punctat avocatii.
Cel de-al doilea dosar va fi depus la expirarea unui termen de 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial a hotararii asociatilor prin care a fost aprobata cesiunea partilor sociale. In acest interval orice persoana interesata (in special creditorii societatii care pot fi prejudiciati prin hotararea asociatilor privitoare la cesiunea de parti sociale) poate formula o cerere de opozitie prin care sa solicite instantei judecatoresti sa oblige, dupa caz, societatea sau asociatii fie la repararea prejudiciului cauzat, fie la atragerea raspunderii civile a asociatului care doreste sa transfere partile sociale.
Amnistie pentru pensionari. Ce trebuie să facă fiecare pensionar pentru restituirea sumelor?
Amnistie pentru pensionari. Ce trebuie să facă fiecare pensionar pentru restituirea sumelor?
Peste 21.000 de pensionari care figurează cu debite vor fi scutiţi de plata acestora potrivit legii privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii. Casa Națională de Pensii Publice precizează că pentru restituirea banilor, pensionarii trebuie să depună cerere.
Potrivit Casei Naționale de Pensii, Legea nr. 125/23.09.2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 700/24.09.2014, a intrat în vigoare la data de 01.10.2014.
Legea prevede, pe de o parte, scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, indemnizaţii sociale pentru pensionari şi indemnizaţii pentru însoţitori şi pe de altă parte, restituirea sumelor reţinute cu acest titlu începând cu data de 1 ianuarie 2011.
Încetarea reţinerilor din pensie se va face în baza unei decizii, emisă pentru fiecare persoană în parte, potrivit modelului aprobat prin Ordin al Preşedintelului CNPP. Pentru restituirea acestor sume, pensionarii trebuie să depună cerere. Cererile se depun la casa judeţeană de pensii, casa de pensii a municipiului Bucureşti sau, după caz, la casele de pensii sectoriale (a MAN, MAI sau SRI). Nedepunerea cererii atrage nerestituirea sumelor.
Sumele care au fost recuperate de la pensionari începând cu data de 1.01.2011 vor fi restituite eşalonat, pe o perioadă de 5 ani calendaristici, începând de la 1 ianuarie 2015, prin plăţi anuale egale.
În situaţia în care asupra drepturilor de pensie din luna octombrie a.c. vor fi operate reţineri din pensii cu titlu de debit, sumele respective vor fi restituite automat de casele teritoriale de pensii, în luna noiembrie 2014.
Nu fac obiectul acestei reglementări debitele care au drept cauză culpa debitorului, cum ar fi: folosirea unor documente eliberate cu nerespectarea legii, declararea de către debitori a unor date neconforme realităţii, nerespectarea unor obligaţii legale care le revin pensionarilor, inclusiv în cazul cumulului pensiei cu venituri salariale sau asimilate salariilor, ori, după caz, cu venituri din activităţi independente.
In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta
Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.
Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.
Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:
– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;
– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;
– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;
– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;
– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:
- in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
- in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
- in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.
Guvernul anunta un sistem de pensii bazat pe conturi individuale de economisire
Guvernul anunta un sistem de pensii bazat pe conturi individuale de economisire
Guvernul va promova dezvoltarea unui sistem de pensii durabil, bazat pe conturi individuale de economisire, care sa preia, ca pondere, un procent tot mai mare din venitul de inlocuire si din venitul total al asigurarilor sociale ale asiguratului.
Sistemul va fi aplicat pornind de la convingerea ca „sustenabilitatea unui sistem de pensii tine de aplicarea principiului contributivitatii, prin acumulare, si al responsabilitatii individuale”, se arata in noul program al Guvernului.
„Pornind de la convingerea ca sustenabilitatea unui sistem de pensii tine de aplicarea principiului contributivitatii, prin acumulare, si al responsabilitatii individuale, vom promova dezvoltarea unui sistem de pensii durabil, bazat pe conturi individuale de economisire care sa preia, ca pondere, un procent tot mai mare din venitul de inlocuire si totodata din venitul total al asigurarilor sociale ale asiguratului. In acest sens, vom sustine schimbarea principiilor care guverneaza sistemul public de pensii, prin centrarea sistemului pe principiul contributivitatii si al responsabilitatii individuale printr-un sistem de conturi individuale de economisire pentru pensia publica (Pilon I) cu asigurarea pe perioada de tranzitie catre noul sistem a masurilor de atenuare a costurilor reformei, fara afectarea veniturilor beneficiarilor in plata sau cu perioada de acumulare mica”, conform planului Guvernului.
Documentul prevede introducerea sistemului facultativ de pensii ocupationale (Pilonul IV), bazat pe contributia asiguratului si a angajatorului, pornind de la specificul unor profesii sau domenii de activitate. Guvernul considera ca astfel sunt eliminate nedreptatile create beneficiarilor pensiilor speciale de noua lege a pensiilor si se creeaza posibilitatea pentru stimularea pe termen lung a profesiilor cu grad mai mare de uzura.
Pensiile private, in atentia Guvernului
In luna noiembrie a anului trecut, agentia Mediafax a anuntat, prezentand scrisoarea de intentie convenita de Guvern cu Fondul Monetar International, faptul ca Guvernul a transmis FMI ca evalueaza pensiile private obligatorii si impactul acestora asupra sistemului de pensii si a dezvoltarii pietei de capital, precizand ca urmareste reducerea poverii fiscale fara impact bugetar, ceea ce sugereaza o posibila limitare a cotelor distribuite fondurilor private.
„Am inceput sa intreprindem o analiza exhaustiva pentru a evalua performanta pilonului II de pensii (pensiile private obligatorii) si implicatiile acestuia pentru sustenabilitatea si adecvarea sistemului de pensii, precum si asupra dezvoltarii pietei de capital romanesti. Evaluam, de asemenea, optiuni de reducere a poverii fiscale intr-un mod neutru pentru buget”, se arata in scrisoarea de intentie convenita de Guvern cu FMI si Comisia Europeana.
In prezent, cota de contributie virata catre Pilonul II este de 4% din veniturile brute ale participantilor, aceasta evoluand de la nivelul de 2% din momentul startului sistemului (2008) si urmand sa ajunga la 6%, cu o crestere de jumatate de punct procentual anual, pana in 2016.
Pensiile private obligatorii au acumulat peste 10 miliarde de lei
De la lansare si pana in prezent, fondurile de pensii private obligatorii au primit in administrare de la Casa Nationala de Pensii Publice (CNPP), in numele participantilor, contributii brute totale in valoare de 10,47 miliarde de lei, ajungand, in urma investitiilor, la active nete de 12,75 miliarde de lei. Diferenta de 2,28 miliarde de lei reprezinta castigul investitional net de toate comisioanele produs de fondurile de pensii in beneficiul contributorilor la sistem.
In ultimul an (septembrie 2012 – septembrie 2013), activele fondurilor de pensii Pilonul II si-au mentinut cresterea accelerata, cu un ritm usor peste 45%.
Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns dupa primele noua luni ale acestui an la un numar total de 5,95 milioane de participanti, dintre care numarul celor care primesc luna de luna contributii virate de catre CNPP s-a stabilizat la aproximativ 3,6 milioane.
Din punct de vedere al performantelor investitionale, fondurile de pensii private obligatorii au realizat, de la lansarea lor si pana in prezent, un randament mediu anualizat de 11,7%.
Primele contributii la Pilonul II au fost virate in mai 2008.
Pentru Pilonul III (pensii private facultative), unde primele contributii au fost virate incepand cu luna mai 2007, activele celor 10 fonduri insumau la septembrie 750,11 milioane de lei pentru 305.796 de persoane.
Ponta: Pensiile vor fi indexate cu cel putin 4,5% in 2015
Ponta: Pensiile vor fi indexate cu cel putin 4,5% in 2015
Premierul Victor Ponta a anuntat, vineri, 16 Mai 2014, ca Guvernul are in vedere indexarea, in 2015, a pensiilor mici cu cel putin 4,5 procente. El a declarat, la Botosani, ca Executivul cauta o solutie pentru ca pensiile sa nu fie indexate in mod egal atat pentru cei cei cu venituri de 10.000 de lei, cat si pentru 500 de lei.
„Curtea Constitutionala ne-a spus ca nu avem voie sa indexam cu acelasi procent si la cel cu 100 de milioane si la cel care are cinci milioane pensie. O sa vad ce solutie legislativa si constitutionala gasim pentru ca mi se pare ca primul efort trebuie facut catre cei cu pensiile mici, insa, in mod sigur, cel putin 4,5% va fi indexarea pe 2015”, a afirmat Victor Ponta.
Seful Guvernului efectueaza, vineri, o vizita de lucru la Botosani, el fiind insotit de vicepremierul Liviu Dragnea.
Romanii au in medie 562 de euro in conturile de pensii private obligatorii
Romanii au in medie 562 de euro in conturile de pensii private obligatorii
Valoarea medie a unui cont de pensie privata obligatorie (pe Pilonul II) era la finalul lunii martie 2014 de 2.503 lei (562 euro), potrivit datelor publicate miercuri de Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF).
Sistemul pensiilor private obligatorii a fost lansat in Romania in mai 2008, dar numai 3,19 milioane persoane din totalul de 6,12 milioane de participanti in sistem au avut inregistrate contributii lunare repetitive in aceasta perioada, iar 180.000 de persoane nu au avut nicio contributie virata.
Valoarea medie a unui cont in Pilonul II pentru cei 3,19 milioane participanti care au avut contributii lunare repetitive in perioada mai 2008 – martie 2014 este de 3.357 lei (aproximativ 750 euro).
Aproximativ 450.000 de persoane aveau valori ale contului cuprinse intre 5.000 si 10.000 de lei. Aproximativ 159.000 de persoane aveau valori ale contului de peste 10.000 de lei (peste 2.244 euro), valori superioare mediei depozitelor bancare ale persoanelor fizice la institutiile de credit din Romania (9.040 lei la data de 31 martie 2014).
De la 1 ianuarie 2014, cota de contributie pentru Pilonul II este de 4,5 puncte procentuale (din contributiile pentru asigurari sociale), cu 0,5 puncte procentuale mai mult fata de cota din anul 2013. Primele contributii majorate virate au fost cele pentru luna martie 2014 (calculate la salariile brute aferente lunii ianuarie 2014).
Valoarea activelor totale, la 31 martie 2014
Valoarea activelor totale aflate in administrare la nivelul intregului sistem de pensii private, la data de 31 martie 2014, a fost de 15,7 miliarde lei (+0,9 miliarde lei fata de 31 decembrie 2013), respectiv 3,52 miliarde euro. In raport cu PIB-ul estimat pentru anul 2014 (662,769 miliarde lei) activele totale reprezinta 2,36% din PIB.
Valoarea activelor nete inregistrate de fondurile de pensii private aferente Pilonului II a fost de 14,84 miliarde lei (3,33 miliarde euro), in crestere cu aproximativ 900 milioane de lei fata de 31 decembrie 2013.
Numarul participantilor cu contributii lunare in luna martie 2014 a fost de 3,68 milioane (60,14% din total participanti) in scadere usoara fata de 31 decembrie 2013 (61,55% din total participanti). Contributia medie in luna martie a celor 3,68 milioane de participanti a fost de 83,12 lei.
La finalul lunii martie, 94,38% din activele fondurilor de pensii (Pilonul II) erau plasate in Romania, in principal in titluri de stat, actiuni, depozite bancare. Titlurile de stat, actiunile si titlurile de participare la fonduri de investitii si-au majorat ponderea in plasamente, in timp ce depozitele bancare si-au diminuat ponderea la 7,07%.
Rata medie de rentabilitate anuala a tuturor fondurilor de pensii administrate privat (Pilonul II), calculata pentru ultimele 24 de luni, a fost de 8,5%.
Legea pensiilor 2014 – VEZI AICI MODIFICARILE
Valoarea punctului de pensie a crescut cu aproape 30 de lei de la inceputul lui 2014, dupa cum a anuntat Casa Nationala de Pensii Publice intr-un document publicat pe pagina sa de internet. Potrivit documentului, valoarea unui punct de pensie in 2014 este de 790,7 lei, comparativ cu 762,1 lei, cat a fost anul trecut
Casa Nationala de Pensii mai precizeaza ca indicele de corectie acordat persoanelor care isi deschid drepturile de pensie incepand cu data de 1 ianuarie 2014 este de 1,07.
In ceea ce priveste ajutorul pentru insotitor, acesta se calculeaza ca 80% din valoarea unui punct de pensie. Potrivit CNPP, incepand cu data de 1 ianuarie 2014, cuantumul indemnizatiei pentru insotitor in cazul pensionarilor de invaliditate incadrati in gradul I de invaliditate este de 633 de lei.
Legea 327/2013 aduce modificari privind varsta de pensionare a generalilor SRI, STS, SIE si SPP
Legea 327/2013 aduce modificari privind varsta de pensionare a generalilor SRI, STS, SIE si SPP
In Monitorul Oficial Partea I nr. 762/2013 a fost publicata Legea 327/2013 pentru completarea art. 86 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.
Astfel, generalii si amiralii din cadrul Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe, Serviciului de Telecomunicatii Speciale si Serviciului de Protectie si Paza sunt mentinuti in activitate dupa implinirea varstei standard de pensionare, pana la varsta de 60 de ani sau sunt trecuti in rezerva, la cerere, in conditiile prevederilor legale in vigoare.
Contestaţie decizie de pensionare – Secţia a-VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale
Contestaţie decizie de pensionare – Secţia a-VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale
Nr. unic (nr. format vechi) :36452/3/2013
Legea 19 din 2000 – Legea pensiilor modificata
Legea pensiilor nr. 19/2000 cu toate modificările la zi are incluse următoarele acte normative:
1. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41 din 27 aprilie 2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 (Legea pensiilor) privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 27 aprilie 2000
2. Ordin al ministrului muncii şi protecţiei sociale nr. 315 din 11 mai 2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind aplicarea prevederilor art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 (Legea pensiilor) privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 223 din 22 mai 2000
3. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 171 din 19 octombrie 2000 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 (Legea pensiilor) privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 27 octombrie 2000
Descaraca aici Legea 263 din 2010 | Legea pensiilor actualizata in varianta pdf
4. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 294 din 30 decembrie 2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 145/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocupare şi Formare Profesională, precum şi a Legii nr. 19/2000 (Legea pensiilor) privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 30 decembrie 2000
5. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49 din 29 martie 2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 (Legea pensiilor) privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 30 martie 2001
6. Hotărârea Guvernului nr. 403 din 19 aprilie 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. 183 din Legea nr. 19/2000 (Legea pensiilor) privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 25 aprilie 2001
7. Ordin al ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 340 din 4 mai 2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 (Legea pensiilor) privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 10 mai 2001
8. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107 din 27 iunie 2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 (Legea pensiilor) privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 30 iunie 2001 – respinsă prin Legea nr. 341/2002
9. Legea nr. 340 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 294/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 145/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocupare şi Formare Profesională, precum şi a Legii nr. 19/2000 (Legea pensiilor) privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 11 iulie 2001
10. Legea nr. 22 din 10 ianuarie 2002 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 24 ianuarie 2002
11. Legea nr. 338 din 31 mai 2002 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 (Legea pensiilor) privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 25 iunie 2002
12. Legea nr. 341 din 31 mai 2002 privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 (Legea pensiilor) privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 25 iunie 2002
13. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 147 din 31 octombrie 2002 pentru reglementarea unor probleme financiare şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 13 noiembrie 2002
14. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9 din 27 februarie 2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 (Legea pensiilor) privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi pentru abrogarea unor prevederi din Legea nr. 130/1999 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 17 martie 2003
15. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23 din 10 aprilie 2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 (Legea pensiilor) privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi pentru modificarea art. II şi III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 14 aprilie 2003 respinsă prin Legea nr. 553/2003
16. Legea nr. 232 din 31 mai 2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2003 privind corelarea unor dispoziţii din legislaţia financiar-fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 31 mai 2003 (care începând cu data de 1 ianuarie 2004 abrogă: art. 30 alin. (2), art. 31 alin. (5), art. 36 alin. (1), art. 144 lit. e) şi f) şi art. 148 lit. l)
17. Atenţie! Prevederile art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107 din 24 octombrie 2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, menţionează că începând cu data de 1 ianuarie 2005 se abrogă prevederile referitoare la accidente de muncă şi boli profesionale din cap. V „Alte drepturi de asigurări sociale” din Legea nr. 19/2000 (Legea pensiilor)
17. Legea nr. 553 din 18 decembrie 2003 privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 (Legea pensiilor) privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi pentru modificarea art. II şi III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 915 din 20 decembrie 2003
18. Legea nr. 598 din 22 decembrie 2003 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 24 decembrie 2003
19. Legea nr. 577 din 22 decembrie 2003 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 2004
20. Rectificare din 21 ianuarie 2004 la Legea nr. 577/2003 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 2004
21. Legea nr. 276 din 23 iunie 2004 pentru completarea art. 169 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 29 iunie 2004
22. Legea nr. 352 din 15 iulie 2004 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 din 29 iulie 2004.
23. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59 din 26 august 2004 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 31 august 2004.
24. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 67 din 16 septembrie 2004 pentru modificarea art. 80 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 855 din 17 septembrie 2004.
25. Legea nr. 534 din 25 noiembrie 2004 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2004 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.135 din 1 decembrie 2004.
26. Legea nr. 91 din 13 aprilie 2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/2004 pentru modificarea art. 80 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 15 aprilie 2005.
27. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98 din 14 iulie 2005 pentru modificarea art. 81 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 20 iulie 2005.
28. Legea nr. 321 din 10 noiembrie 2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2005 pentru modificarea art. 81 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.013 din 15 noiembrie 2005.
29. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158 din 17 noiembrie 2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1.074 din 29 noiembrie 2005.
30. Legea nr. 44 din 8 martie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 220 din 10 martie 2006 .
31. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24 din 29 martie 2006 pentru prelungirea aplicării prevederilor art. 1671 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 30 martie 2006.
32. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 46 din 28 iunie 2006 pentru modificarea art. 80 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 29 iunie 2006.
33. Legea nr. 335 din 17 iulie 2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2006 pentru prelungirea aplicării prevederilor art. 1671 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 20 iuie 2006.
36. Ordonanţa Guvernului nr. 42 din 16 august 2006 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 23 august 2006 (art. 9 – începând cu data de 1 septembrie 2006 valoarea punctului de pensie, stabilită
potrivit prevederilor art. 80 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, este de 339,3 lei).
37. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69 din 13 septembrie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 18 septembrie 2006.
38. Legea nr. 512 din 29 decembrie 2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 10 ianuarie 2007.
39. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19 din 21 martie 2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 28 martie 2007.
40. Legea nr. 250 din 19 iulie 2007 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 19 iulie 2007.
41. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91 din 26 septembrie 2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul protecţiei sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 1 octombrie 2007.
42. Legea nr. 11 din 15 ianuarie 2008 pentru modificarea art. 58 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 17 ianuarie 2008.
43. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83 din 24 iunie 2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 471 din 26 iunie 2008.
44. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 108 din 18 septembrie 2008 pentru modificarea unor acte normative din domeniul social, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 22 septembrie 2008.
45. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100 din 27 august 2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 4 septembrie 2008.
46. Legea nr. 200 din 21 octombrie 2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul protecţiei sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 725 din 27 octombrie 2008.
47. Legea nr. 218 din 27 octombrie 2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 31 octombrie 2008.
48. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209 din 4 decembrie 2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 9 decembrie 2008.
49. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226 din 30 decembrie 2008 privind unele măsuri financiar-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 31 decembrie 2008 (art. 6 alin. (1) stabileşte valoarea punctului de pensie, începând cu data de 1 ianuarie 2009, de 697,5 lei).
50. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 230 din 30 decembrie 2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 5 ianuarie 2009 (declarată neconstituţională prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 82 din 15 ianuarie 2009 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 16 ianuarie 2009)
51. Legea nr. 19 din 26 februarie 2009 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 27 februarie 2009 (art. 16 alin. (1) stabileşte valoarea punctului de pensie de 718,4 lei de la 1 aprilie 2009 şi de 732,8 lei de la 1 octombrie 2008).
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. – Dreptul la asigurări sociale este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, denumit în continuare sistemul public.
Art. 2. – Sistemul public se organizează şi funcţionează având ca principii de bază:
a) principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul public bazat pe aceleaşi norme de drept;
b) principiul egalităţii, care asigură tuturor participanţilor la sistemul public, contribuabili şi beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;
c) principiul solidarităţii sociale, conform căruia participanţii la sistemul public îşi asumă reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege;
d) principiul obligativităţii, potrivit căruia persoanele fizice şi juridice au, conform legii, obligaţia de a participa la sistemul public, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor;
e) principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite;
f) principiul repartiţiei, pe baza căruia fondurile realizate se redistribuie pentru plata obligaţiilor ce revin sistemului public, conform legii;
g) principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stătătoare a sistemului public, conform legii.
Art. 3. – (1) În baza prezentei legi, în termen de 30 de zile de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, se înfiinţează Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, denumită în continuare, prescurtat, CNPAS.
(2) În subordinea CNPAS se înfiinţează case judeţene de pensii în fiecare municipiu de reşedinţă de judeţ, precum şi Casa de pensii a municipiului Bucureşti, denumite în continuare case teritoriale de pensii.
(3) CNPAS poate înfiinţa case locale de pensii, în funcţie de numărul, complexitatea şi structura asiguraţilor, care funcţionează sub conducerea şi controlul casei judeţene de pensii şi, respectiv, Casei de pensii a municipiului Bucureşti.
Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro
Vizitati si https://www.coltuc.ro
Puneti intrebari GRATUIT pe https://www.coltuc.ro/intrebari
Hotarâri ale CEDO ca sa taie pensiile-PENSII TAIATE 2013
Hotarâri ale CEDO ca sa taie pensiile-PENSII TAIATE 2013 “În cauza Akdeejeva versus Letonia (2007), Curtea Europeana a Drepturilor Omului a obligat statul leton la despagubiri, stabilind ca a fost încalcat articolul 6 din Conventia
drepturilor omului si articolul 1 din Protocolul 1, în cazul în care se procedeaza la recalcularea în minus a pensiei, dat fiind ca este vorba despre un drept câstigat”, arata Consiliul Legislativ în avizul sau, potrivit Mediafax.
“Nu era masina,era bicicleta, nu s-a luat, ci s-a dat”
Cresterea pensiilor a fost promulgata – 2013
Conform unui anunt al Administratiei prezidentiale, presedintele Traian Basescu a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
In sesiunea extraordinara din 29 ianuarie. deputatii au adoptat ordonanta de urgenta 1/2013 pentru modificarea Legii privind sistemul unitar de pensii publice cu 307 de voturi “pentru”, 2 “impotriva” si 3 abtineri.
Cresterea pensiilor a fost promulgata
OUG 1/2013 prevede majorarea valorii punctului de pensie cu 100% din rata medie anuala a inflatiei, la care se adauga 50% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut realizat.
Avocati pensii
Potrivit unui informari a Directiei Generale a Finantelor Publice Valcea, profesiile libere datoreaza:
contributia de asigurari sociale (CAS – 31,3%) si contributia de asigurari sociale de sanatate (CASS – 5,5%), daca singurul venit realizat este cel din desfasurarea de activitati independente;
numai contributia de asigurari sociale de sanatate (CASS – 5,5%), daca persoana care realizeaza venitul este deja asigurata in sistemul public de pensii sau beneficiaza de una din categoriile de pensii acordate in sistemul public de pensii.
Contributiile de asigurari sociale (pensii)
Baza lunara de calcul pentru contributia la pensii este:
venitul declarat care nu poate fi mai mic de 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat (2.117 x 35% = 741 lei) si nici mai mare decat echivalentul a de 5 ori acest castig (10.585 lei), pentru activitati independente impuse pe baza contabilitatii in partida simpla;
venitul normat, pentru activitati independente impuse pe baza de norma de venit.
Declararea veniturilor care reprezinta baza lunara de calcul a contributiilor sociale se realizeaza de catre contribuabilii care se autorizeaza/inregistreaza incepand cu 1 iulie 2012, prin depunerea la organul fiscal de domiciliu a unei declaratii privind venitul asigurat la sistemul public de pensii, formular 600 (despre care puteti citi mai multe AICI).
In baza Declaratiei 600 depusa, organul fiscal emite o decizie de impunere privind obligatii de plata cu titlu de contributii de asigurari sociale (formular 610), in care stabileste contributia sociala anual datorata si termenele de plata. Contributia la pensii se plateste trimestrial, in 4 rate egale, pana la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.
Contributiile de asigurari de sanatate (CASS)
In ceea ce priveste CASS, baza lunara de calcul pentru aceasta contributie este:
venitul net, respectiv venitul brut diminuat cu cheltuielile deductibile exclusiv cheltuielile reprezentand contributii sociale, pentru activitati independente cu evidenta in partida simpla;
venitul normat, pentru activitati independente impuse pe baza de norma de venit.
Baza de calcul nu poate fi mai mica decat un salariu de baza minim brut pe tara (700 lei).
Plata contributiilor la sanatate se efectueaza anticipat, in cursul anului. Astfel, in baza declaratiei de venit estimat, formular 220, sau a declaratiei de venit realizat, formular 200, organul fiscal emite o decizie de impunere pentru plati anticipate cu titlu de contributii de asigurari sociale de sanatate (formular 620), in care stabileste suma de plata datorata anticipat si termenele de plata.
Plata se efectueaza trimestrial, in 4 rate egale, pana la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.
Dupa incheierea anului fiscal, in baza declaratiei privind venitul realizat depusa de contribuabili, formular 200, organul fiscal stabileste obligatiile anuale de plata a contributiei de asigurari sociale de sanatate prin decizia de impunere anuala regularizand sumele datorate cu titlu de plati anticipate.
Plata contributiei de asigurari sociale de sanatate stabilita prin decizia de impunere anuala se efectueaza in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei, iar sumele achitate in plus se compenseaza sau se restituie potrivit prevederilor Codului de Procedura Fiscala.
In ce conturi se platesc contributiile
Potrivit Directiei Generale a Finantelor Publice Valcea, conturile in care se incaseaza contributiile sociale obligatorii datorate de persoanele fizice sunt:
22.21.03.12 „Contributii de asigurari sociale de stat datorate de persoane care realizeaza venituri din activitati independente, activitati agricole si asocieri fara personalitate juridica”;
26.21.05.03.02 „Contributii de asigurari sociale de sanatate datorate de persoane care realizeaza venituri din activitati independente si alte activitati si persoanele care nu realizeaza venituri”.
Conditii de acordare CCC si indemnizatie crestere copil
1. Realizarea de venituri in timp
Pot solicita acordare indemnizatie crestere copil persoanele care au realizat venituri profesionale supuse impozitului pe venit o perioada de 12 luni in ultimul an anterior datei nasterii copilului.
IMPORTANT!
In masura in care CCC si indemnizatia cretere copil se solicita in cursul lunii, la calcularea celor 12 luni se includ si fractiunile de luna in care s-au realizat venituri profesionale supuse impozitului pe venit, acestea fiind considerate luna intreaga.
Conditia celor 12 luni se considera indeplinita pentru:
� solicitantii care se aflau deja in plata indemnizatie crestere copil in baza Legii nr. 19/2000, la data de 31.12.2005, pentru care ramane valabila conditia stagiului de cotizare de 10 luni in ultimele 12 luni anterioare nasterii copilului;
� solicitantii dreptului a caror cerere de acordare a fost depusa, dar nu a fost solutionata pana la data de 31.12.2005, si care beneficiaza de concediu si indemnizatie pentru crestere copil in conditiile unui stagiu de cotizare de 10 luni in ultimele 12 luni anterioare nasterii copilului, conform Legii nr. 19/2000 si a altor acte normative speciale.
Potrivit Legii nr. 19/2000, conditiile de acordare concediu si indemnizatie crestere copil erau urmatoarele:
Beneficia de indemnizatie crestere copil asiguratul (mama sau tatal, naturali sau adoptivi) care avea un stagiu de cotizare sau perioade asimilate de cel putin 10 luni in ultimele 12 luni anterioare nasterii copilului. Legea dadea posibilitatea utilizarii a 10 luni de stagiu de cotizare, oricare ar fi ele, in ultimele 12 luni inaintea nasterii copilului. Prin urmare, nu era necesar ca stagiul de cotizare sa fie o perioada continua anterioara nasterii copilului.
� persoanele care la data de 31 decembrie 2005 ar fi fost indreptatite sa beneficieze de indemnizatie pentru crestere copil si nu au solicitat acest drept.
Exemplu:
Avem in vedere situatia in care copilul s-a nascut in toamna anului 2005, iar mama a revenit la lucru dupa efectuarea celor 42 de zile de concediu postnatal obligatoriu, anterior datei de 31 decembrie 2005.
In masura in care la momentul revenirii la serviciu ea indeplinea conditia acordarii concediu si indemnizatie pentru crestere copil, in conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000, in vigoare la acea data, ea va putea solicita acordarea acestor drepturi in cursul anului 2006. Conditia celor 12 luni se considera indeplinita intrucat ea ar fi fost indreptatita sa il solicite si la finele anului 2005.
Drepturile se vor acorda de la data depunerii cererii.
� persoanele care la data de 31 decembrie 2005 beneficiau de concediu si indemnizatie de maternitate si care la finalul acestei perioade ar fi fost indreptatite sa beneficieze de indemnizatie pentru crestere copil, conform legislatiei aplicabile la acea data.
Exemplu:
Daca copilul s-a nascut in luna decembrie 2005, iar mama efectueaza concediul de maternitate postnatal obligatoriu in cursul lunilor decembrie 2005 � ianuarie 2006, dreptul la concediul pentru cresterea copilului se naste in cursul lunii ianuarie 2006.
In acest caz, conditia celor 12 luni se considera indeplinita, iar parintele va putea solicita drepturile prevazute de O.U.G. nr. 148/2005 in cursul anului 2006.
Acordarea acestora incepe cu data incetarii concediului de maternitate, daca parintele depune cererea in cel mult 60 de zile de la data intrarii in vigoare a O.U.G. nr. 148/2005 (1 ianuarie 2006).
In masura in care cererea se depune dupa acest termen, drepturile prevazute de O.U.G. nr. 148/2005 se acorda de la data depunerii cererii.
Incredibil:Indemnizaţiile pentru revoluţionari, calculate greşit
În ceea ce priveşte modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru revoluţionari (Legea 341/2004) şi a indemnizaţiilor pentru soţul supravieţuitor (Legea 578/2004), Corpul de control a constatat că, în perioada ianuarie 2011 –
martie 2012, CNPP a aplicat în mod eronat prevederile art. 10, alin (1) din Legea 285/2010, privind majorarea cu 15 la sută a indemnizaţiilor pentru revoluţionari şi a celor pentru soţii supravieţuitori, în sensul că a reîntregit cuantumul acestor indemnizaţii la valoarea din iulie 2010 (dată la care acestea au fost diminuate cu 15 la sută), în loc să aplice majorarea de 15 la sută la cuantumul din luna octombrie 2010 al acestor indemnizaţii, aşa cum prevedea Legea 285/2010.
Potrivit MMFPS, după aplicarea defectuoasă a acestor prevederi legale, CNPP are de recuperat aproximativ 1,82 milioane de lei.
Model cerere de restituire CAS pensii oferit de Casa de avocatura Coltuc
TRIBUNALUL
RECLAMANT la C.A.Coltuc-www.coltuc.ro
INTIMATA: CASA DE PENSII
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnat/a ________________ , fiul/fica lui ________________ , nascut/a in _____________________ , in _____________________, posesor/posesoare a BI/CI Seria _________________ eliberat/a de ______________ , avand CNP_______________ , domiciliat/a in ________________________ , reprezentata prin C.A.Coltuc-www.coltuc.ro posesor/posesorare a DECIZIEI DE PENSIONARE Nr. ___________________________
Formulez:
CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA
A CASEI DE PENSII cu sediul in ……………………………………………………..
Ca prin hotararea ce o veti pronunta sa obligata parata la restituirea sumelor preluate in mod abuziv ca urmare a eronatei retineri de 5, 5 % aplicata la valoarea totala a pensiei si retinerea corecta a cotei.
In fapt,
La primirea taloanelor de pensie aferente perioadei 01.01.2011 si pana la zi ( luna Septembrie 2011), am constatat , ca retinerile CASS 5,50 % se aplica la valoarea totala a pensiei respectiv __________Lei ( punctaj x 732,80 lei ) rezultand valoarea CASS ______ Lei/lunar , cu toate ca legal nu trebuia sa-mi fie retinuta CASS pentru intreaga valoare de a pensiei 5,50 % suma de ________ Lei , ci NUMAI pentru diferenta de la 740 Lei pana la ________Lei Lei (adica _____ Lei) , respectiv ______ Lei/lunar.
MOTIVE :
1. Aceasta modalitate de calcul este evident eronata si incalca prevederile OUG117/2010.
In conformitate cu dispozitiile art. 296 , pct.9 din Codul fiscal, asa cum a fost el modificat prin OUG 117/2010 – baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate datorate bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate o reprezinta veniturile din pensii care depasesc 740 lei. Contributia lunara se datoreaza asupra acestor venituri, iar prin aplicarea cotei de contributie nu poate rezulta o pensie neta mai mica de 740 lei.
„Pana la sfarsitul anului 2010, potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul pensionarilor, “ contributia datorata de acestia se aplica la veniturile din pensiile care depasesc limita supusa impozitului pe venit , se calculeaza pentru diferenta intre cuantumul pensiei si aceasta limita si se vireaza odata cu plata drepturilor banesti asupra carora se calculeaza de catre cei care efectueaza plata acestor drepturi”. Precizarea ca, pentru anul 2010, limita supusa impozitului pe venitul din pensii a fost de 1.000 lei.
Incepand cu luna ianuarie 2011, potrivit modificarilor si completarilor aduse Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii prin dispozitiile OUG nr.107/2010, “ pensionarii ale caror venituri din pensii depasesc 740 de lei datoreaza contributia lunara pentru asigurarile sociale de sanatate calculata potrivit prevederilor art. 259 alin. (2)”.
Potrivit prevederilor art.259 alin.2 al OUG nr.107/2010, “ contributia datorata de pensionarii ale caror venituri din pensii depasesc 740 de lei este de 5,5% aplicata asupra acestor venituri si se vireaza odata cu plata drepturilor banesti asupra carora se calculeaza de catre cei care efectueaza plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie neta mai mica de 740 de lei.”
In consecinta, contributia de asigurari sociale de sanatate se calculeaza asupra intregului cuantum al pensiilor care depasesc 740 lei. ”
Formularea OUG nr. 117/2010 este extrem de clara si dincolo de orice posibilitate de implementare: baza lunara de calcul o reprezinta veniturile din pensii care depasesc 740 lei, iar contributia lunara se datoreaza asupra acestor venituri.
Avand in vedere cele prezentate mai sus, va rog sa dispuneti pe calea hotararii ce o veti pronunta sa dispuneti corectarea erorii produse in calculul cotei CASS retinute in mod necuvenit, incepand din luna Ianuarie 2011, din cuantumul total al pensiei si, pe cale de consecinta sa dispuneti restituirea sumelor retinute fara titlu precum si retinerea corecta a cotei CASS de acum inainte.
Astfel conform punctajului realizat x 732,80 lei Lei/punct rezulta valoarea bruta de _________ lei.
Diferenta de la ________ Lei la 740 Lei este de _______ Lei/lunar.
Aplicandu-se procentul CASS de 5,50 % la aceasta diferenta ( ________ x 5,5%) rezulta ca valoarea CASS trebuie corecta sa fie ______ Lei/lunar ,rezultand totalul de ______ Lei/lunar in loc de __________ Lei/lunar , cat mi-a fost retinut ilegal.
Conform taloanelor de pensie primite in perioada Ianuarie – Iulie 2011 rezulta o diferenta de :
__________ Lei/lunar x 9 luni ( luna Septembrie 2011 inclusiv ) = _______________ ( calculata pentru perioada 01.01.-01.09.2011) aceasta in cazul ca veti reglementa pana la plata pensiei aferente pentru luna ________ 2011.
2. Avand in vedere ca solutia data de catre Curtea Constitutionala a fost in sensul neconstitutionalitatii legiii prin care a fost instituita o astfel de modalitate de calcul a contributiei CASS , consider ca este un abuz de fapt fiind in prezenta unei obligatii care nu exista , fiind lipsita de cauza. Este adevarat ca decizia data de Curtea Constitutionala produce efecte numai pentru viitor, insa trebuie luat in considerare legea continea norme prejudiciabile pentru subsemnatul inca din momentul intrarii acesteia in vigoare.
Ceea ce s-a mi s-a retinut din pensie s-a realizat fara un tilu valabil, in speta OUG 107/2010 , fiind vorba de o plata nedatorata. Conform art 1341 C.civ „ cel ce plateste fara a datora are dreptul la restituire.”
Din situatia de fapt expusa suntem in prezenta unei plati nedatorate , fiind indeplinite conditiile ;
Prestatia pe care solvensul a executat-o trebuie sa fi avut semnificatia operatiei juridice a unei plati, sa fi fost facurta cu titlu de plata. Lucru care s-a si intamplat, avand in vedere ca au fost opriti de catre Casa de Pensii sumele in mod abuziv cu titlu de plata obligatorie.
Datoria in vederea careia s-a facut plata sa nu existe , din punct de vedere juridic , in raporturile dintre solvens si accipiens. In cazul de fata conform OUG 117/2010 art. art. 296 , pct.9 din Codul fiscal, asa cum a fost el modificat prin OUG 117/2010 – baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate datorate bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate o reprezinta veniturile din pensii care depasesc 740 lei, iar ceea ce a fost platit in plus fata de dispozitiile legale nu este platit cu titlu valabil, deci obligatai nu exista fata de subsemnatul.
Plata sa fi fost facuta din eroare , adica solvensul sa fi avut credinta ca este debitor al lui accipiens, lucru care s-a si intamplat avand in vedere ca nu mi s-a oferit posibilitatea sa aleg, am fost pus in fata unei dispozitii indicate de catre Casa de Pensii. La primirea talonului de pensie se arata in clar ca mi s-a oprit din suma totala si nu asa cum ar fi trebuit , conform art . 269 C.fisc. si anume 5,5 % din ceea ce depaseste 740 Ron.
Avand in vedere ca sunt indeplinite conditiile platii nedatorate si fiind si in prezenta unui accipiens de rea- credinta solicit sa restituie sumele percepute fara titlu valabil , impreuna cu dobanda legala, avand in vedere imposibilitatea de a ma folosi de aceasta suma de bani, prejudiciindu-mi si nivelul de trai.
In concluzie solicit admiterea cererii si restituirea de catre parata a sumei de …………………. reprezentata de diferenta de bani preluata in mod abuziv.
In drept, solicita aplicarea art. 269 OUG 117/2010. art . 994 C.civ si art. 1341 N.C.Civ.
In probarea celor solicitate solicitam admiterea probei cu inscrisuri si interogatoriu paratei.
DATA SEMNATURA prin C.A.Coltuc-www.coltuc.ro
DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI…………………………………………………..
Potrivit noilor reglementări, pensionarii cu venituri mai mari de 740 de lei nu vor mai plăti contribuţia la asigurările de Sănătate de 5,5% pe întreaga pensie, ci doar pe diferenţa de bani care depăşeste plafonul minim.
Astfel, în cazul unei pensii de 1.000 de lei, de exemplu, pensionarii vor plăti către Casa de Asigurări de Sănătate o contribuţie de 5,5 % din suma ce depăşeşte plafonul minim stabilit de 740 de lei, adică 14,3 lei. O sumă mult mai mică decât ceea ce plăteau până acum şi anume 55 de lei.
La nivelul judeţului Cluj de această schimbare vor beneficia 87.000 de pensionari din cei peste 162.000 de pensionari din judeţ. O parte dintre pensionari consideră că schimbare este binevenită în timp ce alţii nu au aflat încă de ea.
“Păi îi mai bine că la ăla care îi mai amărât nu mai plăteşte. Nu îi mai bine ? După părerea mea. Eu am 11 milioane şi o să plătesc acum numai de la 750 de lei”, a spus un pensionar.
În ultimele luni, la Casa Judeţean de Pensii Cluj s-au înregistrat, la fel ca în toată ţara, zeci de cereri din partea pensionarilor pentru a se reveni asupra metodei de plată a asigurării de sănătate.
“Se va aplica de la data publicării în Monitorul Oficial şi are caracter pe viitor, deci nu poate acţiona retroactiv. Momentan nu există posibilitatea recuperării sumelor achitate de la 1 ianuarie 2011 la fondul de sănătate”, a declarat Iacob Moholea, director adjunct al Casei de Pensii Cluj.
În cazul celor mai mulţi pensionari, diferenţa va fi de câţiva zeci de lei, potrivit datelor Casei Judeţene de Pensii Cluj. Precizăm că pensionarii cu pensii mai mici de 750 de lei
Sute de pensionari au asaltat Casa de Pensii cu cereri de restituire a contribuţiei la CAS anunta Casa de avocatura Coltuc
Sute de pensionari s-au aşezat la coadă la tribunal, pentru a-şi primi înapoi banii plătiţi pentru CAS. După ce Curtea Constituţională a decis că cei cu pensii mai mici de 740 de lei nu vor mai plăti impozitul, oamenii vor să obţină înapoi sumele deja oprite.
Activitatea registraturii instanţei din Argeş a fost deja aproape blocată. Miercuri încă de dimineaţă, oamenii au format cozi în faţa Tribunalului Argeş. Ca să evite blocarea holurilor, şefii instanţei au decis ca pensionarii să rămână afară şi în clădire să intre numai câte zece persoane odată. Pentru că programul este doar până la prânz, mulţi dintre cei care s-au aşezat azi la coadă nu au apucat să îşi ceară drepturile.
Model de cerere de restituire sume platite in plus(CAS) la Casa de Pensii
S . C .
C . F .
Catre,
CASA JUDETEANA DE PENSII ____________
Subsemnatul………………………………………..…..reprezentant legal al
S.C………………………….CF……………..cu sediul in………. ….………………
strada…………………nr………telefon………………..
va rugam a ne vira suma de………………..lei reprezentand diferenta dintre
suma indemnizatiilor cuvenite :
Cap . 23 – Indemnizatii pt.incapacitate temporara de
munca …………………………………..lei
Cap . 24 – Indemnizatii pt.concedii de maternitate si ingrijirea
copilului …………………………………lei
Cap . 26 – Ajutoare acordate asiguratilor pt.decese ………………………………lei
Cap . 29 – Concediu platit pt.cresterea copilului in varsta de pana la 2 sau 3 ani
……………………………………………lei
Cap . 10 – Contributii de asigurari sociale de sanatate pt.persoanele aflate in concediu
medical sau in concediu medical pentru ingrijirea copilului bolnav , concediu crestere
copil pana la 2 sau 3 ani………………………………………..lei
si CAS angajator datorat pe luna…………dupa cum urmeaza :
Indemnizatii din CAS platite pe luna…………..suma……………..lei
CAS angajator datorat pe luna……………….. suma………………lei
Total de rambursat pe luna ………………….suma ………………lei
Va comunicam contul nostru bancar…………………deschis la Banca……………………..
Anexez copie dupa declaratia CAS – Anexa 1.2.
Sub sanctiunile aplicate falsului in acte publice , declar ca
informatiile cuprinse in prezenta cerere sunt corecte si complete .
DIRECTOR (Administrator) Sef comp.Financiar contabil
Daca sunteti nemultumiti de decizia de recalcularea pensiei:Casa de avocatura Coltuc va invata ce trebuie sa faceti!
(1) Verifici noul cuantum al pensiei şi citeşti temeiurile de fapt şi de drept scrise de casa de pensii sectorială. Indiferent de cuantumul pensiei, ai două opţiuni: a) să o accepţi aşa cum este şi nu faci nici un demers sau b) să nu o accepţi şi treci la contestarea ei.
(2) Dacă o accepţi în termen de 30 de zile ea rămâne definitivă. Te rugăm ca în acest caz să anunţi filiala de care aparţii pentru ca noi să–i putem urmări/ajuta/îndruma doar pe cei care fac contestaţie.
(3) Dacă nu o accepţi treci la contestarea ei. Contestaţia se face în termen de 30 de zile de la primirea noii decizii la comisia de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii. Scrii contestaţia după modelul conceput de specialiştii SCMD. Modelul contestaţiei se află la filiala din care faci parte. Este important ce ceri în contestaţie.
(4) Contestaţia o pui în plic şi o trimiţi prin poştă, cu confirmare de primire, la comisia de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii. După primirea contestaţiei de către comisia de contestaţii, poştaşul îţi va înmâna confirmarea de primire la scrisoarea cu care ai expediat contestaţia. Reţine data din confirmarea de primire, când a semnat reprezentantul comisiei de contestaţii că a primit scrisoarea ta (Caseta – Se completează de destinatarul trimiterii: Confirm primirea ……. azi, data de ……….., Calitatea primitorului …………………), deoarece de la acea dată curge termenul de 45 de zile de soluţionare a contestaţiei pentru tine.La primirea RĂSPUNSULUI LA CONTESTAŢIA TRIMISĂ
(1) În funcţie de răspunsul primit, sunt următoarele variante.
a) S-a acceptat în totalitate contestaţia de către comisie. În această variantă, vei primi o nouă decizie, prin care se arată temeiul de fapt şi de drept care a stat la baza acesteia.
b) S-a acceptat parţial contestaţia de către comisie. În această variantă, soluţionarea pretenţiilor tale se rezolvă la tribunal.
c) Nu s-a acceptat contestaţia, de către comisie, aceasta fiind însoţită de explicaţii privind temeiul de fapt şi de drept pentru care s-a respins. În această variantă, decizia trebuie contestată la tribunal.(1) Prima instanţă este tribunalul, iar a doua instanţă este curtea de apel.
TERMENE DE URMĂRIT:
– înregistrare contestaţie – în maxim 30 de zile de la comunicarea noii decizii de pensie;
– răspuns soluţionare contestaţie – în maxim 45 de zile de la data înregistrării contestaţiei;
– depunere document în instanţă (atacarea în instanţă) – în maxim 30 de zile de la comunicarea soluţionării contestaţiei.
Vreti pensia taiata in ianuarie 2011:vedeti aici ce trebuie sa faceti
Contestatie decizie de recalculare MApN, Modelul 1: pentru cei care contesta atat legalitatea (temeiul juridic) cat si continutul (cuantumul pensiei)
Comisia de Contestaţii de pe lângă Ministerul Apărării Naţionale
DOMNULE PREŞEDINTE
Subsemnatul ,………………………………………………………………………………….., membru al Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate în Rezervă şi în Retragere ( în continuare „SCMD”), domiciliat(ă) în localitatea (comuna) …………….. , str. ………. nr. ………, bl. …….. ap. …………, jud./ sect. …….., posesor al actului de identitate seria ……….. nr. …….. , eliberat de ………………………… la data de ………………………. CNP …………………………., cu dosar pensie nr. ……………………………. depun prezenta
CONTESTAŢIE
la Decizia de recalculare a pensiei nr. ……./……………… ce mi-a fost eliberata de Casa de Pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale
prin care solicit:
A. ÎN PRINCIPAL:
· Anularea deciziei de recalculare a pensiei ca netemeinică şi nelegală, ca urmare a discriminării, a încălcării dreptului de proprietate al subsemnatului, a principiilor neretroactivităţii legii şi egalităţii în drepturi, precum şi încălcarea principiului drepturilor câştigate.
B. ÎN SUBSIDIAR:
· În măsura în care veţi respinge primul capăt de cerere contest cuantumul pensiei.
pentru următoarele
MOTIVE
A. Cu privire la anularea deciziei de recalculare a pensiei
I. Lipsa temeiului juridic al emiterii deciziilor de recalculare a pensiilor membrilor SCMD
1. Decizia de recalculare a pensiei subsemnatului a fost emisă în temeiul dispozițiilor H.G. nr. 735 din 21 iulie 2010 [ pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor[1]].
2. Prin Sentinţa civilă nr. 338/2010 pronunţată de către Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 1371/33/2010, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia nr. 38/07.01.2011 pronunţată de Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, s-a dispus:
|
„suspendarea executării HG 735/2010, pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii 119/2010, privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, până la pronunţarea instanţei de fond”
|
3. Aşadar, emiterea deciziilor de recalculare s-a făcut în baza unui act normativ lipsit de orice efect juridic în temeiul sentinţei civile mai sus arătate.
4. Faţă de aceste aspecte, rezultă fără putinţă de tăgadă faptul că recalcularea pensiilor în baza unui act a cărei aplicare este suspendată prin hotărâre judecătorească, reprezintă o gravă încălcare a legii, fapt ce este de natură să determine nelegalitatea deciziilor contestate şi a cuantumului pensiilor astfel cum a fost el stabilit.
II. Încălcarea dreptului de proprietate al subsemnatului
5. Ca urmare a recalculării pensiei dreptul de proprietate al subsemnatului a fost încălcat astfel cum este el protejat de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului; putem cita cauza Stec şi alţii contra R.U. al Marii Britanii (06.07.2005) RTDH 2006, în care CEDO a hotărât că prestaţiile sociale intră sub incidenţa Art.1 din Protocolul nr.1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, fiind asimilate bunurilor – obiect al dreptului de proprietate. Curtea Europeană a decis că prestaţiile sociale constituie obiect de protecţie, indiferent de natura contributivă sau necontributivă a acestora.
III. Încălcarea principiului neretroactivităţii legi
6. Măsura privind recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice nu se poate face decât prin încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art.15 alin. (2) din Constituţia României, republicată, conform căruia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”
7. Prin Decizia nr. 830/2008 Curtea Constituţională a statuat[2] „ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Legea nouă însă este aplicabilă deîndată tuturor şi situaţiilor ce se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi (…)”.
8. De asemenea, menţionez în sprijinul celor afirmate şi Deciziile Curţii Constituţionale nr. 375/2005, nr.57/2006 şi nr. 120/2007, prin care, în părţile relevante, se arată că noile reglemntări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, dispunând numai pentru viitor, fără a aduce atingere drepturilor legal câştigate anterior.
9. În avizul consultativ dat de Consiliul Legislativ cu privire la proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii se arata:
|
În cazul de faţă, deoarece măsurile propuse nu sunt de natură penală sau contravenţională, ci au caracter civil, ele pot viza doar cazurile care se vor ivi după intrarea în vigoare a proiectului, nu şi situaţiile deja existente.
|
10. Aşadar, însuşi Consiliul Legislativ, for care veghează la respectarea principiilor elaborării normelor, avertiza legislativul că normele legale trebuie să vizeze numai situaţiile pentru viitor, nu şi cele prezente, în caz contrar încălcându-se principiul neretroactivităţii legii.
11. Concluzionând Consiliul Legislativ apreciază că: pensiile aflate în plată constituie drepturi legal câştigate şi nu pot fi afectate prin recalculare, care prin efectele ei, ar constitui implicit o aplicare retroactivă a legii, orice nouă reglementare aplicându-se numai pe viitor, adică pensiilor stabilite după data intrării în vigoare a acesteia.
IV. Încălcarea principiului drepturilor câştigate
12. Decizia de recalculare pe care înţeleg să o contest este nelegală deoarece încalcă un principiu fundamental şi anume: principiul drepturilor câştigate.
13. Acest principiu este consacrat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene arătând că: „dacă prestaţiile acordate în temeiul regulamentului vechi sunt mai favorabile decât cele plătite în conformitate regulamentul nou, acestea nu trebuie să fie reduse” [3]
14. Principiul drepturilor câştigate este expres stipulat în practica judiciară a CEDO, care în mod consecvent a dat câştig de cauză subiecţilor de drept afectaţi din punct de vedere al drepturilor băneşti prin acte normative adoptate ulterior.
15. Acest principiu este recunoscut şi de Curtea Constituţională care a stabilit că „în cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior”
16. Rezultă aşadar că prin recalcularea pensiei a fost încălcat principiul dreptului câştigat.
V. Principiul egalităţii în drepturi şi nediscriminării
Curtea Constituţională prin exceptarea magistraţilor de la recalcularea pensiilor de serviciu, încalcă principiul fundamental al egalităţii în drepturi a cetăţenilor, determinând discriminarea militarilor care beneficiază de pensii de serviciu. Totodată, Curtea Constituţională prin această decizie intră in contradicţie cu propria practică, potrivit căreia,,dreptul la pensie de serviciu îl au toate forţele de apărare şi ordinii publice – armata, poliţia şi serviciile speciale” (Decizia nr. 20 /2000).
Legislaţia comunitară europeană Pilonul al II-lea, Directiva nr.86/378/CEE, modificată prin Directiva nr.96/97/CEE, privind aplicarea principiului egalităţii în schemele ocupaţionale de securitate socială, care acoperă sectorial şi legile speciale de pensii ale magistraţilor, militarilor, poliţiştilor ş.a., a condus la atenţionarea Guvernului României prin Raportul de consultare din 31.01.2007 al Comisiei Europene prin care i ,,se atrage atenţia asupra faptului că, pentru legislaţia neconformă Directivelor cominitare, Comitetul Miniştrilor va transmite Romaniei scrisori de notificare oficială, declanşând astfel acţiunea de neîndeplinire a obligaţiilor de Stat membru al U.E”
17. Faţă de cele de mai sus solicit anularea Deciziei de recalculare a pensiei nr ……. din ………………….. , emisă de Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apararii Nationale, pe care înţeleg să o contest.
B. Cu privire la cuantumul pensiei subsemnatului
a) Cu privire la cuantumul pensiei stabilit prin recalculare
18. Prin Decizia de pensionare nr. ….. din ……………… emisă în baza Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, s-a stabilit un cuantum al pensiei mele de ………… lei.
19. Prin noua decizie, pe care înţeleg să o contest, Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apararii Nationale a micşorat cuantumul pensiei mele cu …….. lei, noul cuantum fiind de ………. lei.
20. Acest nou cuantum este incorect stabilit constituind o eroare în activitatea de recalculare a pensiei, având în vedere art. 7 alin.(1) al Legii nr 119/2010 conform căruia:
|
Procedura de stabilire, plată, suspendare, recalculare, încetare şi contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevăzută de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare”.
|
21. În conformitate cu dispoziţiile art. 180 alin. (6) şi (7) din Legea nr.19/2000
|
(6) Cuantumul pensiilor se stabileşte pe baza prevederilor art.76, luându-se în considerare punctajul mediu anual sau punctajul mediu estimat, după caz, ce va fi stabilit conform alin.2,3.5 şi 51.
(7) În situaţia în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. (6) este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos.”
|
20. Aşadar, prin diminuarea cuantumului pensiei subsemnatului au fost încălcate dispoziţiile art. 180 alin. (7) care precizează foarte clar că în situaţia în care pensia stabilită în urma recalculării este mai mică decât cea anterioară se păstrează în plată cuantumul avantajos.
b) Cu privire la modalitatea şi datele de calcul avute în vedere la stabilirea cuantumului pensiei recalculate
22. Ca temei utilizat la stabilirea noului cuantum al pensiei rezultat prin recalculare în temeiul Legii nr.119/2010, casa de pensii sectorială invocă prevederile art.5 alin. (4) în care se precizează că:
|
,,În cazul pensiilor prevăzute la alin. (1), pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare şi pentru care nu pot fi dovedite venituri de natură salarială, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.”
|
23. Conform prevederilor art. 4 alin (1) din Legea nr.119/2010:
|
Recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se realizează de către instituţiile în evidenţa cărora se află persoanele beneficiare
|
24. Rezultă că aceste instituţii au obligaţia de a recalcula pensiile în baza datelor pe care le deţin, fără a exista o responsabilitate a mea în a procura şi a transmite la casa de pensii documente prin care eu să îmi dovedesc veniturile.
25. Răspunderea mea este de a transmite date despre stagii de cotizare nevalorificate, aşa cum prevede art. 169 alin (1), (2) şi (3) şi art. 86 alin (1) din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
26. Acest lucru îl pot afla doar din motivarea de fapt şi de drept a casei de pensii sectoriale. În perioada mea activă am cunoscut doar veniturile din ultimele 6 luni. Celelalte date nu sunt în posesia mea.
27. Ori este nelegal şi imoral ca pentru lipsa datelor în baza cărora să se facă recalcularea, lipsuri care nu îmi pot fi imputate, să fiu sancţionat prin luarea în considerare a salariului mediu brut pe economie pentru venituri de natură salarială neprimite de la instituţia militară, care de fapt ea însăşi este răspunzătoare de recalcularea pensiilor şi care deţine datele de recalculare.
28. Aduc la cunoştinţa comisiei de contestaţii faptul că, chiar dacă sunt în posesia unor documente care să îmi dovedească drepturile salariale nu am înaintat şi nu pot înainta cerere sau alte asemenea documente, pentru că orice demers al meu către casa de pensii sectorială este suspendat începând din 28.09.2010, deci nelegal, având în vedere prevederile Sentinţei civile nr. 338/28.09.2010 rămasă definitivă şi irevocabilă prin decizia nr. 38/07.01.2011 pronunţată de ÎCCJ, care a suspendat şi apoi a anulat activităţile de punere în execuţie a H.G. nr. 735/21 iulie 2010 pentru recalcularea pensiilor militare de stat, a pensiilor polițistilor si ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor.
29. Practic s-a anulat obligaţia pensionarului de a procura şi prezenta documente doveditoare cu veniturile lunare brute/nete. Nerespectarea de către subsemnatul a deciziilor instanţei judecătoreşti sus amintite, valabilă pentru orice subiect de drept, ar presupune situarea mea în afara cadrului legal, cu consecinţa sancţionării subsemnatului în conformitate cu prevederile art.271 Cod Penal – care specifică faptul că neexecutarea hotărârilor judecătorești constituie infracţiune.
30. Recalcularea pensiei pe baza venitului mediu brut pe economie, integral sau parţial (perioadele indicate cu zero din adeverinţe), este echivalentul unei degradări militare – pedeapsă suplimentară prevăzută doar de legea penală
31. În data de …………………………..am notificat Casei de Pensii Sectoriale despre acest fapt, iar emiterea noii decizii, în acest context, dovedește reaua credință a Casei de Pensii Sectoriale.
Atenţie: PARTICULARITĂŢI REFERITOARE LA DOCUMENTELE CE AU STAT
LA BAZA MODALITĂŢII DE CALCUL:(*se dezvoltă de fiecare pensionar)
– Perioade de activitate lipsă;
– Date eronate conţinute;
– Lipsa unor venituri cunoscute sau cuantum incorect;
– Nemenţionarea documentelor din care să rezulte datele înscrise în adeverinţe, contrar prevederilor Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ şi Ordonanţa Guvernului nr.33/2002, aprobată prin Legea nr.223/2002.
– Nemenţionarea eventualelor demersuri ce trebuie întreprinse pentru pentru a putea fi identificate sumele aferente perioadelor (stagii de cotizare), ce apar cu cifra zero;
32. Concluzionez că, faţă de motivele mai sus prezentate, schimbarea temeiului juridic în care mi-a fost acordată pensia obţinută în baza Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare/ a Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor, prin Decizia de pensionare pe care înţeleg să o contest emisă de Casa de Pensii Sectorială precum şi diminuarea cuantumului pensiei mele pentru motivele mai sus prezentate, este un abuz din partea Casei de Pensii Sectoriale cu încălcarea gravă a legislaţiei în domeniu.
33. Casa de Pensii se află în afara prevederilor legale, neţinând cont chiar de prevederile art.7 din Legea nr.119/2010 şi ale art. 95, 169 alin (1), (2) şi (3), 180 alin.(6) şi (7) din Legea nr.19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
34. Prin emiterea Deciziei de recalculare a pensiei subsemnatului de către Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, consider că am fost vătămat în dreptul meu legitim şi vă adresez CEREREA de a anula această Decizie, ca fiind eronat emisă şi emiterea unei noi decizii cu menţinerea în plată a cuantumului pensiei stabilit conform Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, drept de pensie acordat legal de statul român în conformitate cu angajamentele internaţionale la care România este parte.
Faţă de toate cele de mai sus solicit:
A. ÎN PRINCIPAL:
· Anularea deciziei de recalculare a pensiei ca netemeinică şi nelegală, ca urmare a discriminării, a încălcării dreptului de proprietate al subsemnatului, a principiilor neretroactivităţii legii şi egalităţii în drepturi, precum şi încălcarea principiului drepturilor câştigate
B. ÎN SUBSIDIAR:
· În măsura în care veţi respinge primul capăt de cerere contest cuantumul pensiei.
Anexez: copia deciziei de recalculare a pensiei;
Data
Semnătura
Pensionarii din armata isi vor primi retroactiv banii taiati gresit din pensie anunta Casa de avocatura Coltuc
80% dintre pensionarii cu pensii militare incomplete si pensii sub 3.000 de Ron nu vor fi nici ei afectati de taieri, a precizat Tiberiu Fratila, seful biroului de presa al MAPN.
Cei care s-au trezit cu pensia taiata pe nedrept isi vor primi banii inapoi, de indata ce vor fi procesate dosarele, sustine oficialul.
Pensionarii vor primi banii retroactiv, pe masura ce specialistii care se ocupa de aceasta problema vor finaliza dosarele, a mai precizat reprezentantul MAPN, la Realitatea Tv.
Casa de avocatura Coltuc lanseaza rubrica”Restituiri retroactive pensii taiate”
Marti, Curtea Constitutionala a publicat pe site-ul sau, decizia data la 13 martie privind constitutionalitatea dispozitiilor articolului 259 alineatul (2) din Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, in masura in care se interpreteaza
in sensul ca procentul de 5,5 se aplica numai asupra veniturilor din pensii care depasesc 740 de lei. Cu alte cuvinte, la o pensie de 1.000 de lei se va retine 5,5 la suta din 260 de lei, cat reprezinta diferenta dintre pensia totala si plafonul de 740 de lei