Retroactivitatea legii penale

retroactivitatea legii penale – formă a extraactivităţii legii penale. Constituie o excepţie de la principiul neretroactivităţii legii penale, în sensul că o lege nouă se va aplica şi retroactiv ori de câte ori nu mai prevede ca infracţiune fapta săvârşită sub legea veche (abolitio criminis),

sau conduce la o situaţie mai favorabilă pentru infractor în raport cu legea în vigoare la data comiterii faptei, ori prevede măsuri de siguranţă sau măsuri educative pe care legea veche nu le prevedea pentru aceeaşi faptă săvârşită sub imperiul ei. Legea nouă care prevede măsuri de siguranţă sau măsuri educative se aplică şi infracţiunilor care nu au fost definitiv judecate până la data intrării în vigoare a legii noi (art. 12 C. pen.). v. şi aplicarea legii penale în raport cu timpul.