salariati

Petrom are peste 6.500 de procese de munca cu salariatii

de

Petrom, cea mai mare companie romaneasca, cu peste 33.000 de angajati, are in derulare mai bine de 6.500 de procese de munca cu fosti si actuali salariati, afirma surse din piata.

Mai mult, compania ar fi constituit pentru trimestrul al doilea din 2008 un provizion de 122 mil. euro pentru eventualitatea in care ar pierde litigiile de munca in care este implicata. Cea mai mare parte a proceselor in care este implicata Petrom vizeaza clauze din contractul colectiv de munca, respectiv neacordarea anumitor prime catre angajati.

Sursa: ZF

Protectia salariatilor in cazul insolventei angajatorului

de

In Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a fost publicata Directiva 2008/94/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 22 octombrie 2008 privind protectia lucratorilor salariati in cazul insolventei angajatorului.

Directiva se aplica creantelor salariatilor care izvorasc din contracte de munca sau din raporturi de munca incheiate cu angajatori care sunt in stare de insolventa.

Directiva defineste starea de insolventa. Astfel, angajatorul este considerat a fi in stare de insolventa in cazul in care a fost formulata o cerere de privind deschiderea unei proceduri colective intemeiate pe insolventa angajatorului, prevazuta de actele cu putere de lege si de actele administrative ale unui stat membru, implicand lipsirea angajatorului, in tot sau in parte, de activele sale si numirea unui judecator sindic sau a unei persoane care exercita o functie similara, iar autoriatatea competenta:
1) fie a hotarat instituirea procedurii
2) fie a constatat ca unitatea angajatorului a fost definitiv inchisa si ca activele disponibile sunt insuficiente pentru a justifica instituirea procedurii.

Invocarea directivei de catre salariati nu este conditionata de o durata minima a contractului sau raportului de munca.

Potrivit directivei, neplata de catre angajator a contributiilor de asigurari sociale inainte de a surveni insolventa nu afecteaza dreptul salariatilor la pensie, in masura in care contributiile au fost retinute la sursa din remuneratia platita.

Contractul individual de munca cu timp partial

de

Art. 101. – Salariatul cu fractiune de norma este salariatul al carui numar de ore normale de lucru, calculate saptamanal sau ca medie lunara, este inferior numarului de ore normale de lucru al unui salariat cu norma intreaga comparabil.

Art. 1011. – (1) Angajatorul poate incadra salariati cu fractiune de norma prin contracte individuale de munca pe durata nedeterminata sau pe durata determinata, denumite contracte individuale de munca cu timp partial.

(2) Contractul individual de munca cu timp partial se incheie numai in forma scrisa.

(3) Salariatul comparabil este salariatul cu norma intreaga din aceeasi unitate, care are acelasi tip de contract individual de munca, presteaza aceeasi activitate sau una similara cu cea a salariatului angajat cu contract individual de munca cu timp partial, avandu-se in vedere si alte considerente, cum ar fi vechimea in munca si calificarea/aptitudinile profesionale.

(4) Atunci cand nu exista un salariat comparabil in aceeasi unitate, se au in vedere dispozitiile din contractul colectiv de munca aplicabil. In cazul in care nu exista un contract colectiv de munca aplicabil, se au in vedere dispozitiile legislatiei in vigoare sau contractul colectiv de munca la nivel national.

Art. 102. – (1) Contractul individual de munca cu timp partial cuprinde, in afara elementelor prevazute la art. 17 alin. (2), urmatoarele:

a) durata muncii si repartizarea programului de lucru;

b) conditiile in care se poate modifica programul de lucru;

c) interdictia de a efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor acestora.

(2) In situatia in care intr-un contract individual de munca cu timp partial nu sunt precizate elementele prevazute la alin. (1), contractul se considera a fi incheiat pentru norma intreaga.

Art. 103. – (1) Salariatul incadrat cu contract de munca cu timp partial se bucura de drepturile salariatilor cu norma intreaga, in conditiile prevazute de lege si de contractele colective de munca aplicabile.

(2) Drepturile salariale se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru.

(3) Abrogat.

Art. 104. – (1) Angajatorul este obligat ca, in masura in care este posibil, sa ia in considerare cererile salariatilor de a se transfera fie de la un loc de munca cu norma intreaga la unul cu fractiune de norma, fie de la un loc de munca cu fractiune de norma la un loc de munca cu norma intreaga sau de a-si mari programul de lucru, in cazul in care apare aceasta oportunitate.

(2) Angajatorul este obligat sa informeze la timp cu privire la aparitia unor locuri de munca cu fractiune de norma sau cu norma intreaga, pentru a facilita transferurile de la norma intreaga la fractiune de norma si invers. Aceasta informare se face printr-un anunt afisat la sediul angajatorului.

(21) O copie a anuntului prevazut la alin. (2) se transmite de indata sindicatului sau reprezentantilor salariatilor.

(3) Angajatorul asigura, in masura in care este posibil, accesul la locuri de munca cu fractiune de norma la toate nivelurile.

Concediul de odihna anual si alte concedii ale salariatilor

de

Art. 139. – (1) Dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor.

(2) Dreptul la concediu de odihna anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari.

Art. 140. – (1) Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare.

(2) Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil, este prevazuta in contractul individual de munca si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.

(3) Sarbatorile legale in care nu se lucreaza, precum si zilele libere platite stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil nu sunt incluse in durata concediului de odihna anual.

(4) Abrogat.

Art. 141. – (1) Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an.

(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), efectuarea concediului in anul urmator este permisa numai in cazurile expres prevazute de lege sau in cazurile prevazute in contractul colectiv de munca aplicabil.

(3) Angajatorul este obligat sa acorde concediu, pana la sfarsitul anului urmator, tuturor salariatilor care intr-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihna la care aveau dreptul.

(4) Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca.

Art. 142. – Salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare.

Art. 143. – (1) Efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza unei programari colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor, pentru programarile colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programarile individuale. Programarea se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator.

(2) Prin programarile colective se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici de 3 luni pe categorii de personal sau locuri de munca.

(3) Prin programare individuala se poate stabili data efectuarii concediului sau, dupa caz, perioada in care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioada care nu poate fi mai mare de 3 luni.

(4) In cadrul perioadelor de concediu stabilite conform alin. (2) si (3) salariatul poate solicita efectuarea concediului cu cel putin 60 de zile anterioare efectuarii acestuia.

(5) In cazul in care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 15 zile lucratoare de concediu neintrerupt.

Art. 144. – Salariatul este obligat sa efectueze in natura concediul de odihna in perioada in care a fost programat, cu exceptia situatiilor expres prevazute de lege sau atunci cand, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat.

Art. 145. – (1) Pentru perioada concediului de odihna salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu, care nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, prevazute in contractul individual de munca.

(2) Indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a drepturilor salariale prevazute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu.

(3) Indemnizatia de concediu de odihna se plateste de catre angajator cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu.

Art. 146. – (1) Concediul de odihna poate fi intrerupt, la cererea salariatului, pentru motive obiective.

(2) Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihna in caz de forta majora sau pentru interese urgente care impun prezenta salariatului la locul de munca. In acest caz angajatorul are obligatia de a suporta toate cheltuielile salariatului si ale familiei sale, necesare in vederea revenirii la locul de munca, precum si eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a intreruperii concediului de odihna.

Art. 147. – (1) In cazul unor evenimente familiale deosebite, salariatii au dreptul la zile libere platite, care nu se includ in durata concediului de odihna.

(2) Evenimentele familiale deosebite si numarul zilelor libere platite sunt stabilite prin lege, prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.

Art. 148. – (1) Pentru rezolvarea unor situatii personale salariatii au dreptul la concedii fara plata.

(2) Durata concediului fara plata se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.

Protectia drepturilor salariatilor in cazul transferului intreprinderii, al unitatii sau al unor parti ale acesteia

de

Art. 169. – (1) Salariatii beneficiaza de protectia drepturilor lor in cazul in care se produce un transfer al intreprinderii, al unitatii sau al unor parti ale acesteia catre un alt angajator, potrivit legii.

(2) Drepturile si obligatiile cedentului, care decurg dintr-un contract sau raport de munca existent la data transferului, vor fi transferate integral cesionarului.

(3) Transferul intreprinderii, al unitatii sau al unor parti ale acesteia nu poate constitui motiv de concediere individuala sau colectiva a salariatilor de catre cedent ori de catre cesionar.

Art. 170. – Cedentul si cesionarul au obligatia de a informa si de a consulta, anterior transferului, sindicatul sau, dupa caz, reprezentantii salariatilor cu privire la implicatiile juridice, economice si sociale asupra salariatilor, decurgand din transferul dreptului de proprietate.

550 de salariati ai SC Oltchim SA,dati afara.A inceput criza.

de
Aproximativ 550 de salariati ai SC Oltchim SA Ramnicu Valcea vor parasi compania, in perioada noiembrie 2008- ianuarie 2009, ca urmare a scaderii consumului de produse chimice pe perioada de iarna, precum si a crizei financiare internationale.
Directorul general al companiei, Constantin Roibu, a declarat, miercuri, corespondentului NewsIn, ca este vorba despre persoane care vor fi pensionate.

„Este vorba despre aproximativ 210 oameni care cumuleaza, in prezent, pensia cu salariu si despre alti circa 340 de angajati care indeplinesc conditiile de pensionare”, a precizat el.

Decizia a fost facuta publica in urma cu cateva luni de catre conducerea Oltchim SA, directorul Constantin Roibu adaugand ca, in contextul actual, aceasta masura este cu atat mai necesara.

Oltchim SA isi va reduce temporar cantitatea de etilena si propilena cu care se aprovizioneaza de la Petrom, pe fondul crizei financiare internationale si in luna noiembrie isi va reduce activitatea cu pana la 40%, pentru a evita acumularea de pierderi, potrivit unui comunicat al companiei remis BVB.

Combinatul de produse chimice Oltchim Ramnicu Valcea a inregistrat pierderi de 27,68 milioane lei (7,6 milioane euro) in primele noua luni din an, comparativ cu profitul de 3,37 milioane lei din intervalul similar din 2007, potrivit rezultatelor financiare transmise Bursei la inceputul lunii noiembrie.

http://www.ziare.com/550_de_salariati_ai_SC_Oltchim_SA__pensionati_in_urmatoarele_trei_luni__Video_-477169.html

Sindicaliştii CFR nu mai intră vineri în grevă

de

Armistiţiu între sindicatele angajaţilor CFR din Mişcare Comercial şi Ministrerul Transporturilor. În urma negocierilor de astăzi cu ministrul Ludovic Orban, liderii sindicali au anunţat că îi vor sfătui pe angajaţi să amâne protestul anunţat pentru vineri.

Săptămâna viitoare, se va trimite Guvernului o ordonanţă de urgenţă prin care se va acorda transferul de la bugetul de stat către compania infrastructură pentru lucrările de modernizare şi de întreţinere a reţelei feroviare, a declarat Ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, la finalul întâlnirii cu sindicatele CFR.

De asemenea, vor continua negocierile cu sindicatele şi în două săptămâni, vor fi aprobate ordinele care reglemnetează pregătirea şi verificarea periodică a personalului din calea ferată, a adăugat Orban. Privind contractul colectiv de muncă pe anul 2009, vor fi eliminate discriminările între salariaţii diferitelor companii din calea ferată. „Voi pleda şi voi susţine necesitatea acordării de resurse financiare suplimentare către calea ferată”, a spus oficialul. Acesta a adăugat că este greu să se mai opereze modificări asupra bugetelor anul acesta, însă toate obligaţiile salariale către muncitorii CFR vor fi achitate.

Liderii sindicali din CFR vor anunţa în jurul orei 18:00 dacă mai intră vineri în grevă, după ce ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, le-a promis că va emite o ordonanţă de urgenţă prin care să fie alocaţi bani în plus pentru investiţii în infrastructura feroviară.

Directorul general al CFR Infrastructură, Constantin Manea, a declarat că anul acesta au fost acordaţi pentru investiţii doar 80 milioane euro din necesarul de 500-600 milioane euro. La rândul său, directorul general al CFR Călători, Alexandru Noapteş a anunţat că le-a cerut sindicaliştilor ca, în cazul în care se hotărăsc să facă grevă, să limiteze încetarea circulaţiei trenurilor la cel mult 2 ore, estimând că, în acest caz, circulaţia se va desfăşura normal după ora 10.00. În schimb, dacă circulaţia trenurilor va fi oprită între 7.00 şi 13.00, Noapteş a declarat că circulaţia va fi afectată cel puţin până la miezul nopţii.

Aproape 7.000 din 35.000 de angajaţi ai CFR au anunţat că vor întrerupe lucrul vineri, începând cu ora 7 dimineaţa până la ora 13. Motivul grevei este lipsa banilor alocaţi pentru investiţii în 2008, potrivit unei decizii a consiliului director al Federaţiei Naţionale Feroviare Mişcare-Comercial. Ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, a anunţat că nu consideră greva cea mai potrivită soluţie în acest moment.

Conducerea Companiei Naţionale de Căi Ferate „CFR” SA şi-a anunţat disponibilitatea să continue discuţiile cu sindicaliştii pentru negocierea Contractului Colectiv de Muncă, pe o perioadă de 60 de zile.

În cadrul şedinţei de marţi, s-a discutat despre bugetul pe 2008, programul de reorganizare, condiţiile de muncă, pregătirile de iarnă şi posibilitatea unor creşteri salariale. La finalul întâlnirii, directorul general CFR Infrastructură, Constantin Manea a propus continuarea discuţiilor şi analizarea tuturor problemelor pe care sindicatele le consideră motiv de protest.

„Este prima mişcare de protest a salariaţilor de după ’89 în care nu se cer majorări salariale, ci priveşte siguranţa la locul de muncă şi siguranţa călătorilor”, a spus preşedintele Federaţiei Naţionale Feroviare Mişcare Comercial, Gheorghe Popa.

Act adminstrativ cu caracter normativ emis in vederea executarii unei legi. Abrogarea legii. Consecinte asupra dreptului la actiune.

de
Conform normelor de tehnica legislativa cuprinse in art. 4 alin. (3) din Legea 24/2000, actele normative date in executarea legilor, ordonantelor sau a hotararilor Guvernului se emit in limitele si potrivit normelor care le ordona.
Legea contenciosului administrativ
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Contractul colectiv de munca este conventia incheiata in forma scrisa intre angajator sau organizatia patronala, de o parte, si salariati, reprezentati prin sindicate ori in alt mod prevazut de lege, de cealalta parte,
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
Legea energiei electrice
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Cheltuielile unitatii reprezinta valorile platite sau de platit pentru:
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
(Subsidiary) Companie in care peste 50% din actiunile cu drept de vot (voting shares) sunt detinute de catre o alta companie, denumita companie mama (parent company).
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(Clone fund) Fond de investitii ce detine un portofoliu cu o structura identica cu cea a portofoliului altui fond care este posibil sa fi fost inchis din cauza dimensiunii.
Efecte induse – Efecte secundare (colaterale) ale unui acord sau ale unei concentrari dintre cel putin doua intreprinderi, care afecteaza concurenta dintre ele, pe o alta piata relevanta decat cea vizata de intelegerea sau de concentrarea in cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Legea energiei electrice
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
In sens general, cheltuiala in bani ce trebuie suportata pentru a putea beneficia de un bun sau serviciu.
Interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.

Rezulta asadar, ca un act administrativ cu caracter normativ nu mai poate produce efecte dupa abrogarea legii in temeiul careia a fost emis, astfel incat actiunea promovata impotriva acestuia pe calea contenciosului administrativ, trebuie respinsa ca lipsita de obiect .

_____________

In dosarul nr.4739/2005 aflat pe rolul Tribunalului Sibiu – Sectia comerciala si de contencios administrativ, reclamantul LM a invocat in temeiul art.4 din Legea 554/2004 exceptia de nelegalitate a dispozitiilor art.32, 33 alin. (1) si (3), art.37 si art. 40 din H.G. nr. 867/2003.

In motivarea exceptiei de nelegalitate, s-a sustinut ca prevederile contestate contravin dispozitiilor art.42 alin. (1) si (2) din Legea 318/2003 privind energia electrica, intrucat impun fara temei legal obtinerea prealabila de catre beneficiar prin intermediul furnizorului monopolist a unui aviz tehnic de racordare, ceea ce reprezinta o adaugare la lege, in sensul ca se substituie notiunea de contract de furnizare a energiei electrice cu aceea de contract de racordare.

Reclamantul a mai aratat ca prin obligatia impusa beneficiarului de a plati tarifele de racordare, stabilit intr-o maniera exclusiva si fara negociere, este anulata aplicarea prevederilor art.42 din Legea 318/2003 in privinta accesului esential la o utilitate absoluta necesara si astfel, in interiorul unui monopol, se ofera parghii discretionare de speculare economica in sens negativ a intereselor private in favoarea distribuitorului monopolist.

Curtea de Apel Alba Iulia a respins exceptia de nelegalitate ca inadmisibila prin sentinta civila nr.119 din 07 iulie 2006, dar aceasta hotarare a fost casata, ca urmare a admiterii de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie -Sectia de contencios administrativ si fiscal a recursului declarat de reclamant. Instanta de recurs a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta, retinand ca, potrivit art.4 alin. (1) din Legea 554/2004, legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetata oricand in cadrul unui proces, pe cale de exceptie, din oficiu sau la cererea partii interesate.

In fond dupa casare, Curtea de Apel Alba Iulia – Sectia comerciala si de contencios administrativ a admis exceptia de nelegalitate invocata de reclamant si a constatat nelegalitatea prevederilor art.32, art.33 alin. (1) si (3), art.37 si art.40 din H.G. nr. 867/2003.

Instanta de fond a respins exceptia lipsei de obiect invocata de paratul Guvernul Romaniei, cu motivarea ca, dupa abrogarea Legii nr.318/2003 prin Legea 13/2007, nu a fost abrogata H.G. nr. 867/2003.

Pe fondul cauzei, s-a constatat nelegalitatea prevederilor contestate de reclamant, retinandu-se ca au fost incalcate dispozitiile Legii nr.318/2003, care nu conditioneaza obtinerea prealabila de catre beneficiar a unui aviz tehnic de racordare.

Astfel, s-a avut in vedere ca prin art.37 alin. (1) din H.G. nr.867/2003 se impun beneficiarului cheltuielile legate de modificarea sau devierea retelelor publice existente, iar pe de alta parte, prin art.40 din acelasi act normativ, se impune beneficiarului valoarea lucrarilor contractate de operatorul de retea cu terte societati – agreate de operatorul de retea, valoare care se include in tariful de racordare si deci toate costurile racordarii sunt impuse beneficiarului prin simpla vointa a angajatilor operatorului de retea.

Impotriva acestei sentinte paratii societatea comerciala Filiala de Distributie a Energiei Electrice – Electrica Distributie Transilvania Sud – Sucursala S si Guvernul Romaniei, sustinand ca in mod gresit a fost admisa exceptia de nelegalitate a prevederilor art.32, 33 alin. (1) si (3), art.37 si art.40 din H.G. nr. 867/2003, pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public.

Recurentii au aratat ca hotararea contestata a fost elaborata in baza Legii nr.318/2003 a energiei electrice si a art.2 lit.a), art.9 lit.a), art.13 alin. (1) si art.19 din O.U.G. nr.63/1998 privind energia electrica si termica, potrivit carora detinatorii retelelor de transport si distributie a energiei electrice au obligatia sa racordeze la retelele lor, in conditiile legii, orice solicitant, persoana fizica sau juridica. In acest sens, s-a precizat ca Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei a elaborat Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la astfel de retele electrice de interes public, cu scopul de a se asigura accesul nediscriminatoriu al utilizatorilor la aceste retele si a stabilit tarifele de racordare.

Recurentii au invederat ca obligatia parcurgerii procedurii prealabile a racordarii a fost instituita prin art.35 din H.G. nr.1007/2004, care a prevazut ca nu se poate incheia contractul de furnizare in lipsa avizului tehnic de racordare, astfel incat este gresita concluzia instantei de fond ca este posibila incheierea directa a contractului de furnizare.
In recursul declarat de paratul Guvernul Romaniei a fost criticata si solutia data exceptiei privind lipsa de obiect, cu motivarea ca instanta de fond a interpretat eronat prevederile art.4 alin. (3) din Legea 24/2000, considerand ca H.G. nr.867/2003, continua sa produca efecte juridice si dupa abrogarea legii in baza careia a fost adoptata si anume, dupa abrogarea Legii nr.318/2003 a energiei electrice.

Recursurile sunt intemeiate.
Instanta de fond a respins in mod gresit exceptia lipsei de obiect invocata de Guvernul Romaniei, considerand fara temei legal ca actul administrativ contestat in cauza continua sa-si produca efectele si dupa abrogarea actului normativ de nivel superior in baza caruia a fost emis.

Conform normelor de tehnica legislativa cuprinse in art.4 alin. (3) din Legea nr.24/2000, actele normative date in executarea legilor, ordonantelor sau a hotararilor Guvernului se emit in limitele si potrivit normelor care le ordona.

Raportat la aceste prevederi legale, se constata ca H.G. nr.867/2003, ca act administrativ subsecvent Legii nr.318/2003 a energiei electrice, nu mai poate produce efecte dupa abrogarea legii in temeiul careia a fost emisa. Legea 318/2003 a fost abrogata expres prin Legea 13/2007, care de altfel a prevazut un termen de 6 luni pentru elaborarea normelor de aplicare.

Criticile formulate de recurenti pe fondul cauzei sunt de asemenea intemeiate, constatandu-se ca a fost gresit admisa exceptia de nelegalitate invocata de intimatul-reclamant cu privire la dispozitiile art.32, art.33 alin. (1) si (3), art.37 si art.40 din H.G nr. 867/2003.

Instanta de fond a retinut eronat ca prin acest act administrativ au fost instituite obligatia obtinerii contra cost a avizului tehnic de racordare si procedura prealabila a racordarii.

Din nota de fundamentare a hotararii contestate rezulta ca o asemenea reglementare a fost prevazuta prin H.G. nr.2/1992 privind realizarea lucrarilor de alimentare cu energie electrica a noilor consumatori.

Adoptarea H.G. nr. 867/2003 s-a impus pentru corelarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public cu legislatia in vigoare privind autorizarea constructiilor si cea referitoare la proprietatea publica, astfel incat apare ca nefondata sustinerea intimatului-reclamant ca nu exista obligatia racordarii la retelele electrice anterior adoptarii acestui act normativ.

De asemenea, se retine ca, potrivit art.35 si art.82 lit. c) din H.G. nr.1007/2004, contractul de furnizare nu se poate incheia in lipsa avizului tehnic de racordare si contractul de furnizare se incheie in conditiile stabilite prin avizul tehnic de racordare, care constituie partea integranta a contractului de furnizare a energiei electrice.

In consecinta, este eronata concluzia instantei de fond privind lipsa unui temei legal pentru reglementarea contestata de intimatul-reclamant pe calea exceptiei de nelegalitate.