Industria usoara risca sa fie grav afectata de reducerea consumului, pe fondul crizei financiare. Mare parte din firmele romanesti lucreaza pentru export, iar occidentalii au limitat drastic cererea. Conform reprezentantilor din sector, vanzarile pe anul acesta au scazut cu un sfert fata de anul trecut, iar greul va veni abia in 2009, cand ritmul redus de productie risca sa determine disponibilizari masive.
Reprezentantii Federatiei Patronale a Industriei Usoare (FEPAIUS) atrag atentia ca dintre cei 335.000 de angajati din sector, cel putin un sfert risca sa-si piarda posturile din cauza scaderii productiei textile si, totodata, pentru ca reprezentantii intreprinderilor mici si mijlocii nu sunt sustinuti de catre autoritati.
“Vanzarile au scazut, iar contractele pe anul viitor, care sunt de obicei incheiate pana in trimestrul al IV-lea, n-au fost inca semnate. Atat productia, cat si exporturile sunt in scadere. Ne asteptam ca vanzarile la export sa fie cu 20-25% mai mici decat in 2007. Odata cu scaderea productiei, si numarul de oameni se va reduce”, ne-a declarat Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronale a Industriei Usoare (FEPAIUS). Anul trecut, industria textila a inregistrat 5,3 miliarde de euro din export, in conditiile in care 75% din productia textila autohtona este vanduta peste hotare. “Ramura noastra este cea mai vulnerabila, pentru ca suntem majoritatea IMM-uri si avem capitaluri mici. Multi au fost prinsi cu credite luate, iar acum ratele la imprumuturi au fost marite peste noapte si sunt nevoiti sa lucreze in pierdere sau sa renunte la afacere”, a mai precizat Grapini. “Criza este cauzata de supraproductie. Pietele sunt suprasaturate, iar cererea s-a diminuat”, ne-a declarat directorul executiv al Organizatiei Patronale Tricontex, Dumitru Turcu. Totodata acesta a atras atentia ca, din lipsa de creditare, multi producatori risca sa-si inchida portile. “Este posibil ca unele societati sa-si vanda activele catre dezvoltatori imobiliari. Nu sunt lichiditati, nu mai obtinem credite”, sustine reprezentantul Tricontex. Potrivit acestuia, mai afectate de criza sunt in prezent firmele din industria primara, producatorii de bumbac, tesaturi si matasuri, dar nici cele de confectii nu vor avea o viata usoara. Deja, la Cluj, au fost anuntate probleme. SC Com Fashion SRL a anuntat la sfarsitul acestei luni disponibilizare a 66 de angajati, iar SC Toscano SRL, producator de încaltaminte din Turda, a trimis in somaj 105 salariati, potrivit Mediafax.
Guvernul nu a anuntat nici un plan anticriza
Oamenii de afaceri au propus autoritatilor adoptarea unui plan de siguranta pentru reducerea impactului crizei financiare asupra tarii noastre, dar pana acum nu s-a anuntat nicio masura in acest sens. “Este nevoie de credite pentru productie, altfel economia se va duce la fund”, ne-a declarat Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR). In viziunea AOAR, planul de urgenta ar trebui sa includa crearea unui fond de urgenta la Ministerul pentru IMM, de minim 100 milioane de euro, pentru proiectele producatorilor. De asemenea, mediul de afaceri sustine ca sunt necesare stimularea lucrarilor in infrastructura si in constructii, impozitarea forfetara a IMM-urilor, cu impozit zero pentru afaceri de pâna la 200.000 de euro pe an si adoptarea unor masuri de stimulare a fortei de munca. Desi autoritatile n-au adoptat un plan de sustinere a micilor intreprinzatori, presedintele Traian Basescu a indemnat recent oamenii de afaceri sa se apuce de productie. “Pe profilul anilor urmatori, când se prefigureaza elemente de criza economica, societatile care au cele mai mari sanse de a trece peste momentele dificile sunt IMM-urile. Au flexibilitate, capacitate de adaptare si, mai ales, un management extrem de apropiat de realitatea de zi cu zi”, a spus seful statului.
Multe companii din România au blocat angajarile
Companiile din România au devenit mult mai prudente si stricte în ceea ce priveste costurile cu forta de munca, iar multe dintre acestea au blocat angajarile, cu toate ca în momentul actual efectele crizei globale sustin specialistii in resurse umane. “România este o tara emergenta, astfel ca vom fi mai putin afectati. Înca nu se resimt efectele crizei, dar companiile au devenit deja mult mai prudente si au control mult mai strict al costurilor pentru forta de munca“, a declarat Csaba Gergely, presedintele Asociatiei Specialistilor în Resurse Umane HR Club, citat de Mediafax. Potrivit acestuia, toate industriile vor fi afectate, primele fiind cea a productiei de bunuri cu valoare ridicata, institutiile financiare si constructiile. Gergely a precizat ca în acest moment multe dintre companii nu se mai extind si nu mai fac angajari, lucru care se va reflecta si in domeniul resurselor umane prin scaderea volumului de recrutari.
Furnizorii de piese auto vor sa opreasca temporar productia
Problemele producatorilor de masini lovesc si in afacerile furnizorilor de piese auto. Conducerea societatii UAMT Oradea, specializata în productia de piese, subansansamble si accesorii auto, ia în considerare o posibila încetare temporara a activitatii, ca urmare a opririi activitatii uzinelor Dacia.
Managerul UAMT, Ioan Stanciu, a declarat ca, desi nu se gandeste la reduceri de personal, este posibila oprirea productiei „pe o anumita perioada de timp“. Totodata, in functie de evlutia pietei, este posibil ca peste 10% din salariati sa fie trimisi acasa pe o perioada mai mare de timp, informeaza Mediafax. Si principalul dealer al Dacia din judetul Bihor, societatea Auto Bara & Co, a anuntat masuri de austeritate pentru ca, în ultimele doua luni, vânzarea de autoturisme a scazut cu 50% fata de lunile anterioare. Dacia a redus nivelul productiei planificat pentru acest an cu 50.000 de unitati, de la tinta initiala de la 310-320.000 de masini la 260-270.000 unitati, ca urmare a scaderii cererii de masini.
CE lucreaza la un nou plan de sustinere a membrilor afectati de criza financiara
Comisia Europeana (CE) lucreaza in prezent la majorarea facilitatii pentru finantari de urgenta, în valoare de 12 miliarde de euro, întrucât valoarea actuala ar putea fi insuficienta pe fondul crizei financiare globale. “Suntem cu totii constienti ca plafonul actual de 12 miliarde de euro, fixat de reglementari, ar putea sa nu fie suficient în contextul circumstantelor actuale exceptionale, si nu doar am indicat acest lucru, ci si lucram la reviziuirea legislatiei“, a declarat purtatorul de cuvânt al CE, Amelia Torres. Creditele acordate de UE pe termen mediu sunt disponibile pentru toate statele care „se confrunta sau sunt amenintate în mod serios de dificultati ale balantei de plati sau miscarilor de capital“, conform reglementarilor UE. Reglementarile arata ca un credit este platit în rate, daca statul îndeplineste conditiile asupra carora s-a cazut de acord în mod comun pentru restabilirea stabilitatii financiare, informeaza Mediafax. Presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, a afirmat ca a propus extinderea finantarii UE, disponibila pentru toate statele membre, la minim 20 miliarde de euro.
Ungaria va primi 6,5 miliarde de euro din acest fond, întrucât economia locala a fost afectata grav de criza financiara internationala, în contextul în care sistemul bancar ungar are un grad ridicat de expunere la finantarea externa într-un moment în care investitorii se retrag din economiile în curs de dezvoltare din întreaga lume. În total, Fondul Monetar International, UE si Banca Mondiala vor acorda Ungariei credite de 25,1 miliarde euro. De asemenea, Banca Mondiala a îndemnat Bulgaria sa pregateasca un plan de urgenta pentru cazul în care economia va fi grav afectata de criza.
Totodata, reprezentantii Frantei si Marii Britanii au sustinut ca este nevoie de acordarea unui ajutor suplimentar pentru statele din est-europene. Liderii statelor din întreaga lume se vor întâlni pe 15 noiembrie în SUA, pentru a ajunge la un acord pentru reformarea sistemului financiar global în urma crizei mondiale.Liderii UE se vor întâlni la 7 noiembrie, pentru a se pregati de summitul mondial.
Credeti ca in viitor vor scadea preturile la apartamente si autoturismele autohtone?
Sursa principala